93,304 matches
-
7,34%, iar raportul articole negative articole pozitive este unul echilibrat, de 114,28%, practic marcând o diferență de doar 1 articol. Faptul că patronul ziarului Gândul nu are orientări politice declarate sau măcar evidente se traduce într-o politică editorială echilibrată. Nu același lucru se poate spune despre celelalte două publicații, ale căror orientări sunt evident deplasate negativ. În tabelul și graficul următor apar comparate cele trei cotidiane pe linia indicatorului pondere articole negative / articole pozitive (R). ziar R (%) Jurnalul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
producere Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Scena de producere Înlocuirea scenei Parazitarea scenei 2. Suportul material Imitarea suportului tip ziar Imitarea suportului tip radio Imitarea suportului tip televiziune Imitarea suportului tip internet 3. Actorii discursului jurnalistic Presiunile proprietarilor asupra echipei editoriale Acordarea condiționată de publicitate din fonduri private Condiționarea acordării publicității de stat Toleranța fiscală ca mijloc de presiune Camuflarea rolului jurnalistului Autocenzura Cenzura Definirea largă a secretului de stat și a dreptului la propria imagine Reglementări legale opresive: insulta și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tendențioase, figuri retorice utilizate abuziv. În ceea ce privește condițiile de producere, abaterile apar la nivelul scenei, când aceasta se înlocuiește sau se parazitează. Apoi, pentru suport, tehnica este aceea a imitării. La nivelul actorilor discursului jurnalistic, tehnicile sunt: presiunile proprietarilor asupra echipei editoriale, inducerea conformismului editorial, acordarea condiționată a publicității private și de stat, toleranța fiscală, pentru sprijinitorii financiari; camuflarea statutului, pentru jurnaliști; cenzura, definirea largă a secretului de stat și a dreptului la propria imagine, reglementări legale opresive precum insulta și calomnia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
GUMPERZ, John, Language in Social Groups, Stanford University Press, Stanford, 1971. 60. GUMPERZ, John, Directions in Sociolinguistics, Holt, Rinehart, and Winston, New York, 1972. 61. HAINEȘ, Rosemarie, Televiziunea și reconfigurarea politicului, Editura Polirom, Iași, 2002. 62. HULTENG, John, The Opinion Function. Editorial and Interpretive. Writing for the News Media, Row Publishers, Harper, 1973. 63. JOULE, Robert-Vincent, BEAUVOIS, Jean-Léon, Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1999. 64. KAPFERER, Jean-Noel, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Editura Comunicare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, volumul I, Editura Polirom,1999, p. 70. 85 Marcel TOLCEA, Interviul, pp. 79-80. 86 Jacques MOURIQUAND, L'Enquête, CFPJ, Paris, 1994, p.16. 87 Jacques MOURIQUAND, op. cit., pp. 16-25. 88 John HULTENG, The Opinion Function. Editorial and Interpretive. Writing for the News Media, Row Publishers, Harper, 1973, p. 12. 89 Thierry HERMAN, Nicole JUFER, L'éditorial, "vitrine idéologique du journal"?, în revista Semen, nr. 13, http://semen.revues.org/document 2610.html, p. 2. 90 Erwin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului regal al României, la fel 93 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași , Casa Editorială Demiurg, 2001 ,p.140. 94 Marius Hriscu , Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă , în “Buletinul Științific al Universității“Mihail Kogălniceanu “, nr. 17, Iași, Editura “Cugetarea”, 2008, p. 283. 61 58 cum guvernul regal al României recunoaște că trupele române
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a României 1913 - 1947, București, Editura Politică, 1980. 8. Ciupercă I., N. Titulescu și rolul puterilor mici
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului regal al României, la fel 93 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași , Casa Editorială Demiurg, 2001 ,p.140. 94 Marius Hriscu , Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă , în “Buletinul Științific al Universității“Mihail Kogălniceanu “, nr. 17, Iași, Editura “Cugetarea”, 2008, p. 283. 61 58 cum guvernul regal al României recunoaște că trupele române
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a României 1913 - 1947, București, Editura Politică, 1980. 8. Ciupercă I., N. Titulescu și rolul puterilor mici
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
