14,396 matches
-
l-am auzit pe chelner când i-a spus altuia, făcând un gest discret către noi: Adică, niște intruși. Am tăcut. Ce rost ar fi avut să spun ceva? Ceilalți nu auziseră remarca. Până la urmă, tot eu aș fi fost vinovat. Doar chelnerul, cu responsabilul, cu sectoristul care mănâncă în bucătărie ori cu șeful acestuia, care mănâncă la masă și pleacă fără să plătească, sunt toți o familie, iar noi eram cu adevărat niște intruși. Un fapt scandalos petrecut tot atunci
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
țară ajungeau în mâna celor care au cauzat actuala stare de lucruri. De aceea, locatarii solicită o anchetă la care să participe oameni competenți și organe de conducere din minister, care să constate pagubele și să-i oblige pe cei vinovați să le remedieze. Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutorul acordat în această problemă și sper ca acest ajutor să fie de folos. Un grup de femei tinere, București, iunie 1984, difuzat la 22 iulie 1984 Stimată tovarășă Elena Ceaușescu, A
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sacrificat pentru partid și pentru familia dvs. Noi, șoferii, suntem peste tot acolo unde trebuie și unde nu trebuie. Noi transportăm bunurile pentru privilegiați ce nu pot fi găsite și pentru omul de rând, noi transportăm și pe arestații care, vinovați sau nevinovați, sunt aruncați în închisoare. Iar dvs., domnule Ceaușescu, ați uitat neamul din care proveniți și sacrificați poporul. Epoca Ceaușescu nu a adus nimic bun pentru muncitorii de rând, cu foamete, întuneric, frig, necazuri, batjocuri, represiune. Domnule Ceaușescu, credeți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
problemelor pe care le ridică asimilarea uni produs sau elaborarea unei lucrări de cercetare, fiind nevoit să se preocupe cu găsirea unor soluții salvatoare care să-i justifice față de forurile superioare întârzierea previzibilă și inevitabilă, de care el nu este vinovat. Pregătirea și talentul lui se consumă astfel în nenumărate referate justificative în care este nevoit să menționeze motive pur formale, cum ar fi lipsa unor materiale, a unor colaborări sau să dea vina pur și simplu pe alți responsabili cuprinși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din toate fabricile și uzinele țării ar deveni conștienți de faptul că toate greutățile și privațiunile lor, în muncă și viață, se datorează secretarului general al partidului și acelui grup restrâns din jurul lui, indivizi iresponsabili, incompetenți, cinici, rupți de realitate, vinovați de dezastrul întregului nostru popor. Distrugerea economiei românești nu poate fi împiedicată însă numai de muncitori. Specialiștii și inginerii noștri care încă mai au un dram de responsabilitate sunt datori, la unison, să ceară partidului și Guvernului României să renunțe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și vor lua toate măsurile care se impun, ca și în restul lumii românești, dinlăuntrul și din afara României, să se cunoască metodele anacronice folosite de autoritățile românești care au mai puțin de-a face cu biserica, demascându-i pe cei vinovați. Menționăm că lipsa preotului Mihai Radu de la post rămâne inexplicabilă și a perturbat buna desfășurare a vieții spirituale bisericești a românilor de aici. Cerem autorităților, personalităților politice din întreaga lume și presei libere eforturi susținute pentru eliberarea preotului Mihai Radu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
desființarea ei. „Să fim alături de Uniune... dar să marcăm limpede că, de fapt, nici cu acești gospodari nu putem fi. Nu ne putem identifica cu ei! Ar fi trebuit demult să fim mai neți, intratabili. Asta era șansa noastră. Suntem vinovați că nu am făcut-o.” Ocheanul se Întorsese, iată, În cele din urmă, vrând-nevrând, dinspre interioritate spre exterior. Îl reîntâlnisem, din nou Întâmplător, În toamna 1981, tot Într-o librărie. Palid, extrem de palid. „Caut volumul lui Davidescu. Un volum care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Kundera, ci ia În discuție, rând pe rând, textele acestuia. Dar, așa cum vă spuneam, În clipa de față, metoda aceasta analitică nu mi se mai pare chiar atât de nimerită; În sfârșit, trebuie să mai cumpănesc puțin lucrurile. Mă simt vinovat, Nicki, nu numai pentru faptul că nu v-am mai scris de atâta vreme, ci pentru că am Întârziat, totodată, să-ți trimit cartea lui Cornel Ungureanu despre Mircea Eliade. Dar, Într-un colț de minte, trebuie să mărturisesc, a stăruit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de povești. Îmi dai un semn de viață? Îți rămân foarte Îndatorat. Cu cele mai calde urări frățești, Mircea Zaciu * Bonn, 6 octombrie 1991 Dragă Norman Manea, Întors din țară, am găsit scrisoarea ta