10,155 matches
-
adăpostească acolo în caz de pericol. Naveta Spațială nu poate să călătorească între orbita Telescopului spațial Hubble și cea a Stației Spațiale Internaționale. NASA și-a reconsiderat ulterior părerea și pe 31 octombrie 2006, administratorul NASA Mike Griffin a dat undă verde pentru a cincea misiune de întreținere, care a fost efectuată de Naveta Spațială Atlantis. Misiunea, planificată pentru luna septembrie 2008, a fost amânată și lansată în mai 2009, și a constat în instalarea a două noi instrumente și în
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
cu rezoluția teoretică limitată doar de difracție, de 0,1 secunde de arc pentru un telescop cu o oglindă de 2,5 m diametru. Al doilea avantaj este că un telescop spațial va putea face observații și pentru lungimi de undă din spectrele infraroșu și ultraviolet, care sunt puternic absorbite de atmosfera terestră. Spitzer și-a dedicat mare parte a carierei militând pentru construirea unui telescop spațial. În 1962 un raport al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite ale Americii recomanda dezvoltarea unui
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
spațială în care să fie transportat pe orbită telescopul spațial. Cea mai importantă parte a telescopului erau oglinda și sistemele optice, care trebuiau construite conform specificațiilor. Oglinzile telescoapelor trebuiau realizate cu o precizie de aproximativ o zecime din lungimea de undă a luminii vizibile, dar deoarece telescopul spațial urma să fie folosit și la observații în ultraviolet sau infraroșul apropiat, cu o rezoluție de zece ori mai bună decât telescoapele din trecut, oglinda lui trebuia șlefuită cu o precizie de 1
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
deoarece telescopul spațial urma să fie folosit și la observații în ultraviolet sau infraroșul apropiat, cu o rezoluție de zece ori mai bună decât telescoapele din trecut, oglinda lui trebuia șlefuită cu o precizie de 1/20 din lungimea de undă specifică luminii vizibile, aproximativ 30 nanometri. Perkin-Elmer intenționa să utilizeze calculatoare puternice pentru a îndeplini sarcina de șlefuire și tot aceleași calculatoare pentru a da forma oglinzii, formă cerută de NASA. Această tehnologie a întâmpinat mai multe dificultăți decât se
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
Soarele; și corespondentele în lumină vizibilă ale încă misterioaselor explozii de raze gamma. Un rezultat unic al telescopului Hubble îl constituie imaginile "Hubble Deep Field" și "Hubble Ultra Deep Field", care au utilizat sensibilitatea lui Hubble în domeniul lungimilor de undă vizibile pentru a crea imagini ale unor porțiuni mici de cer cu obiectele cele mai îndepărtate fotografiate vreodată. Imaginile arată galaxii aflate la miliarde de ani lumină depărtare, și au generat o mulțime de lucrări științifice, furnizând o nouă fereastră
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
extins rezoluția telescoapelor terestre până la a le permite să realizeze imagini în infraroșu ale unor obiecte slab luminoase. Utilitatea opticii adaptive în raport cu observațiile Hubble depind puternic de detaliile particulare ale fiecărui subiect de cercetare în parte. Domeniul de lungimi de undă în care corecțiile optice adaptive de înaltă calitate este însă limitat, mai ales în culori optice. Telescopul Hubble păstrează abilitatea unică de a realiza imagini de mare rezoluție în câmp larg de frecvențe. Pe de altă parte, tehnologiile optice terestre
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
profesioniști, precum și de oameni cu pregătire din afara astronomiei, și a pus accent pe natura estetică a imaginilor Hubble. Proiectul "Moștenirea Hubble" primește puțin timp de observare a obiectelor care, din motive științifice, nu au fost fotografiate la suficiente lungimi de undă pentru a construi o imagine completă în culori. În plus, STScI întreține câteva site-uri web adresate publicului larg, conținând imagini de la Hubble și informații despre observator. Eforturile promoționale sunt coordonate de Biroul de Promovare Publică (în ), înființat în 2000
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
Aici, timp de 2 ani colaborează împreună cu compozitorul Elly Român. directorul teatrului. Cu această ocazie, N.Stroe dă numele teatrului - Teatrul satiric-muzical `Constantin Tănase`. Continuă apariția la radio, duminică, la `Oră Veselă` și apoi la `Radio Magazin` , `Satiră și umorul`, `Undă veselă` cu binecunoscutul refren. La `Tănase` scrie, regizează și apare în nenumărate spectacole de revista, încurajând tinere talente care mai tarziu au devenit vedete ale genului - Mircea Crișan, Vasile Tomazian și alții). După ani de succese - `Revista 58`, `Revista 62
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
