9,583 matches
-
100 într-o baracă neîncălzită pe gerul cel mare, tremurau toată noaptea, deși aveau două pături de om. La 15 zile le dădea baie sau, mai bine zis, duș. După ce îi despuiau, îi băgau sub stropitoare și îi lăsau să tremure goi până ce le aduceau hainele și rufele lor de la etuvă. Nu era de mirare că petreceau jumătate timpul în spital și că cei mai slabi se tuberculozau. Ca mâncare: 1/3 de pâine și de trei ori pe zi o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
recoltele, petrolul, peștele etc. În schimb, ne-ar fi dat Basarabia. Bineînțeles că nu s-au destăinuit în vileag aceste condițiuni, dar se insista asupra bine lui ce ne făceau germanii. Când sosi părintele Manea, era galben ca ceara și tremura ca varga, era sigur că va fi închis. Noi l-am felicit și încurajat. Nu i au făcut nimic și a salvat prestigiul mănăstirii.](Ibidem, p. 212.) Marghiloman a insistat ca, în locul fiului împăratului, să pună pe tron pe unul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
patronată mai târziu, cu atâta zel și succes, de d-na Maria Poenaru 162; moartea d-nei Maria Catargi la Paris, a sublocotenentului Manu163, prietenul băieților Pillat, rănirea gravă a lui Nicu Costinescu și aceea a lui George Brătianu, tânăr voluntar. Tremuram de frică pentru Ion Pillat, care, atașat pe lângă colonelul francez Dubois, l-a văzut rănit lângă el și mort din acea rană. Tremuram, dar eram mulțumiți de a ști că fiecare își făcea datoria. [Știri de la ei directe nu erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prietenul băieților Pillat, rănirea gravă a lui Nicu Costinescu și aceea a lui George Brătianu, tânăr voluntar. Tremuram de frică pentru Ion Pillat, care, atașat pe lângă colonelul francez Dubois, l-a văzut rănit lângă el și mort din acea rană. Tremuram, dar eram mulțumiți de a ști că fiecare își făcea datoria. [Știri de la ei directe nu erau, dar din Stockholm primise Marghiloman o scrisoare din 25 sept. de la Olga Florescu, cerând știri de Lia și spunând că ei sunt bine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu acolo însă, ci în Franța trebuia să se hotărască soarta lumii. Dar era de necrezut: cum au putut să se predea 200 000 de oameni și 5 000 de tunuri? Noi bănuiam o trădare - care n-a fost - și tremuram pentru Veneția și înconjurarea frontului francez. Ne îngrozea prăbușirea guvernului rus al lui Kerenski, acolo trădare pe toată linia. Polonia așa-zis reconstituită în regat sub împăratul Carol al Austriei, cu Rozwadowski ministru de rezbel; culmea deriziunii să vezi un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost acolo, în strâmtoarea în care locuiau și sub impresia atâtor nenorociri împrejurul lor. Norocul lor de a avea pe doctorul Danielopolu cu ei, ca să scape toți teferi grație îngrijirilor lui. Mai ales Marie și Nicol îi datorau viața. Citeam, tremuram și ne îngrozeam de ce primejdii au scăpat, pe când alții au fost loviți în chip ireparabil. Tot trebuia să ne socotim o familie binecuvântată. Ultima serie de scrisori aduse prin delegații veniți din Moldova ne-au adus de la Ionel pe cele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
șale, echilibrând bine părțile apucate, îl săltă, se învârti cu el pe brațe și îl depuse binișor pe targă. „Dragă Costache, îi zicea Ionel, cam îngrijorat la începutul operației, mi-a fost teamă de tine până acum, dar de azi tremur înaintea Herculelui ce te văd“. Practica din spitalele Parisului, care pun pe studenții atașați la serviciul bolnavilor și la rolul de infirmieră. Radiografia constată că unul din gloanțe se înfipsese și se fixase între două vertebre ale șirei spinării, celălalt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de indicațiile prețioase, care la final se întorceau tot împotriva noastră. Mai neplăcute au fost plimbările prin ploaie la orele de masă. La masă, ne întâlneam cu toții, discuțiile se prelungeau la un păhărel, dat cu zgârcenie de Mișu, „parcă-i tremura mâna”, vorba lui Dascălu. Deși avea băutură din belșug, oferea cu zgârcenie și numai sortimentul nedorit. Timpul a fost mai mult nefavorabil, era toamnă cu ploi frecvente, am muncit mult și bine, chiar am făcut schimb de lucrări între noi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
