11,044 matches
-
să sisteze difuzarea unui material publicitar dacă acesta contravine legii, reglementărilor C.N.V.M. sau ale pieței reglementate. Articolul 81 (1) Operatorilor la bursele de mărfuri le este interzis să emită materiale difuzate public, care: ... a) pot induce în eroare sau pot înșela cititorul; ... b) folosesc o abordare agresivă în vederea cooptării clienților; ... c) omit informații, conducând la denaturarea adevărului. ... (2) Orice operator la bursele de mărfuri este obligat să respecte următoarele reguli: a) toate declarațiile făcute în materialele cu acces public să fie
REGULAMENT nr. 4 din 3 decembrie 2002 privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147017_a_148346]
-
-l la primele pentru a-i forma priceperile corecte și mânuirilor, Se realizează recapitularea și integrarea cunoștintelor anterioare cu și stabilirea nu a foii de parcurs, a caietului cursantului și programarea d cei care nu știu, este firesc să se înșele și pe Vom exersa depășirea cu cursantul, de 5 ori, la viteze diferite și crescătoare, a apoi observând modul de înțelegere de către cursant a manevrărilor, pericolelor, modul de aplicare a cunoștințelor, efectuarea lor corectă, vizând formarea deprinderilor; cele dobândite în
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
tema de casă; 3) completare ședinței următoare de instruire. „Socrate spunea că acei care știu ce este fiecare lucru, sunt în stare să explice și celorlalți, pe când cei care nu stiu este firesc sa se insele pe ei și să înșele și pe alții.” Zicerea sa, cu siguranță nu se referea la activitatea de instrucție auto, dar cu siguranță, este valabilă și aici. Această carte face instructorului și deopotrivă și cursantului, o propunere, prezintă o modalitate de lucru (nu singura și
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
o propunere, prezintă o modalitate de lucru (nu singura și nu neapărat cea mai bună), se constituie într-un instrument de lucru, care să facă obiectivele pedagogice ale acestei activități mai transparente și la îndemâna formatorilor și formabililor, pentru “a nu înșela” și “a nu ne înșela”. ÎNCHEIERE Cum ar fi azi lumea fără automobil? Nu ne putem imagina, nu ne putem gândi la asta și nici nu vrem! Istoria automobilului cu motor termic cu ardere internă, este una tânără, începuturile sale
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
de lucru (nu singura și nu neapărat cea mai bună), se constituie într-un instrument de lucru, care să facă obiectivele pedagogice ale acestei activități mai transparente și la îndemâna formatorilor și formabililor, pentru “a nu înșela” și “a nu ne înșela”. ÎNCHEIERE Cum ar fi azi lumea fără automobil? Nu ne putem imagina, nu ne putem gândi la asta și nici nu vrem! Istoria automobilului cu motor termic cu ardere internă, este una tânără, începuturile sale fiind localizate în sec. IX
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
văzut pe câțiva la muzeu.”, „Multe trec pe dinainte,/ În auz ne sună multe,/Cine ține toate minte/ Și ar sta să le asculte?” (M. Eminescu, I, p. 194), „În multe forme-apare a vieții crudă taină,/ Pe toți ea îi înșală,/La nime se distaină.” (Ibidem, p. 64), „Străin de toți, pierdut în suferința/Adâncă a nimicniciei mele,/Eu nu mai cred nimic și nu am taine.” (M. Eminescu, IV, p. 361), „S-a dus amorul, un amic/Supus amândurora.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Mihai/miercuri/mai târziu/âmpreună.”, „Poate (că) pleacă.” Adverbele circumstanțiale intră în relații sintactice cu verbe și, mai rar, cu substantive, adjective, adverbe: „El pleacă acolo.”, „Plecarea lui acolo a fost neinspirată.”, „Purtarea ei frumoasă pe dinafară nu mă mai înșeală.” Adverbele calificative intră în relații sintactice cu verbe: „Intru în munte. O poartă de piatră/âncet s-a închis.” (L. Blaga, p. 140) Între diferitele subclase semantice de adverbe se manifestă deosebiri esențiale în dezvoltarea relațiilor și funcțiilor sintactice. Intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.” (M. Eminescu) „În multe forme-apare a vieții crudă taină Pe toți ei îi înșală, la nime se distaină.” (M. Eminescu) Cu această funcție s-a impus și în sintagme stilistice, mărci ale odei: La Heliade, LaBucovina. 3. morfem al supinului, ca formă verbală absolută: „La zgâriet el v-a dat gheară.” (M. Eminescu) Detc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai contrazicea...” (O. Paler, Caminante, 197) CIRCUMSTANȚIALUL DE FINALITATE (SCOP)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE FINALITATE (SCOP)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Uneori îmi repet că, pentru a redescoperi paradisul, trebuie să treci întâi prin infern.” (O. Paler, Viața..., 191), „Ca să vă-nșel privirea am născocit eu timpul. ” (Eminescu) • sintagma predicatului analitic: „Dorea să se facă doctor, ca să salveze viețile oamenilor.” • adverbe (locuțiuni adverbiale) (prin intermediul unui verb): „Sandu juca în pierdere ca să nu se prindă păcăliții.” (E. Barbu, 225) • interjecții: „Hai și noi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
