9,197 matches
-
îndatoriri implică existența drepturilor pe care oamenii le posedă, atât în calitate de oameni, cât și în calitate de practicieni ai unei meserii deosebite"161. Odată conștientizat rolul pe care îl deține jurnalistul, el trebuie "să ofere o imagine exactă, completă și inteligibilă despre actualitate"162. Însă amestecul de elemente discursive lipsite de orice însemnătate pentru subiectul în sine nu poate fi reglementat decât de conștiință: "Deontologia, într-o anumită măsură, ar trebui să se reducă la o conștientizare"163. A conștientiza rolul pe care
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
la câteva străzi distanță aceluiași Dumnezeu", în Adevărul, 16 martie 1998. Munteanu, Lelia, "Crucea și bâta", în Adevărul, 16 martie 2011. Munteanu, Lelia, "Duminica Floriilor", în Adevărul, 8 aprilie 1990. Naclad, Liliana, "Dezorientare și manipulare produsul artistic și blasfemia", în Actualitatea Ortodoxă, nr. 58-59, 2006. Niculescu-Dincă, Vlad, " Pașapoartele biometrice: mituri eterne și temeri justificate", în Ziua, 1 februarie 2009. Novăceanu, Alina, "Patriarhul BOR cere Camerei ca sărbătoarea Sf. Andrei să fie declarată zi nelucrătoare", în Gândul, 6 iunie. Oancea, Dorin, "Biserica
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Piața Universității) Lili Lemnaru Beta 03996. MILENIUM. Democrația și mass-media. Emisiune realizată la Conferința Internațională "Relații publice" Paris 1995 Irina Petrea, Cr.Ionescu Cr. Unteanu 1'-42 Beta 25269 august 1995. ECCLESIAST'95, Lili Lemnaru, 1'-61' Secolul XX și actualitatea patristicii. Invitat prof. Ioan Papadopulos, doctor în teologie Beta 17612 7 aug. 1995: Arhiepiscopia Tomisului BETA 025998 (2'-10') -El. Dinu Transm.din Constanța.Ceremonia întronizării arhiepiscopului de Tomis (Teodosie Tomitanul) și documentar BETA 53503-75' 53504 (0-55'25). UNIVERSUL CREDINȚEI
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Prezidențial 125 "Dilema veche", nr. 392, 18-24 august 2011 articol disponibil și pe: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/slujitorul-credincios-intelept 126 Ibidem. 127 Ibidem. 128 Ibidem. 129 Ibidem. 130 Liliana Naclad, "Dezorientare și manipulare produsul artistic și blasfemia", în Actualitatea Ortodoxă, nr. 58-59, 2006, p. 5. 131 Călin Ciobortari, "Alina Mungiu-Pippidi scandalizează "dulcele târg al Ieșilor", în Flacăra Iașilor, 5 decembrie 2005, p. 8. 132 Răzvan Codrescu, " Pe marginea unei blasfemii", în revista Rost, nr. 35, ianuarie 2006, p. 35
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sunt alegerile europene? Acestea sunt numai câteva din întrebările care stau la baza acestui volum. Fiecare în parte a dat naștere unui număr impresionant de studii. Obiectivul nostru este de a actualiza concluziile acestora prin atenția acordată principalelor evenimente din actualitatea europeană: Tratatul de la Lisabona, rolul Parlementului în punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute în urma intrării în vigoare a noului Tratat, alegerile europene din 2009. Anul 2009 se anunța a fi unul important pentru procesul de integrare europeană. Două dintre principalele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nivel supranațional, elitele politice care au construit și construiesc Europa au procedat în etape. Modul în care aceasta se dezvoltă se reflectă în declarația Ministrului de Afaceri Externe al Franței, Robert Schuman, pronunțată pe 9 mai 1950 și a cărei actualitate este de netagăduit: "Europa nu va fi construită dintr-o dată, nici după un plan de ansamblu. Ea se va face prin realizări concrete, creând astfel o solidaritate de fapt"11. Mai târziu această metodă avea să fie calificată de "funcționalistă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
domeniu sunt din cele mai diferite, de o parte situându-se partizanii liberului schimb (Germania și Benelux) și, pe de alta, partizanii celor care susțin intervenția statului în economie (Franța). Tradițiile naționale în materie de politică economică au revenit în actualitatea mediatică și academică în contextul actualei crize economice. Prezervarea acestor echilibre a caracterizat multă vreme procesul de integrare europeană. Actul Unic European (1987) și Tratatul de la Maastricht (1993), primele reforme ale tratatelor fondatoare, și-au pus, într-o oarecare măsură