banal, aflat în posesia mea de mulți ani. Transcriu: „D-lui Teodor Manea, nu, nu «domnului», ci prietenului, omului de caldă, frățească omenie, și pentru copilăria petrecută sub privirea sa blândă, pe același bulevard Cuza în care, în paginile Ghetto-ului, tremură și cântă toată viața mea, și pentru tot ce ne leagă acum, dincolo de geanta reprezentantului Schmidt al librarului Manea, omagiu, Ury Benador.“ Datat: 19.7.1935. Să notez că geanta „reprezentantului Schmidt“ fusese geanta lui Benador însuși, geanta voiajorului comercial
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Lucius Florus, Sallust, Plutarch, Appian Alexandrinus, Cornelius Tacitus, Suetonius, Lampridius și Spartianus, și acei alții care au scris despre împărați: Herodian, Ammianus Marcellinus și Procopius. Cu acestea îmi petrec timpul. Meditez la împărații bietei Rome, care odinioară făceau lumea să tremure și acum o asupresc și mă gândesc că nu e de mirare că Romă nu a mai putut suporta doi pontifi de genul ultimilor doi. Scriu o scrisoare la patru zile Celor Zece, magistraturii din Florența 143, si le comunic
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dizolvă și se numesc primari după chipul și asemănarea ministrului. Administrația? Se dizolvă consiliile județene, se schimbă prefecții și subprefecții în același chip /.../ Miile de funcționari de prin toate celelalte ramuri ale serviciilor publice, toți amovibili și la discreția guvernului, tremurând pentru existența lor la orice zvon de criză ministerială", toate acestea, duc la concluzia pe care o punctează George Ene:"lipsa de continuitate în administrație", așa cum atrage atenția Eminescu, constituie nu numai o cauză importantă a disfuncțiilor mecanismului statului, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca jucătorii mei să se bucure cât mai puțin și apoi să rezolvăm cele trei puncte și la OȚelul II Galați, pentru ca turul de campionat să fie rezolvat în cea mai mare parte.” Referitor la faptul că băcăuanii au cam tremurat în final pentru cele trei puncte, Gheorghe Poenaru a spus: “Am tremurat, fiindcă ei au renunțat la faza de construcție încă din primul minut, în final au trimis în atac unul dintre fundașii centrali, care are un joc aerian foarte
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
rezolvăm cele trei puncte și la OȚelul II Galați, pentru ca turul de campionat să fie rezolvat în cea mai mare parte.” Referitor la faptul că băcăuanii au cam tremurat în final pentru cele trei puncte, Gheorghe Poenaru a spus: “Am tremurat, fiindcă ei au renunțat la faza de construcție încă din primul minut, în final au trimis în atac unul dintre fundașii centrali, care are un joc aerian foarte bun, au devenit periculoși și sigur că pe final se putea întâmpla
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s trei sarmale ușor de înghițit. Se înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s trei sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s trei sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine că nervii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
încredințați că arma mea nu era o jucărie, am tras două focuri în direcția lor, am ordonat jidovașului să deie bici calului și am plecat în galop. Cânele a încetat de a hârâi; jidovașul însă n-a încetat de a tremura și de a se văicăra parcă era pe moarte: Oi! Vei!, chicoane, din ce-am scapat!... Erau oameni răi aceia și, desighir, ne-ar fi ucis dacă n-aveai pușchi. Buni, răi, bine că am scăpat teferi; de-acuma mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de ani. Degetele lui scoteau din strune sunete vii care, întovărășite de glasul lui bătrânesc, deșteptau amintiri din alte timpuri; iar noi, însuflețiți, amețiți pot zice de căldura vinului și a cântecului, strigam: Trage!... Barbule!... Trage!... Să sune văile, să tremure codrul, să salte pietrele! Și Barbu trăgea în adevăr, de ne tăia curmeziș la inimă, și de farmecul cântecului parcă i se ștersese de pe față zbârciturile anilor, parcă întinerise cu o jumătate de veac. Era frumos de văzut cum îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
