10,371 matches
-
dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei turnului câte un mic turnuleț. Trecerea din pronaos spre naos se face printr-o intrare frumos decorată. Naosul are o boltă semicilindrică. Spre altar duc trei intrări. Ușile împărătești ce își aveau locul în aceste intrări ale iconostasului se păstrează azi în colecția Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Pe o latură se află următoarea inscripție: „"Această dveră au plătit popa Vasile cu
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei, a emis un act prin care mănăstirea românească era obligată să plătească anual un impozit de 1 taler de aur, un berbec gras și un stup de albine Scaunului Arieșului pentru altarul care administrativ ținea de Scaunul Arieșului, iar restul clădirii de Comitatul Turda. Lipsesc de asemenea date istorice sigure asupra modului de trecere a mănăstirii și terenului din patrimoniul bisericii ortodoxe în patrimoniul bisericii greco-catolice (la începutul secolului al XVIII-lea
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
desigur ținută vie de inscripția de la intrare, nedatată dar ușor de fixat în timp. Trăsăturile constructive trimit spre aceeași perioadă de timp. În anul 1785 a fost pictată de zugravii Radu Munteanu și Nicolae Man; după cum specifică următoarea inscripție din altar: "„În anul 1785 această sfântă besăric[ă] s-au zugrăvit, în zilele prea înălțatului împ[ăra]t Iosif al doilea, arhireu neunit fiind țăriai Ghedeon Nichitici, protopop Lador Ilie din Chiuești, preoți ai satului Mane popa Todor și Vlașin popa
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
făt fiind Bod(ea) Grigorie”". Tot atunci au fost modificate ferestrele naosului și au fost repictate plafonul pronaosului și bolta naosului. Biserica are un tip de plan mai rar întâlnit: pronaos poligonal, cu acces pe sud, naos dreptunghiular și absida altarului în retragere, poligonală, cu șapte laturi. La interior, meșter-grinda bolții naosului și consolele sunt decorate cu motivul frânghiei. Exteriorul bisericii este bogat decorat: fațada sudică are în zona mediană motivul profilat al frânghiei, ușa de intrare în biserică are deschidere
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău” (Ex.20.1), decalogul samaritean începe cu „Să nu ai alți Dumnezei, în afară de Mine”. A zecea poruncă în decalogul samaritean, denumită porunca Muntelui Garizim, afirmă că acest munte este locul unde va fi ridicat un altar lui Dumnezeu. În timpul ocupației romane și bizantine, samaritenii s-au bucurat de autonomie. Însă, după cucerirea musulmană nu au fost recunoscuți ca făcând parte din Poporul Cărții. Comunitatea mamă se află azi la Sihem și în împrejurimi, cu o ramură
Samariteni () [Corola-website/Science/316201_a_317530]
-
nord, iar fundația din piatră fiind înclinată pe direcția transversală a bisericii. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 2001, s-a adăugat
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 2001, s-a adăugat un pridvor închis din lemn de dimensiuni mari, terminat pe verticală cu o boltă cilindrică. Peretele dintre pridvor și pronaos (fost perete exterior) a fost întărit prin construirea de contraforturi de piatră. Deasupra pronaosului
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se intersectează cu bolta octogonală a altarului. Iconostasul bisericii este realizat din lemn de stejar sculptat și pictat, datând din secolul al XIX-lea. Pictura a fost restaurată în anul 2001. Icoanele datează din perioada construcției bisericii, la fel și cele trei clopote. Acoperișul bisericii era inițial
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
anul 1743. În ajutorul acestei datări vine însăși tipologia edificiului, de dimensiuni modeste, ai cărui pereți confecționați din bârne de stejar, încheiați în sistemul specific românesc ,coadă de rândunică”, înscriu planul străvechi: o navă dreptunghiulară, terminată spre est cu absida altarului, nedecroșată, poligonală, în trei laturi. Interiorul bisericii cuprinde o boltă semicilindrică, ce acoperă spațiul navei, înălțată în anul 1876, prin intermediul unei suprafețe înclinate, și care, împreună cu bârna de naștere, se sprijină pe o grindă transversală, ale cărei capete se termină
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
benzi colorate (pe nord, „Când l-au îmbrăcat pe Hristos în haina mohorâtă”, „Când l-au bătut pre Hristos”, Luarea de pe Cruce; pe sud, Cina cea de taină, Când s-au rugat în grădină, Sărutarea lui Iuda cea vicleană). Spre altar este evidentă înădirea bolții cu o porțiune semicilindrică, alta decât cea originară, a cărei pictură ar fi reprezentat evangheliștii. Unitatea stilistică a zugrăvelei acesteia, ce ilustrează Duminicile, semnată de popa Nicolae, cu cea din restul lăcașului, dovedește că ea provine
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
semicilindrică, alta decât cea originară, a cărei pictură ar fi reprezentat evangheliștii. Unitatea stilistică a zugrăvelei acesteia, ce ilustrează Duminicile, semnată de popa Nicolae, cu cea din restul lăcașului, dovedește că ea provine din alt spațiu al lăcașului, poate din altar. Pe timpanul de vest al pronaosului sunt reprezentate, Răstignirea între tâlhari și trei scene din Patimi (Judecata lui Hristos la Ana la Caiafa, Când s-au spălat de sânge nevinovat). Pe pereții verticali pictura, mai slab conservată, cuprinde: mucenici și
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