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și rezultatelor alegerilor, cum ar fi campaniile desfășurate în statele membre și impactul alegerilor asupra instituției. Prezentat într-un stil concis și pedagogic, volumul se adreasează tuturor celor interesați de politica europeană și de implicațiile politice ale acesteia. Plecând de la actualitatea politică recentă, autorii volumului revin asupra principiilor care stau la baza Uniunii Europene și ale vieții politice ale acesteia. Astfel, prima parte a volumului analizează prerogativele Parlamentului European și raporturile acestuia cu celelalte instituții ale Uniunii. O a doua parte
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
apărare. Tratatul de la Lisabona introduce o serie de funcții sau structuri ale căror modalități de punere în practică nu sunt prevăzute și trebuie decise, în funcție de domeniu, de principalele instituții ale Uniunii. Parlamentul European joacă un rol activ în acest domeniu, actualitatea primelor șase luni ale anului 2010 atestând din plin această afirmație. De exemplu, Tratatul de la Lisabona a prevăzut crearea unui Serviciu European pentru Acțiune Externă (art. 27), care să susțină activitatea Înaltului Reprezentant. Modul de creare a acestui serviciu nu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cele mai animate. Reprezentanți ai Consiliului, Președintele Consiliului European, Primul Ministru al Spaniei, Președintele Comisiei, Comisarul pentru afaceri economice s-au prezentat în fața deputaților pentru a justifica acțiunile sau lipsa acestora în materie de politică monetară, stabilitate financiară și economică. Actualitatea recentă ilustrează pe de plin modul în care Parlamentul European exercită controlul democratic, principala funcție a oricărei adunări parlamentare. Așa cum am văzut, acest control se exercită și prin întrebările orale adresate Comisiei și/sau Consiliului în cadrul sesiunilor plenare ce se
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fondurilor comunitare.Tematicile naționale identificate în întrebările adresate de deputații bulgari Comisiei se referă la folosirea limbii bulgare în instituții, la centrala de la Kozlodui și la solicitările de a o închide, la chestiunea deșeurilor de la Suhodol, o altă tematică de actualitate în perioada 2007-2009, poluarea din anumite zone de la bordul Mării Negre, corupția și gestiunea fondurilor structurale pentru agricultură și infrastructură. Care sunt funcțiile acestor întrebări care abordează tematici naționale? În cazul întrebărilor adresate de deputații români observăm două funcții: prima este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
un sfert din delegații partidelor politice naționale la Congres. La fel ca și în cazul PPE-ului, întâlnirea între liderii partidelor membre PSE înaintea Consiliilor Europene, numită Conferința liderilor, joacă un rol important în crearea coeziuni între aceste partide în jurul actualității europene. Apartenența la PSE poate avea trei forme: aceea de membru cu drepturi depline, aceea de asociat și cea de observator, acestea fiind identice celor prevăzute de statul PPE. Un sigur partid politic românesc face parte din PSE, ca membru
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
au urmărit în timpul campaniei electorale din 2009 modul în care presa scrisă din statele membre ale UE a prezentat problematicile europene și prezența actorilor politici în această dezbatere. 11 țări au fost incluse în acest proiect, pentru fiecare fiind urmărită actualitatea europeană în două sau trei cotidiene naționale. Obiectivul a fost acela de a examina, pe de o parte, natura spațiului public european și, pe de altă parte, de a vedea cât de europeană este campania și care sunt temele asupra