și m-am simțit Încă mai vinovat pentru lunga mea tăcere. Dar, ca unul care ai trecut prin experiența amară a exilului, vei Înțelege că sunt momente când nu mai ai nici măcar puterea de a-ți strânge gândurile pentru o scrisoare. Mai ales când viața Îți rezervă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și rude, și la Veneția. Luxul precar al unei zile precare: o după-amiază, o noapte și o dimineață. Atât Își putea permite evadatul. Doar o zi, atât am locuit mormântul unde Aschenbach Își găsise, În beatitudinea decăderii și În adorația vinovată a frumuseții, Împăcarea. Veneția reală, imediată, și cea simbolică, transcendentă, s-au Înfățișat captivului din Est astronomic distanțate de biografia sa și a lumii din care venise. Reală era, mai cu seamă, ploaia furioasă care din prima până În ultima clipă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cahiers, 1957-1972 (Caiete, 1957-1972, Gallimard, 1997), a fost, desigur, extensiv comentată În ambele țări. Aceste cărți arată că, spre deosebire de compatrioții săi intelectuali cu care era asociat În mișcarea politică de extremă dreaptă (Eliade, Noica), Cioran era, după război, obsedat de „vinovata” sa tinerețe. Considera angajamentul politic față de „Revoluția” de extremă dreaptă un amestec de nebunie și stupiditate, datorat mediului sufocant al mediocrei și apaticei sale țări, o fundătură opresivă, fără trecut sau viitor. „Țara mea! Am vrut cu orice preț să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poezia, la productiva insomnie și la anxietatea sa, la obsesiile sale despre români, evrei și europeni, despre apartenență și Înstrăinare. O relatare fragmentată a vieții unui suflet agitat, a unei minți tulburate și tulburătoare: gânditorul ca blasfemator, provocator de controverse, vinovat copil al unui secol tragic. Traducere de Delia Radu (Conjunctions, nr. 31/1998; Familia, nr. 3/1999) Bérenger la Bardtc "Bérenger la Bard" Cursul pe care Îl inauguram, În toamna 1988, la Bard College se intitula Eastern European Writers. Selectasem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de unul singur, ghemuit În celula camerei sale și asurzit de tropăitul santinelelor străzii: voi rezista, voi sta până la capăt, orice-ar fi, până la capăt. Fugise, până la urmă, de vântul negru al urgiei, nu rezistase, marile vorbe fugiseră, și ele, vinovate, ca și el. Captivul nu se dovedise un om „superior”, cum visase, ci doar un biet rătăcit, prea atașat de mărunta supraviețuire. Trecerea de la starea de contracție, din Rinoromânia deceniului 9, la dilatarea de pe marea scenă a Carnavalului liber nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o notă lucrării și, eventual, să justifice calificativul. Le-am atras atenția că nu este necesar să semneze, opinia poate rămâne anonimă. După terminarea cursului, când ceilalți se Îndreptau spre ieșire, autoarea provocării s-a apropiat, palidă, de catedră. Ourmărisem, vinovat, cum suporta, stoică, dar rănită, Încercarea. Mi-am cerut scuze că nu-i solicitasem permisiunea de a citi public textul. Nici măcar nu o prevenisem În legătură cu modestul referendum. Nu părea afectată de astfel de formalități. Altele erau nemulțumirile. „Cum pot spune
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totul s-o scoată din infernul comunist al României anilor ’50 și, ulterior, să-i ușureze adaptarea În Franța. După sinuciderea, acum câțiva ani, a partenerei sale, Sigrid, falia depresivă se adâncise, evident. Remușcările și nostalgia deveniseră frecvente. Se simțea vinovat. Jucase cartea Însingurării orgolioase și egoiste, acceptase, uneori, confreriile vedetismului artistic, snobismul mondenității. Regreta răutatea de care dăduse dovadă, câteodată. „Țara Dada”, cum numea România, revenise și ea, tot mai des În acești ultimi ani. Nu doar ca „Țara Neagră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
neamului nostru. Rezultatul acestei politici infame, al cărui final nu putea fi decât prăbușirea, a ajuns astăzi la sfârșitul tuturor erorilor: destrămarea internă, izolarea externă, iar pământul patriei sfâșiat la nord și la sud, la răsărit și apus. Cine este vinovat Regele a declarat în repetate rânduri că politica externă îi aparține exclusiv, iar Constituția din 1938 i-a acordat puteri depline de amestec în viața de Stat. Toate angajamentele de politică externă din ultimii ani s-au făcut cu îndemnul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acordat puteri depline de amestec în viața de Stat. Toate angajamentele de politică externă din ultimii ani s-au făcut cu îndemnul și aprobarea lui. Mișcarea Legionară a dus o luptă dramatică împotriva lui, în ultimii doi ani, considerându-l vinovat de toate nenorocirile ce s-au abătut asupra țării, după ce