bineînțeles are așteptări. Iată de ce apariția unei cărți În acest domeniu atât de sensibil, cum este cartea intitulată Bioetica În Pediatrie, la care au trudit, inspirat și competent, Dr. Mircea Gelu Buta și Liliana Buta, poate fi considerat un eveniment editorial medical, pentru că abordează problemele etice Într-un segment de populație În care, printre altele, delegarea responsabilității are conotații particulare. Apărută la Editura Eikon Cluj Napoca În 2008 cartea abordează de o manieră exhaustivă vasta problematică a eticii medicale În pediatrie, ramură
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
A Raisin in the Sun. Printre militanții cu care a colaborat au fost personalități precum Paul Robeson, fost mare sportiv și actor, care hotărâse, la apogeul carierei dramatice, să devină activist politic. Hansberry a devenit adjuncta lui Robeson în echipa editorială de la cotidianul Freedom. L-a cunoscut pe Langston Hughes (din a cărui poezie se va inspira, după cum se va vedea mai jos), a audiat cursuri ale lui DuBois, dar s-a căsătorit cu un militant de origine evreiască, Robert Nemiroff
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
jucat, însă, festa, căci, fără voia lui, a înfăptuit o profundă sinteză între modernitate și tradiție, ceea ce l-a propulsat în plină postmodernitate. Cu alte cuvinte, el a produs o nesperată schimbare, eșuând în a fi postmodernist. Cu siguranță, tăcerea editorială de treisprezece ani (ca ispășire a laudelor lui Valeriu Senic?) a fost cu totul benefică pentru Victor Teleucă, fiindcă el, grație unor serioase lecturi filosofice (urmând și îndemnul la tăcere al unuia dintre maeștrii săi, Wittgenstein) și grație unei profunde
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a paginilor memorialistice ale Eleonorei Slavici, soția scriitorului, sub titlul Jurnal (1969). Sunt aici informații prețioase, unele inedite, privind formarea și evoluția unei personalități, și altele referitoare la diverse evenimente, între care întemnițarea la Vác, relațiile cu contemporanii etc. Debutul editorial al lui V. l-a constituit însă monografia Dimitrie Țichindeal (1965), prin care inaugurează direcția principală a preocupărilor sale: Banatul, și îndeosebi literatura de aici. Pe acest tărâm, multă vreme vitregit, a adus contribuții temeinice, nu o dată inedite, de ordin
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
Sănătate Mintală din același oraș (1982-1990). Ca editor, a scos revistele „Calende” (1991) și „Paralela 45” (1994) și a înființat editurile Calende (1991), Didactica Nova (1992), Vlasie (1993) și Paralela 45 (1994). A debutat în 1971 la „Argeș”. Un semidebut editorial e ciclul de versuri Neuronia, publicat în 1981 în suplimentul „Biblioteca Argeș”, reluat în volumul colectiv Caietul debutanților. 1980-1981, urmat de prima carte personală, Laborator spațial, apărută în 1984. Mai colaborează la „Opinia studențească”, „Dialog”, „Universitatea comunistă”, „Convingeri comuniste”, „Amfiteatru
VLASIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
Cultura Națională). Pentru o scurtă perioadă (1947-1948) se refugiază în Italia și în Franța, luând legătura cu exilul românesc și contribuind la organizarea politică a acestuia. La Paris publică în 1948, în numărul inaugural al revistei „Luceafărul”, apărută sub coordonarea editorială a lui Mircea Eliade, nuvela Vântul și pulberea, cea de-a doua tentativă literară a sa, anunțată ca început al unui alt roman și semnată cu același pseudonim. Probabil că scriitorul a încercat să-și separe activitatea artistică de preocupările
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
cuprinzătoare. Cel puțin pentru acest nivel de specializare sau de perfecționare, suntem conștienți că eforturile de elaborare a unor suporturi de învățare și de informare mai detaliate trebuie să continue. De aceea, lucrarea de față poate deschide seria unor apariții editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuprinzătoare. Cel puțin pentru acest nivel de specializare sau de perfecționare, suntem conștienți că eforturile de elaborare a unor suporturi de învățare și de informare mai detaliate trebuie să continue. De aceea, lucrarea de față poate deschide seria unor apariții editoriale, pentru a căror realizare invităm și alți colegi universitari din țară să ni se alăture. Coordonatorii Capitolul 1tc " Capitolul 1" EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂTC "EDUCAȚIA ADULȚILOR - IDENTITATE, PROBLEMATICĂ" Simona Sava 1.1. Educația adulților - parte a educației permanente. Delimitări conceptuale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
