12,966 matches
-
teoria virtuților, au rădăcini adânci în imaginarul filosofic al politicului antic - prima formă de acest fel care a vizat modelul unei societăți cu adevărat civice. Moștenirea la nivelul imaginarului colectiv nu ar fi, așadar, doar de factură creștină, ci și antică. Puterea românească medievală a urmat și ea liniile naturale de formare și de dezvoltare a comunităților locale. Este adevărat însă că formațiunile lor statale s-au organizat târziu în istorie și oricum în circumstanțe istorice constrângătoare. Pe de altă parte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ortodoxă, precum și tipul de imaginar colectiv generat/ susținut de cele două. Guvernarea locală s-a dovedit însă a fi fost influențată mai curând de realitățile contemporane din perimetrul său zonal, de caracterul lor politic și militar, decât de textele filosofice antice sau de vechile teorii ale politicului din tradiția greco-romană, nici măcar cunoscute atunci. Modelele de organizare și de guvernare creștină, transferate fie prin gândirea teologică isihastă și antiunionistă, fie prin cea politică regională, angajată în rezistența împotriva presiunilor angevine, au avut
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
structuri simbolice ale imaginii puterii cu scopul de a verifica în ce măsură imaginarul medieval, ca o reflectare a planului puterii creștine de sorginte bizantină, de gestionare spirituală și materială a oikonomiei, a moștenit și a mai păstrat caracterul rațional al proiectului antic de formare a societății politice. În ce îi privește pe autorii medievali români, este limpede că nu au cunoscut direct teoriile politicului din filosofia antică greacă, dar au avut acces, mai ales prin intermediul isihasmului palamit, la interpretările date imaginii sacre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
spirituală și materială a oikonomiei, a moștenit și a mai păstrat caracterul rațional al proiectului antic de formare a societății politice. În ce îi privește pe autorii medievali români, este limpede că nu au cunoscut direct teoriile politicului din filosofia antică greacă, dar au avut acces, mai ales prin intermediul isihasmului palamit, la interpretările date imaginii sacre în linia moștenirii platoniciene, la formulări și proiecții imaginative cu un puternic caracter simbolic și paidetic. Teoria și practica politică medievală au stat sub semnul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și lingvistică). Distanța filosofică dintre scolastica medievală de influență neotomistă − purtătoare a ideilor aristotelice, dar și a tezei primatului puterii papale - și teologia isihastă de sorginte neoplatoniciană a readus, în cadru politico-religios, dialogul dintre cei doi mari filosofi ai Greciei antice, tranșat anterior de gândirea iudeo-creștină. Înfruntarea teologică din prima jumătate a secolului XIV a fost integrată în cele din urmă în discursul oficial, pentru că sprijinea, programul pedagogic civil al puterii bizantine de restaurare a valorilor morale și spirituale. Apelul la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
opțiunea pentru formele pure ale credinței creștine "orientale", manifestându-se partizan, precum în perioada crizei icoanelor). Aceste răspunsuri la politica imperială pro-unionistă - vagă în secolul XIV, presantă în XV -, care au și cauze extra-doctrinale, au solicitat din plin tradiția locală antică; din nou, "de-socializând" filosofia timpului, în urma apelului la o metafizică de tip platonician. În filosofia și teologia vremii însă, opțiunea pentru gândirea divinului în cheia tradiției post-platoniciane a devenit mai explicită prin opoziția manifestată de partida monahală (din nou
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rugăciunea, ca modalitate purificatoare de cunoaștere. În termenii lui Platon, gândirea intelectuală (noēsis) se eliberează − prin influența Sfântului Duh, adaugă isihasmul −, și de patimile trupului, și de gândirea discursivă (diănōia) și devine cunoaștere pură, nemediată. Spre diferență însă de filosoful antic, Palamas înțelege eliberarea intelectuală drept o practică ascetică (prelucrând din textele lui pseudo-Dionisie Areopagitul și ale lui Simion Noul Teolog), prin care gândirea intelectuală și credința (noēsis și pīstīs, la Platon) sunt conciliate, în sensul în care gândul este iluminat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
