10,318 matches
-
sau temporală exprimată printr-un termen lexical cu trăsătura + uman): Am avut de trecut pe la doctor/Andra. N-a fost chip de plecat înaintea Ioanei. Supinul verbelor tranzitive este determinat în mod necesar de • complement direct: Acestea sunt povești de adormit copiii! Are o nouă metodă de descoperit loc de fântână. Dacă supinul intră în relație cu verbe întrebuințate impersonal sau cu expresii impersonale, indiferent de tranzitivitatea verbului în care își are originea, construcția sa - mediată de întreaga sintagmă - este reprezentată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean / De tine o s-asculte.” (M. Eminescu) • dezvoltate, constituite din propoziții aflate în relații de dependență, în interiorul cărora propozițiile dependente își pierd autonomia predicațională 13: „Când treci fără sandale pe sub tei porumbii adormiți pe streșini ciuruite se trezesc, crezând că pașii tăi, mărunții, sunt semințe azvârlite de-o mână bună pentru ei.” (L. Blaga) TIPURI SEMANTICETC "TIPURI SEMANTICE" Gramatica Academiei (ediția a II-a, 1963 ) clasifică propozițiile, "după scopul comunicării" , în două categorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
respiră în Veneția timpul pasiunii (...). Totul o renaște și o exasperează.” (N.D. Cocea) Există mai multe verbe în limba română care sunt tranzitive sau intranzitive în funcție de actualizarea coordonatei obiective din planul lor semantic sau, dimpotirvă, a coordonatei subiective. Verbul a adormi, de exemplu, este intranzitiv, ca verb „subiectiv” (trăsătură semantică principală): „Grădina în care adormise Dionis era de un verde crud.” (M.Eminescu) , dar tranzitiv, ca verb „obiectiv”: „Îl adoarme mereu cu aceeași poveste.” Când regentul este o interjecție volițională sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai multe verbe în limba română care sunt tranzitive sau intranzitive în funcție de actualizarea coordonatei obiective din planul lor semantic sau, dimpotirvă, a coordonatei subiective. Verbul a adormi, de exemplu, este intranzitiv, ca verb „subiectiv” (trăsătură semantică principală): „Grădina în care adormise Dionis era de un verde crud.” (M.Eminescu) , dar tranzitiv, ca verb „obiectiv”: „Îl adoarme mereu cu aceeași poveste.” Când regentul este o interjecție volițională sau o onamotopee, complementul direct funcționează, sub aspect semantic, tot ca expresie a unei limite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din planul lor semantic sau, dimpotirvă, a coordonatei subiective. Verbul a adormi, de exemplu, este intranzitiv, ca verb „subiectiv” (trăsătură semantică principală): „Grădina în care adormise Dionis era de un verde crud.” (M.Eminescu) , dar tranzitiv, ca verb „obiectiv”: „Îl adoarme mereu cu aceeași poveste.” Când regentul este o interjecție volițională sau o onamotopee, complementul direct funcționează, sub aspect semantic, tot ca expresie a unei limite exterioare (pentru o acțiune reflectată interjecțional sau onomatopeic): „Na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sabinei, și avu ca o părere că ele, vorbind tot un grai, vorbesc două graiuri deosebite, care nu pot fi tălmăcite unul într-altul.” (T. Arghezi, IX, 121) • adverbe (locuțiuni adverbiale): oricum, totuși, cu toate acestea, în orice caz: „El adormi; cu toate acestea-i părea că nu doarme.” (M. Eminescu, P.L., 20), „Și, oricum, victoria mea asupra lui n-ar fi putut fi decât efemeră.” (O. Paler, Galilei, 128) b. dezvoltat; realizat prin sintagme formate dintr-un substantiv și un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pe-al ierbii câmp plăpând... Râzând, cu capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o sulfina Un mic paianjen străveziu, O picătură de lumină. Și, dibuind un gândăcel Cu poleitele antene Coboară pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ca o femeie să aibă 3 4 soți; la fel bărbații; femeile poartă cercei în urechi făcuți din bănuți de aur; mormintele se tămâiază; pe morminte se pun pietre cu inscripții; la înmormântări se fac cheltuieli mari; existau leagăne pentru adormit copiii; denunț ul era î n uz; politica o făceau doar boierii. Coperta lucrării lui Ștefan Bârsănescu Alte informații documentare despre vechiul Cotnar „Pe drumul care pornește de lângă școala satu lui Cotn ari înspre nord-est, la distanță de circa 600