această mișcare a încercat un lung interval de timp să-l convungă să adopte linia naționalistă de politică externă și internă. După arestarea și eliberarea mea, în fața gravelor amenințări din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai furnizăm câteva informații și anume: Procesul torționarilor de la Pitești și Gherla, în frunte cu Țurcanu Eugen s-a judecat la Tribunalul Militar București, în 1954. El a fost provocat, nu de dorința regimului comunist de a pedepsi pe cei vinovați de crimele „Reeducării”, căci adevărații vinovați erau chiar ei, de la un capăt la altul, ci de intenția de a compromite Mișcarea Legionară, de care aveau o teamă atavică. încercaseră prin așa-zisa „Reeducare”, acest lucru, dar nu au avut decât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet e sterp de credință.” în adevăr, analizându-mă, în singurătatea mea fioroasă, nu mă simțeam vinovat de nici unul din păcatele, care te împiedică să cânți, ci dimpotrivă. Simțeam o mare satisfacție, când intonam puternic cântecele noastre legionare. Nici nu simțeam cum îmi trecea timpul, petrecând în minte nestânjenit imagini scumpe din trecut: corul lui Mircea Hoinic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de acord).” Toate cele expuse de Alexandru Drăghici și Ion Gheorghe Maurer demonstrează încă odată caracterul organizat al regimului de exterminare practicat în penitenciare față de deținuții politici. Logica sistemului totalitar comunist a făcut imposibilă tragerea la răspundere atunci a celor vinovați, căci acest sistem s-a construit pe solidaritatea tăcerii în jurul faptelor compromițătoare și nu pe solidaritatea izvorâtă din adevăr și dreptate. Este demn de menționat că în cursul „ anchetei” din 1968 au fost audiați și învinuitul col (r) Crăciun Gheorghe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
r) Koller Ștefan în legătură cu situațiile derulate în penitenciarul Aiud. Se poate aprecia că decizia luată în ședința prezidată de Nicolae Ceaușescu, prin care s-a stopat cursul justiției constituie ea însăși o faptă penală favorizarea infractorilor de care se fac vinovați „toți tovarășii care au fost de acord” în frunte cu noul secretar general PCR. Răspunderea pentru această faptă este în prezent prescrisă. Cu privire la caracterul organizat al represiunii sunt de citat și afirmațiile învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe (filele 319 - 320
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
5 octombrie 1942 referitor la condițiile în care pot fi trimise pachete evreilor din detașamente. 103. 14 octombrie 1942. Raportul nr. 132.237 al Cercului de Recrutare Iași referitor la deportarea în Transnistria a unui număr de 15 evrei găsiți vinovați de „greșeli repetate la munca obligatorie”. 104. 3 noiembrie 1942. Nota nr. 606.680 a Comandamentului 4 Teritorial referitoare la Ordinul Marelui Stat Major nr. 911.792 din 26 octombrie 1942. 105. 3 noiembrie 1942. Nota nr. 15.080 a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plece în detașamente depărtate de muncă grea și de muncă ușoară, în localitatea în care domiciliază evreii. 4). Acolo unde s’a făcut o triere medicală încă se putea face ceva incorect, în cadrul comisiunii medicale care a funcționat la Prefecturi. Vinovați ar putea fi funcționarii polițienești însărcinați cu strângerea evreilor, funcționarii de la Prefectură care au organizat detașamente și medicii comisiilor me dicale, care au funcționat la Prefecturi. Nu s’a putut face nici o afirmație precisă pentru că nici cel care primește mită
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
organizarea detașamentelor de lucru nu s’a făcut o triere serioasă bazată pe examinări clinice, radiografii, analize, cardiograme, etc. De altfel, executarea urgentă a ordinului Nr. 429/1941 a Ministerului Afacerilor Interne nu a permis acest lucru. 6). Chiar dacă sunt vinovați, nu se pot dovedi pentru că: - pot fi unii vinovați direcți, care s’au lăsat corupți. - pot fi traficuri de influențe necunoscute. - pot fi vinovați care au primit mită de la unii evrei, care, în mod legal, chiar fără a mitui, aveau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
livret. Dovada va fi semnată de Comandantul sau delegatul C. Recrutare respectiv și de conducătorul echipei de lucru, dat de Primărie. - Orice neregulă ce se va stabili cu eliberarea acestor dovezi, va atrage expulzarea evreilor din țară și destituirea funcționarului vinovat. - Orice cerere de exceptare dela această muncă, nu va fi luată în considerație. - Evreii se vor prezenta obligatoriu la muncă, având asupra lor lopată de zăpadă, începând din dimineața zilei de 21 Ianuarie 1942. - Evreii scutiți sau aflați la lucru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]