Lippershey (circa 1570-1619): era unul reflector. Alte surse îi atribuie inventarea primului telescop lui Joan Roget, fabricant de ochelari din Girona, Catalonia, care a trăit în jurul anului 1600. Atmosfera Pământului absoarbe majoritatea radiației electromagnetice din spațiu, cu excepția luminii vizibile și undelor radio. Din acest motiv, observația de la sol este limitată la utilizarea de telescoape optice și de telescoape radio. Primele sunt plasate de preferință în locuri înalte sau izolate (munți, deșerturi, ...) cu scopul de a reduce influența turbulențelor atmosferice și a
Telescop () [Corola-website/Science/304738_a_306067]
-
și în optică și supravegheat activitatea unui număr remarcabil de fizicieni din deceniile anilor 1920 și 1930. Born a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1954 pentru „cercetarea fundamentală în mecanica cuantică, în special în interpretarea statistică a funcției de undă”. Născut în 1882 la Breslau, pe atunci în Germania, astăzi în Polonia și cunoscut sub numele de Wrocław, Born a intrat la Universitatea din Göttingen în 1904, unde a găsit trei renumiți matematicieni, Felix Klein, David Hilbert și Hermann Minkowski
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
cristaline, și de-a lungul anilor, a mai fost nominalizat pentru activitatea din domenul stării solide, mecanicii cuantice și altor subiecte În 1954, a primit premiul pentru „cercetarea fundamentală în mecanica cuantică, în special în interpretarea statistică a funcției de undă” — ceva la care el lucrase singur. În prelegerea Nobel, el a reflectat asupra implicațiilor filosofice ale operei sale: La pensie, și-a continuat activitatea științifică, și a produs noi ediții ale cărților sale. A murit la vârsta de 87 de
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși la acea dată economia nu era încă foarte dezvoltată, planul de amenajare preconiza măsuri pentru protecția calității apelor, atât prin stații de epurare cât și printr-o politică de amplasare rațională a obiectivelor economice, care
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Röntgen în mod întâmplător, în timp ce experimenta cu razele catodice (fascicul de electroni) provenite de la un tub de sticlă vidat cu 2 electrozi. (În germană litera ö se mai scrie și oe.) Ele sunt radiații electromagnetice ionizante, invizibile, cu lungimi de undă cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Datorită lungimii de undă mici, aceste radiații sunt foarte penetrante, putând trece prin diferite materiale cum ar fi corpul uman, lemnul, piese metalice (nu foarte groase) etc. Radiațiile sunt absorbite de către corpuri
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
provenite de la un tub de sticlă vidat cu 2 electrozi. (În germană litera ö se mai scrie și oe.) Ele sunt radiații electromagnetice ionizante, invizibile, cu lungimi de undă cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Datorită lungimii de undă mici, aceste radiații sunt foarte penetrante, putând trece prin diferite materiale cum ar fi corpul uman, lemnul, piese metalice (nu foarte groase) etc. Radiațiile sunt absorbite de către corpuri în funcție de densitatea lor: cu cât densitatea este mai mare, radiațiile sunt absorbite
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
București concepută a avea un regim de circulație prioritar față de traficul rutier. Inițial, metroul ușor trebuia să aibă toată calea de rulare pe zonă proprie (să nu poată fi traversată de către pietoni și vehicule decât în locurile special amenajate) și "undă verde" în toate intersecțiile pe care urma să le traverseze. În prezent, pe linia metroului ușor circulă vagoane V3A modernizate. Traseul liniei 41 traversează Bucureștiul de la Piața Presei până în cartierul Ghencea (în zona stadionului Steaua), pe ruta: Piața Presei (cap
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
In anul 1731 este descoperit sextantul cu oglindă, bazele orientării pe mare le va stabili căpitanul Thomas Sumner 1837 prin metoda astronomică de măsurarea distanței poziției unui astru față de orizont. Această metodă va fi îmbunătățită din 1899 prin navigație cu ajutorul "undelor radio" aici se poate aminti J.M. Boykow 1935, Siegfried Reisch 1941, care ulterior este perfecționată prin "sisteme de navigație prin satelit" (sunt necesare datele obținute de la 3 sateliți) acest sistem este azi preluat orientare "pe mare" "de aviație" și "orientarea
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]
-
prototipuri, cu numerele de serie 95-0001 și 94-0327; ambele sunt în prezent la Centrul Forțelor Terestre Pentru Cercetare-Dezvoltare a Rachetelor Ghidate din S.U.A.. Elicopterul era proiectat în primul rând pentru a fi greu detectabil: din punct de vedere radar, intensitatea undelor reflectate este de câteva sute de ori mai mică decât la alte elicoptere similare; emisiile de radiații infraroșii au fost substanțial reduse, iar gazele de eșapament sunt răcite înainte de a fi eliminate, rachetele cu ghidare în infraroșu aproape că nu