baza lui cu, când funcția de complement sociativ are dezvoltare propozițională: „Dar, firește, s-a știut îndată în toată mahalaua că „biata” Acrivița lui Hagi Cănuță a ajuns de-o bate arnăutul - la masă! față cu musafirii - după ce-o înșeală cu care-i iese înainte!...” (I.L. Caragiale, IV, 302) Când relația de dependență se exprimă prin prepozițiile cu și fără sau prin pronume relative precedate de aceste prepoziții, identitatea specifică a complementului sociativ rămâne implicită în planul semantic al relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în absența unei relații semantico-sintactice de coordonare sau de dependență. În enunțurile în care termenul incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii - și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșeală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...” (Al.Odobescu, 160) sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” (I. Creangă, 14
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceea, I.Gh. Russu, care a rămas fidel genului și pot să spum că, pentru mine, I.Gh. Russu e unul din regizorii importanți pe care i-a avut teatrul, întrucât el a polarizat o anumită parte din repertoriu. Dacă nu mă înșel și acum se joacă o piesă pusă de el de nu știu câți ani, ce a trecut de al 500lea spectacol. Deci, indiferent ce evaluări se făceau pe seamna lui și, sigur, dacă stai mai mult cu cineva te plictisești, viața a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Gh. Teodor, v-ați lăsat amprenta nu doar pe șantierele arheologice amintite, ci și în organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale, care au valorificat descoperirile făcute de-a lungul anilor. Corolarul acestora a fost, dacă nu mă înșel, „I Dacii. Mostra della civilità dacogetica in epoca classica”, deschisă la Roma, împreună cu regretatul istoric Hadrian Daicoviciu. Cu ce ecouri? Am avut șansa ca, în decembrie 1979 și ianuarie 1980, alături de regretatul arheolog și istoric Hadrian Daicoviciu să particip, la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ineluș, Pe-un deget în vârtecuș. Meșterul le-a rupt în două, Să-i dea folosință nouă. 4 scaun ar părea Cu spătarul în podea Și picioarele în sus Cine oare-așa l-a pus? 5 se poate să mă-nșel, E o secera de oțel. Dar, deși-i unealtă nouă, Coada ei e frântă-n două. 6 e un melc rotit În căsuța răsucit. Parcă-ar vrea să se răstoarne Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Și să scoată-ndată coarne. 7 parcă ar fi o coasă Nu vă temeți, nu-i tăioasa! Are coadă lungă, lungă, Să-i ajungă... 8 e-așa că un colac Cu miere și cu mac! Nu-l mâncați Că vă-nșelați! 9 un cârlig să fie? Cine știe? Este greu de-asemuit, Dar e noua, negreșit. 10 va trimite vestea Că s-a încheiat povestea, Și-a semnat, precum îmi pare, Un băț cu-n ou în spinare. 105 Să socotim
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Motto: Autoarea DEDICAȚIE: Pentru fiii mei, Andrei și Cosmin, care trebuie, încă, să învețe că aparențele înșeală și că, de multe ori, adevărul e mai aproape decât se crede. Pentru mama mea, la fel, inventatoarea unui nou Dicționar al Limbii Române, creativă prin excelență. Nu în ultimul rând, pentru colegii din Direcția Generală de Asistență Socială și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
disperată și prietinul său șătrarul îl mângâia sărutându-l, îndemnându l să uite toate și să dea tot ul la spate în noaptea aceea. - Prințule - zise domnul abate, deschizându și tot sufletul și tot zâmbetul - către tovarășul său - nu mă înșel afirmând că acești doi oameni sunt cu desăvârșire fericiți în felul lor. Eu, după cât ai putut să te încredințezi, sunt în stare s ă fac față celor mai ciudate feluri de bucate și să le aprecie z. Pot s ă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să obțină un împrumut. În mod cert, în ochii celorlalți, aceasta va returna împrumutul. În multe situații sociale există un anumit grad de risc și incertitudine. În unele cazuri, indivizii apelează la instituția contractului formal pentru a evita să fie înșelați de alții. Obișnuim să încheiem contracte atunci când achiziționăm un bun sau un serviciu. De cele mai multe ori însă, interacțiunile sociale prin care indivizii își transferă bunuri nu se pot desfășura doar în baza unor contracte formale. Viața socială ar fi imposibilă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