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de parfumuri și proprietar al ziarului „Le Figaroʺ, născută Cotnăreanu, originară de pe la Hârlău... Până la urmă, am obosit amândoi și am mers la culcare, după ce i-am sărutat mâna cu miros de mentă creață. Alegea frunze pentru uscat. Cum nu puteam adormi de necaz, târziu, după miezul nopții, un glas de primadonă, emițând acute d e crista l și triluri de înaltă școală în grădina marii Hariclea, m-a ținut cu răsuflarea retezată. întreaga vale a Cârjoaiei părea vrăjită, asculta și cetatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ecou ne-adună-n lunga-i cale Și ne-mbie cu aromă de Cotnar. Bobul copt mustind de promoroacă Vara jertfă-i lasă-n lacrimă de zi Lujerul să-l țină să se coacă Și-n butoi să-l pună pentru-a adormi. Somnu-nchis în vine-ntr-un butoi Să-i păzească drumul spre-mplinire Când pe mese-n haina cea de soi O să fie-n lume patimă și mire. Roua toată înflorindă în pocale Picurând stropi grei de adevăr stelar Somnul mustului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tină Jertfirea din boabe o clipă măcar La razele verii se-nchină. Smaralde, rubine, bătrân chihlimbar; Ciorchinii de ceruri se-anină Și-și picură sângele sfânt în pahar Să fie jertfirea deplină. Și raiul coboară pe plai la Cotnar Miresme adorm pe colină Când vremea-și revarsă-al veciilor har Pe coaste-mbrumate-n lumină. CORNELIU ȘTEFANACHE (n. la 23 august 1933, în Panciu, județul Vra ncea - d. 12 ianuarie 2009, Iași). Romancier, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Facultatea de liter e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! AMURG DE TOAMNĂ Înserarea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sfârșit toamna. S-a așezat încet plapuma caldă de frunze. Miroase a pământ reavăn după ploile din ultima vreme. Izvoarele încă mai suspină, dar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase, păsărelele adorm în pomii dezgoliți. Umbrele prelungi se întind pe trotuar. Priveliștea e încântătoare.În fața ochilor, apar nuanțe de culori diferite care îți încântă vederea. În serile cu lună plină și cer senin presărat cu mii de stele, se aude strigătul stolurilor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de zilele calde ale verii care părea că nu se va mai sfârși. Iar omul devine neputincios în fața timpului și toamna domnește acum peste întreaga natură care își așteaptă cu nerăbdare noua haină argintie de zăpadă sub care să poată adormi liniștită până la primăvară. Oana Tiron A SOSIT TOAMNA A venit toamna cea îmbelșugată. Piețele sunt pline de legume multicolore, crengile copacilor atârnă grele de fructe. Oamenii aleargă ca furnicile printre vii, culegând nectarul strugurilor. Copiii mici culeg frunzele și le
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Frunzele ruginii ale copacilor cad una câte una, formând un covor foșnitor. Miroase a pământ ud după ploile din ultima vreme. Izvorul suspină, iar codrul tace. Bolta și-a cernit năframa cu steluțe ca niște lacrimi de argint. Somnoroase păsărele adorm în pomii dezgoliți. Umbre prelungi se întind pe trotuar. Mândra lună risipește din întunericul nopții raze blânde ce acoperă pământul. Liniștea coboară, iar noaptea vine cu moș Ene pe la gene, închizând ochii copiilor. Noapte bună, copii ! CAP. II ANIMALE FRAM
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
toată noaptea la lumina unei lanterne. Se apropia întunericul și abia am reușit să așezăm cortul. Noaptea a venit foarte repede și a așternut pe cer un covor de stele. În acea seară erau mai multe ca oricând. Ca să nu adormim, ne-am hotărât să ieșim puțin din cort, să privim stelele și luna care în acea seară era plină și să povestim despre stelele de la televizor, care erau deja celebre. Mulți dintre noi spuneau că vor deveni celebri, la fel