control efectuat la mai multe nivele: al editurii - prin redactorul de carte și referenți (ca și până atunci); la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, inclusiv În alcătuirea planurilor editoriale (o lucrare privită negativ de oficialități nu era trecută În Planul editorial sau era amânată de la un an la altul); la Comitetul Central, unde funcționa o comisie specială, Îndeosebi pentru lucrările de istorie, sociologie etc. În plus, tipografiile aveau ordin să nu culeagă nici un text dacă nu avea o ștampilă specială și
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Însă la „Înălțimea revoluționarilor democrați” din epocă, precum Nicolae Zubcu Codreanu sau Eugen Lupu, Carol I, ca exponent al regalității În România, nu putea fi catalogat decât În termeni absolut negativi. Într-o Sinteză asupra tendințelor rezultate din lecturarea lucrărilor editoriale și a studiilor din publicațiile periodice având ca tematică istoria patriei (ianuarie 1973 iulie 1974), elaborată de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, din 12 august 1974, având specificația „secret de serviciu” pe prima pagină, găsim o serie de referiri
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
din volum. El propunea să se acorde viza „bun de tipar” tuturor discursurile În care Mihail Kogălniceanu aborda chestiunea celor trei județe din sudul Basarabiei, cu condiția ca Îngrijitorul volumului să reformuleze și să completeze, acolo unde este cazul, notele editoriale . Surprinzătoare, având În vedere mai ales atitudinea față de Casa Regală, este rezoluția „bun de tipar” pusă pe discursurile lui Mihail Kogălniceanu referitoare la aceasta. Manuscrisul prezenta cinci cuvântări (p. 737, 760, 761, 762, 1331) ce făceau trimitere la venirea lui
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
la Îndoială aspectele exclusiv benefice ale momentului 1859. Cu toate acestea, documentele primeau viza „bun de tipar”, dar cu condiția ca notele explicative să clarifice problemele legate de presupusa decădere a Moldovei, iar editorul să restrângă la minimum necesar notele editoriale privind mișcările separatiste . În același an 1977 apărea M. Kogălniceanu - Opere IV. Oratorie II, p. IV-a (1874-1878), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, studiu introductiv Georgeta Penelea . Nota Comitetului pentru Presă și Tipărituri din 5 aprilie 1977, după ce se amintește
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
desființarea cenzurii În România. Acest lucru nu s-a Întâmplat Însă În realitate, Întrucât locul Comitetului pentru Presă și Tipărituri a fost luat de o cenzură invizibilă instituțional, dar prezentă la mai multe niveluri, de la redactorul de carte, referenții, planurile editoriale ale instituțiilor, care nu includeau lucrările neconforme ideologic, tipografii, toate având ordin să nu culeagă lucrările dacă nu aveau ștampilă specială și semnătură din partea editurii (instituției) care trimitea manuscrisul, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, unde funcționa o comisie
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
imensă scenă, Transilvania...; Transilvania subiectivă; Problema transilvană; Transilvanica. Nu altfel stau lucrurile În Ungaria, unde cuvântul magic „Erdély”, plasat pe coperta unei cărți de istorie sau de literatură, provoacă un interes garantat și oferă o anumită legitimare simbolică oricărei producții editoriale. În aceste condiții, se mai justifică, oare, apariția unei noi cărți, cu limitele și ambițiile sale inerente, pe o temă atât de bătătorită? Ce vrea această carte? Ce intenții are autorul ei și ce este această Transilvanie luată declarativ În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mondial s-a acumulat o Întreagă bibliotecă dedicată receptării critice a operei lui Said. Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizației În Epoca Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000. Vezi programul editorial al acestui grup, prea vast pentru a putea fi citat integral aici, realizat la Editura Polirom, din Iași, precum și la Editura Univers, din București. Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura română, Editura Litera, București, 1994; Sorin Antohi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
764). Ibidem. Ürmösy Sándor XE "Sándor" , op. cit., pp. 63-65. Ibidem, p. 105. Ibidem, pp. 106-107. Ar putea fi vorba de volumele lui Anton Pann, Fabule și istorioare, vol. I-II, Tipografia Pencovici București, 1841 (În 1842 nu cunoaștem nici o apariție editorială de acest gen), care corespund foarte bine descrierii lui Ürmösy - un gen de literatură semi-populară, În mare vogă În epocă, pe care preotul maghiar Îl suprapune Însă, prin confuzie, peste creația de o cu totul altă factură a unui Heliade
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]