, comuna Brănișca, județul Hunedoara a fost ctitorită în sec.XVIII.. Are hramul „Sf.Nicolae”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica ,Sfântul Ierarh Nicolae’’ din satul Târnava, un edificiu dreptunghiular de mici dimensiuni, cu terminațiile altarului și ale pronosului nedecroșate, poligonale cu trei laturi; la construcția șarpantei, predilecte au fost traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest lăcaș de cult și cel din Târnăvița învecinată, îmbinările în „coadă de rândunică” ale bârnelor, precum și menționarea
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn, cea de pe deal. Este o construcție de dimensiuni modeste, atât în plan cât și în elevație, cu absida altarului poligonală și nedecroșată și cu intrarea plasată pe fațada sudică, fațadă de-a lungul căreia există și un pridvor ce servește ca adăpost pentru masa pomenilor (acest tip de pridvor constituie un caz unic în regiune). Decorul exterior este relativ
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg interiorul bisericii se mai păstrează doar cea din pronaos (exceptând tavanul care e nou), ilustrând tema Judecății de Apoi, într-o suită de
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
de cele două turle din față, cât și de intrarea monumentală, cu coloane înalte, sugerând tradiția populară românească. Biserica are formă de cruce, iar în cuprinsul său se desfășoară, într-o unitate perfectă, toate încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar, deasupra cărora se înalță trei turle, dintre care cea mare peste naos. Pictura în ulei a fost executată, între anii 1932-1936, de pictorul italian Umberto Marchetti, care fusese adus cândva de către regele Carol I pentru decorarea bisericilor de pe domeniile Coroanei
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
cele mai valoroase icoane, pe care le vom numi și noi în continuare, deoarece, așa cum se va vedea, cutremurul din 1940 a afectat grav părți însemnate ale acesteia, ceea ce a impus repictarea, într-un alt stil, a bisericii. Astfel, în altar rețineau atenția: Născătoarea de Dumnezeu, Sfinții Arhierei care au alcătuit sfintele liturghii, admirabila icoană a lui lisus; pe tâmplă: Maica Preacurată, Mântuitorul, Sfântul loan Botezătorul, Sfi Pantelimon; în Patocrator: Mântuitorul; pe perete - Sfinții Apostoli, iar dedesubt - Liturghia îngerească; în cele
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
partea centrală a bisericii în care Marchetty și-a dat întreaga măsură a talentului și experienței sale. Biserica mai dispune și de alte 75 de icoane executate în ulei pe gips, lemn, sau pânză, datând din 1800-1891 și expuse în altar, naos, pronaos, semnate de mai mulți pictori: Kiril Max. (10), Tănase Age, Cristache R, loan Aledescu, R. Vinilescu, Gh. Corbu (câte 1-2), precum și de un număr de alte 52, de autori necunoscuți. Printre acestea se află și aceea reprezentând pe
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
de renovare și consolidare, în anul 1968, toate acestea au fost curățate, redându-li-se splendoarea inițială. Mai rămăsese de refăcut pictura. între 1967-1969, pictorii Profeta Eugen și Zemlika Victor au executat pictura în pridvor, naos, parte din pronaos și altar și, totodată, au restaurat pictura veche. Și aceste masive și importante intervenții, care au dat o nouă înfățișare interiorului bisericii, au fost evidențiate într-o a doua pisanie înscrisă în placă de marmură albă și fixată pe peretele de răsărit
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
de zugravul Atanase. Un potir de argint din anul 1806 reprezintă și el mândria bisericii. Arhitectura exterioară a bisericii este în stilul neoclasic specific secolului XIX. Este construită din cărămidă , cu ziduri groase de 1 metru, în formă de cruce, altarul și sânii având o structură semicirculară. „Fațada este împărțită pe înălțime în două registre, cel inferior mai înalt, care marchează printr-un brâu ce încinge biserica, înălțimea de naștere a bolților din interior, cu pilaștri de factură neoclasică ce sfârșește
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu parchet. Pridvorul avea aceeași înălțime cu restul bisericii. În timpul celui de-al doilea război mondial pridvorul a fost bombardat și distrus complet. (24 aprilie 1944) În locul pridvorului s-a construit o marchiză cu geamuri . Ușa
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
vin cu noi și costisitoare lucrări de consolidare a bisericii. Se realizează o subzidire (temelia fiind din cărămidă) cu beton și fier beton. Apoi pereții sunt tencuiți cu praf de piatră. Anii 2005-2006 sunt meniți unor lucrări interioare. Pardoseala Sfântului Altar (din lemn ) este înlocuită cu parchet melaminat. Scările Sfântului Altar vor fi placate cu gresie . Se înlocuiesc ferestrele (din lemn) cu ferestre termopan. Se înlocuiesc scaunele și covoarele. Se cumpără obiecte de cult noi (evanghelie , veșminte) și se recondiționeză cele
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Se realizează o subzidire (temelia fiind din cărămidă) cu beton și fier beton. Apoi pereții sunt tencuiți cu praf de piatră. Anii 2005-2006 sunt meniți unor lucrări interioare. Pardoseala Sfântului Altar (din lemn ) este înlocuită cu parchet melaminat. Scările Sfântului Altar vor fi placate cu gresie . Se înlocuiesc ferestrele (din lemn) cu ferestre termopan. Se înlocuiesc scaunele și covoarele. Se cumpără obiecte de cult noi (evanghelie , veșminte) și se recondiționeză cele vechi. În 2007 catapeteasma este repoleită cu foiță de aur
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]