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fiu recunoscător. Parcă te văd cum stai la umbra nucului din fundul grădinii, cu chipul tău duios și cu vocea ta blândă, cu părul tău încărunțit, cu ochii căprui, sclipitori, cu gura ta mică din care curgeau poveștile atunci când mă adormeai în poala ta fermecată. Știu că nu ți se usucă ochii niciodată de singurătate și că tresari la fiecare lătrat al lui Azor, că ieși la șosea la fiecare autobuz care trece, așteptându-mă. Te iubesc, bunico, și o să sosesc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rodul și binefacerile, desfăcându-se ca o floare gata să înflorească. Adierea răcoroasă a vântului mă răsfață. Eu o rog pe bunica să-mi spună o poveste. M-am așezat cu capul în poala ei și, ascultându-i povestea, am adormit. Am visat că am ajuns în lumea basmului. Acolo, am întâlnit pitici și pe frumoasa fată de împărat, Cenușăreasa, care venea grăbită de la bal ca să nu se transforme într-o fată săracă.Toate personajele erau îmbrăcate de sărbătoare și te
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în brațele Albei ca Zăpada care era așa de frumoasă, cu ochii verzi, cu părul negru ca abanosul, cu buzele roșii ca sângele și cu obrajii înflăcărați. Nici nu te puteai uita la ea. Îmi cânta un cântec melodios. Am adormit. Am început să visez.... În visul meu, veni Frumoasa din Pădurea Adormită care mă rugă să merg cu ea printre stele. Stelele nu erau altceva decât personaje din basm. Frumoasa îmi zise numele fiecăruia,chiar dacă eu le cunoșteam. Cel mai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fluture din floare-n floare și să încânte copiii cu ciripitul dulce. Să fie fată de împărat, dar nu rea, ci să ajute pe cei aflați în suferință, să fie lebădă pe ape pentru ca toți copiii să o iubească. Deodată adoarme. Dar somnul nu îi era liniștit. Parcă ceva o împiedica să doarmă pentru a nu se trezi ca în fiecare seară să ude trandafirul galben ca mierea din fereastra de lângă grădină. Când se trezi și încercă să ude trandafirul, acesta
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în fiecare seară să ude trandafirul galben ca mierea din fereastra de lângă grădină. Când se trezi și încercă să ude trandafirul, acesta îi grăi : -Dormi, noaptea e un sfeșnic bun ! Când să se culce, cineva îi spuse că, cu cât adoarme mai repede, cu atât somnul îi va fi mai dulce și cu puterea minții sale, o înveli încetișor, zicându-i. -Maria, hai cu mine în locul care ție îți place cel mai mult !... -Unde ? -Într-o călătorie în lumea de vis a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
frig și nimeni nu era dispus să mă primească. Ajungând la un copac bătrân și plin de scorburi, am riscat și am intrat într-una din ele. Era liberă. A doua zi, mi-am umplut-o cu alune și am adormit sătulă și fericită.Codrul îmi dăruise o casă și multă, multă mâncare. -Vai, am întârziat la școală !-mi-am zis eu speriată de zguduiala mamei. Dar, stai puțin, veverițele nu învață ! -Ba da! Mi-a răspuns mama. A mea merge la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
aceea de a fi util într-un domeniu. Și dacă vrei să fii fericit, împăcat cu tine însuți și respectat de cei din jur, ascultă această chemare și urmeaz o, adică: FĂ-ȚI DATORIA ! Otilia Carp SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Adorm, simt că plutesc într-un văzduh inodor în care se vede și se aude ceva. O culoare vie și sclipitoare se vede apropiindu-se încet și rar spre mine ; mă ia, mă duce, mă înalță într-o lume vie ca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și scorțișoară, iar afară ningea îndesat.Andrei privea la fereastră cum cădeau fulgii pe sania lui, rezemată de un salcâm gros. Culcă-te, i-a spus mama. Mâine trebuie să te duci cu uratul, cu George și cu Radu. Băiatul adormi cu gândul la colacul făcut de mama sa. În vis, se făcea că are un sac cu mere poleite și un munte de colaci, și au venit la geam o căprioară și patru iepurași. Andrei le-a deschis ușa și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
celor care au transformat acest hobby într-o puternică pasiune. Că este o activitate folositoare și totodată înălțătoare ne-o dovedește și poemul următor, datorat lui Jane Hirschfield: “Inima ca origami Fiecare își are forma sa. Pentru dragoste, două rațe adormind împreună. Pentru curaj altruist, un cal de război. Pentru teamă de moarte, o zorea de o zi. Și în fiece an îndoită mai mult, foaia mototolită și subțire totuși rezistă pentru toate acestea. Nici una dintre viețile din această lume, inima
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]