Boeing RAH-66 Comanche () [Corola-website/Science/305753_a_307082]
-
sau la gradientul local al proprietăților mediului în care se propagă. Cel mai ușor de observat exemplu este în cazul luminii, atunci când aceasta trece dintr-un mediu transparent (aer, apă, sticlă etc.) în altul. Totuși fenomenul se petrece cu toate undele, inclusiv cu cele sonore. Legile refracție sunt in număr de două: Matematic a doua lege se poate scrie: Indicele de refracție al vidului este egal cu unitatea n=1. Un caz particular este reflexia totală. (unghiul minim de incidență l
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
minim de incidență l de la care reflexia devine totală, adică unghiul de la care raza nu mai trece in al doilea mediu) Legile refracției se aplica si in cazul prismelor. La interfața dintre două medii, viteza de fază și lungimea de undă se modifică, unda își schimbă direcția, însă frecvența rămâne aceeași. În optică, pentru studiul refracției se folosește noțiunea de indice de refracție, care este direct legată de viteza de propagare. Lentilele și prismele optice se bazează pe fenomenul de refracție
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
l de la care reflexia devine totală, adică unghiul de la care raza nu mai trece in al doilea mediu) Legile refracției se aplica si in cazul prismelor. La interfața dintre două medii, viteza de fază și lungimea de undă se modifică, unda își schimbă direcția, însă frecvența rămâne aceeași. În optică, pentru studiul refracției se folosește noțiunea de indice de refracție, care este direct legată de viteza de propagare. Lentilele și prismele optice se bazează pe fenomenul de refracție pentru a modifica
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
noțiunea de indice de refracție, care este direct legată de viteza de propagare. Lentilele și prismele optice se bazează pe fenomenul de refracție pentru a modifica direcția razelor de lumină. Odată cu refracția are loc și reflexia, adică o parte a undei se reflectă înapoi în mediul inițial, după legile obișnuite ale reflexiei (cu excepția cazului în care unghiul de incidență este nul, sau dacă avem de-a face cu materiale speciale, cu indice de refracție negativ). Cel mai adesea în viața de
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
atmosferă pieziș, ele se refractă progresiv din cauza dependenței indicelui de refracție al aerului de altitudine (în principal prin intermediul presiunii). Așa se explică și variația discontinuă a poziției și formei Soarelui atunci când apune ori răsare. Un fenomen asemănător apare în cazul undelor electromagnetice emise de și către sateliți: în mod normal devierea este nesemnificativă, dar în cazul semnalelor GPS ea trebuie calculată pentru a se putea obține o precizie mai bună a poziției determinate. Se poate remarca de asemenea faptul că refracția
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
pulsurile de lumină vor fi mai lungi la recepție; pentru comunicarea pe distanțe mari, este nevoie de stații releu intermediare pentru refacerea formei pulsurilor. Din punct de vedere fizic, refracția este o consecință a principiului Huygens-Fresnel; acesta afirmă că o undă se propagă din aproape în aproape, punctele de pe frontul de undă fiind niște „surse” secundare - suma fronturilor de undă ale acestor surse va fi noul front al undei. Considerându-se limita dintre cele două medii ca locul de formare a
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
pe distanțe mari, este nevoie de stații releu intermediare pentru refacerea formei pulsurilor. Din punct de vedere fizic, refracția este o consecință a principiului Huygens-Fresnel; acesta afirmă că o undă se propagă din aproape în aproape, punctele de pe frontul de undă fiind niște „surse” secundare - suma fronturilor de undă ale acestor surse va fi noul front al undei. Considerându-se limita dintre cele două medii ca locul de formare a surselor secundare, se poate observa că noul front de undă se
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
intermediare pentru refacerea formei pulsurilor. Din punct de vedere fizic, refracția este o consecință a principiului Huygens-Fresnel; acesta afirmă că o undă se propagă din aproape în aproape, punctele de pe frontul de undă fiind niște „surse” secundare - suma fronturilor de undă ale acestor surse va fi noul front al undei. Considerându-se limita dintre cele două medii ca locul de formare a surselor secundare, se poate observa că noul front de undă se va deplasa sub un unghi diferit de unghiul
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]