similară acesta ne va întoarce favoarea. Reciprocitatea și cooperarea nu sunt reglementate, ci sunt efectul unor decizii independente ale actorilor implicați. Aceste schimburi sociale care se desfășoară dincolo de orice reglementare formală sunt, de fapt, situații în care ceilalți ne pot înșela. Pe de altă parte, acest lucru nu înseamnă că instituția contractului formal este perfectă și că ne ferește de riscul de a fi înșelați. De exemplu, putem primi o ofertă educațională mediocră chiar dacă facultatea pe care am ales-o se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care se desfășoară dincolo de orice reglementare formală sunt, de fapt, situații în care ceilalți ne pot înșela. Pe de altă parte, acest lucru nu înseamnă că instituția contractului formal este perfectă și că ne ferește de riscul de a fi înșelați. De exemplu, putem primi o ofertă educațională mediocră chiar dacă facultatea pe care am ales-o se declară cea mai bună, după cum unele companii pot decide să încalce sistematic contractul încheiat cu clienții sau cu beneficiarii. În consecință, una dintre provocările
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
unei negocieri, atunci se spune că avem de-a face cu un schimb negociat. În general, acesta este cazul tranzacțiilor economice care implică negociere și încheierea de acorduri constrângătoare menite să minimizeze posibilitatea ca partenerii de schimb să defecteze (să înșele). În viața socială există însă și situații în care actorii decid să încheie relații de schimb fără a negocia cantitatea de resurse și fără a încheia vreun acord/contract menit să constrângă comportamentul partenerului de schimb. Aceasta este situația așa
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pentru schimburile negociate, acordurile au un caracter strict obligatoriu, iar în baza acestora, fiecare partener știe ce trebuie să primească în schimbul a ceea ce a decis să ofere. Aceasta înseamnă că, teoretic, niciunul dintre partenerii de schimb nu poate defecta sau înșela. În consecință, reciprocitatea pare a fi sigură (Kollock, 1994). Defectarea este imposibilă doar în situații experimentale, de laborator. În realitatea socială, exemplele de contracte ale căror prevederi nu sunt respectate sunt diverse. Semnificațiile conceptelor de defectare și blatism În această
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
termenii contractului încheiat cu anumiți beneficiari - vezi comportamentul distribuitorilor care nu furnizează internet la viteza stabilită prin contractul de prestări de servicii). De asemenea, prin defectare și blatism sunt definite și situațiile în care anumiți actori decid rațional să îi înșele pe alții, furnizându-le bunuri, produse sau servicii la o altă calitate decât cea stabilită inițial (de exemplu, piața de cauciuc, piața „lămâilor”). În cazul schimburilor reciproce, blatismul sau defectarea se referă la orice situație de nonreciprocitate (preferința rațională a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
se referă la orice situație de nonreciprocitate (preferința rațională a unui actor de a obține beneficii sau câștiguri din partea altora, fără a oferi nimic în schimb). În principiu, defectarea și blatismul se referă la comportamente prin care un actor îi înșală pe alții pentru a-și maximiza beneficiile. Probabilitatea blatismului este mult mai ridicată în cazul relațiilor de schimb direct reciproc, în care nu are loc nicio negociere și nu se încheie niciun contract între partenerii de schimb. Aceasta se explică
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a oferi nimic în schimb/fără reciprocitate. Totuși, atunci când aceiași doi actori interacționează unul cu celălalt în mod repetat, fiecare poate răspunde contingent comportamentului anterior al celuilalt. Drept consecință, este posibil să nu fie în interesul lui A să îl înșele pe B (dacă cei doi actori au posibilitatea de a se influența prin acțiuni contingente, din cauza dependenței seriale a schimburilor dintre ei). Strategiile de acest tip au fost investigate de Molm (1990) și Axelrod (1984). Strategiile de influență bazate pe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]