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a creea un cadru apolitic, consensual. Acest caracter apolitic era pus și pe seama faptului că mare parte din chestiunile discutate la nivel european erau de natură tehnică și deci suscitau puțin dezbaterea politică. Însă aceste observații nu mai sunt de actualitate. Dezbateri recente, cum ar fi cele în jurul Tratatului Constituțional sau al liberalizării serviciilor prin directiva Bolkestein, pun în lumină polarizarea dezbaterilor pe axa tradițională stânga dreapta. Pe de o parte se situează elitele politice (Președintele Comisiei, José Barosso, o parte
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
unor genuri determinate și ansamblu text-context specific. În calitate de câmp discursiv, discursul jurnalistic trimite la ansamblul producțiilor oferite publicului de către instituțiile presei scrise, radioului, televiziunii și internetului. Sensul este unul larg, iar discursul jurnalistic desemnează tot ceea ce s-a publicat despre actualitatea imediată sau recentă în mass-media. Pentru Bourdieu, noțiunea de câmp are sensul de rețea de relații obiective între poziții sociale 38, iar cea de câmp jurnalistic trimite la "un domeniu relativ autonom, la un spațiu de joc unde oamenii acționează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime. Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime. Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar, chiar dacă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar, chiar dacă evenimentul s-a produs într-un trecut mai îndepărtat, el poate fi temă în discursul jurnalistic, cu condiția ca efectele respectivului eveniment să se manifeste încă. Aceasta
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
arătat, obligatoriu aria spațiului public, relativă la o comunitate anume, plus alte evenimente a căror selecție este determinată cultural. Dar, în cazul acestei selecții, conținutul rezultat trebuie să respecte, pentru a-și păstra identitatea, criteriile completitudinii prezentării spațiului public și actualității. II.2.2.2. Așezarea atractivă Adresându-se unor categorii largi de public, seducția presupune un anumit grad de accesibilitate a informațiilor și comentariilor, atât la nivelul conținutului, cât și al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unor evenimente existente în realitate și în corespondență cu aceasta și, în cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului. Discursul jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ale jurnalismului audio-vizual: simplitate, limbaj cotidian, accesibilitate. Astfel, organizarea informației este mai ușor de urmărit. Ziarele sunt periodice tipărite pe hârtie de calitate medie. Pot fi locale, regionale sau naționale. Ele își propun să ofere o perspectivă de ansamblu asupra actualității, cu excepția celor strict specializate asupra unui domeniu anume. În altă ordine de idei, ziarul este o tipăritură alcătuită din 4 până la peste 100 de pagini. Revistele sunt publicații cu apariție săptămânală sau lunară și, de obicei, sunt naționale. Sunt tipărite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sunt problematice din punct de vedere juridic sau moral"86. Ea vizează demontarea de mecanisme ascunse în încercarea de a oferi o explicație care nu se impune de la sine. Jacques Mouriquand distinge între mai multe tipuri de anchete: ancheta de actualitate, ancheta de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de mecanisme ascunse în încercarea de a oferi o explicație care nu se impune de la sine. Jacques Mouriquand distinge între mai multe tipuri de anchete: ancheta de actualitate, ancheta de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ancheta de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la analiza unor situații care nu mai țin de actualitatea imediată, dar care se constituie din teme generale de interes uman (divorțul, boala, stresul, vacanța), a căror abordare este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la analiza unor situații care nu mai țin de actualitatea imediată, dar care se constituie din teme generale de interes uman (divorțul, boala, stresul, vacanța), a căror abordare este, în conținut, serioasă, iar în formă, facilă. În sfârșit, în ancheta de investigație se prezintă evenimentele importante și neașteptate, marile cazuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]