suspendate de la un părete la celalalt deasupra râului care urlă înfricoșat și are el însuși, zice-se, o adâncime de aproape 13 metri. Cu multă sfială, circulam pe acea galerie de lemn și mai ales pe punțele cele aeriane care tremurau sub picioarele noastre și, zău, erau momente când simțeam că ni se oprește respirația în piept. Mult n-am zăbovit în neagra potică, căci ne era degrabă să călcăm pe pământ sănătos și să revedem lumina soarelui. Întorși la Vernayaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
politice ale unor state diferite. Urmărind indicatoarele: imposibilitatea unei definiții adecvate ,,Știi că este mult mai ușor să pui întrebări decât să răspunzi la ele. Dar răspunde-ți ție și [...] răspunsul tău să fie precis și corect [...]." [...] ,,Thrasymachus", am spus, tremurând, ,,nu fi aspru cu noi, pentru că dacă eu și Polemarchus am apucat pe un drum greșit în cercetarea argumentului, păcatul nostru nu a fost cu siguranță intenționat [...]. Suntem serioși, prietene, crede-mă, dar sarcina, îmi închipui, este peste puterile noastre
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
romanță pe un text de Cincinat Pavelescu unde se apelează la imagini și cuvinte care sunt destinate readucerii din memorie a unor evenimente uitate poate: Îți mai aduci aminte, doamnă? Era tîrziu și era toamnă, Și frunzele se-nfiorau Și tremurau în vântul serii, .......... Ți-aduci aminte iar de seara Și-amurgu-acela violet, Când toamna-și acorda încet Pe frunza-i galbenă chitara? .......... Și încă un aspect nostim. Acum câțiva ani, mi-am exprimat nemulțumirea față de un prieten, cu privire la un al treilea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
stradă, în magazine, în locuri publice, la spectacole sau pe potecile pădurilor. Am dobândit cu timpul o mare înțelepciune: dacă vrei să-ți fie bine și să nu înebunești de enervare, de supărare și de revoltă, să nu ajungi să tremuri încercând să spui ceva când nimeni nu vrea să te asculte și nimeni nu te lasă să vorbești, nu deschide discuții despre politică în România. Părerile românilor sunt atât de diferite, de subiective și de pătimașe, încât în contextul temperamentului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
s-ar încurca el cu Cumătra vulpe, care abia anul ăsta a dat capacitatea. La admitere, Pif a fost înaintea mea la oral. Acolo ne-am cunoscut. Și nu voia să se așeze, stai mă jos! Nu pot! Și-i tremurau toate mădularele din picioare, așa cum stătea el, convins că poziția asta i-ar mai masca din emoții sau i-ar crea un ascendent asupra profilor care-l notau, îl verificau din contra-plonjeu. - Să mergem la țară, ne luăm oi, trăim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Numai prostii spun. Vorba aia, îmi ziceam, dacă până la doișpe nu vine, mai stau până la unu, și la două chiar că plec. Vreo două ore a întârziat trenul. Vreme-n care am: - citit de două ori un ziar de sport; - tremurat de frig; - privit atent ceasul. Cu suspiciune chiar; - mâncat o merdenea uscată; - bătut peronul de la un capăt la altul. Tur-retur. La unu-jumătate, a venit trenul. Vă închipuiți că n-am mai avut timp să depozitez cârnații într-un congelator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
moarte la minut! - „mutat“ (ucis) dintr-o „nasulie cu căfteală“ (scandal mare cu bătaie) și, după ce a „mierlit-o“ (a murit), isprăvit cu șișurile (pumnale), cu cuți tele și cu bricegele, așa „muliu“ (mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]