condamnare la moarte), s-au decantat următoarele aspecte în plan teologic și teocratic: 1. Victoria iconodulilor și a teologiei icoanei, în secolul VIII, a impus doctrina iconologică, în baza tradițiilor apostolice și patristice, ele însele situate la confluența dintre filosofia antică a imaginii, interpretarea sa iudeo-creștină și iconografia religioasă, bazată pe epifaniile divine; 2. Prin textele vehemente ale patriarhului Nichifor, s-a ajuns la reinterpretarea conceptului de oikonomie creștină, în toată complexitatea sa - și ca plan de organizare teritorială și economică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu, a fundamentelor ei: filosofia platoniciană, iudeo-creștinismul, patristica și scrierile iconodule din secolele VIII-XI. Studierea filosofiei însemna pentru cărturarii români din secolele XIV-XVI în primul rând cercetarea operei patristice, alcătuită din texte în care construcțiile abstracte abundă. Contactul cu gândirea antică ... se înfăptuia astfel atât prin intermediul numitelor texte - compuneri ale unor autori nutriți direct la sursele filosofiei eline -, care vehiculau concepte antice "încreștinate", cât și prin consultarea nemijlocită a fragmentelor din tezaurul elin mai cu seamă (dar și latin) pătrunse în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
secolele XIV-XVI în primul rând cercetarea operei patristice, alcătuită din texte în care construcțiile abstracte abundă. Contactul cu gândirea antică ... se înfăptuia astfel atât prin intermediul numitelor texte - compuneri ale unor autori nutriți direct la sursele filosofiei eline -, care vehiculau concepte antice "încreștinate", cât și prin consultarea nemijlocită a fragmentelor din tezaurul elin mai cu seamă (dar și latin) pătrunse în sbornice și a comentariilor pe marginea vechilor scrieri. Niciunele, nici altele nu lipseau din fondul de carte aflat la îndemâna cărturarilor români
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
românească (politică, teologică sau colectivă) și tradiția greco-romană și creștină a instituțiilor de putere din regiune. Modelul bizantin, summum al istoriei politice în primul mileniu creștin, a cumulat, pentru a ajunge la un plan propriu de guvernare oikonomică, moștenirea imaginarul antic (filosofic și spiritual) al polis-ului cu autoritatea instituției imperiale romane, tradiția apologetică și gândirea neoplatoniciană cu Textele Sfinte. În lumea ortodoxă post-bizantină, țările române au devenit și ele moștenitoare de facto (discutabil dacă și de iure, prin "închinare") ale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și al bibliografiilor specializate, privirea devine tot mai cuprinzătoare. Imaginarul bizantin poate fi cercetat în numeroase feluri, dar am ales să indic doar două momente după secolul IV, în care problema imaginii a fost centrală și a reamintit de filosofia antică: disputa icoanelor și isihasmul. Conflictele dramatice iscate în jurul relațiilor dintre instituții și dintre viziunile lor asupra modului de a gestiona imaginea sacrului au dus la schisme și la radicalizări doctrinare ale centrelor ecclesiastice Constantinopol și Roma, dar și între basilëi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ales", să "atingă" sacrul, corpul christic, "trecutul", în figurarea lui absolută pentru creștini. El poate avea o relație directă, prin opera creată, cu principiul suprem, eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu acest Michelangelo: romanul privește spre viitor, ocrotind și fiind ocrotit de trecut (busturile strămoșilor săi); renascentistul italian împrumută haina cea mai umilă, pentru a-și afirma, cu deplina conștiință a libertății sale de spirit și a geniului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Patrick. Le discours politique. Les masques du pouvoir. Paris: Vuibert, 2005. Cizek, Eugen. Mentalități și instituții romane. București: Globus, 1998. [1987] Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. ---. Scriere și oralitate în cultura antică. București: Humanitas, 2006. ---. O istorie a neființei în filosofia greacă. București: Humanitas, 2010. Corsi, Pasquale. La spedizione italiana di Costante II. Bologna: Patron, 1983. Cox Miller, Patricia. The Corporeal Imagination. Signifying the Holy in Late Ancient Christianity. Philadelphia: U of
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
grandes conceptions de l'imaginaire de Platon à Sartre et Lacan. Paris: Librairie Générale Française, 1990. Vegetti, Mario (coord.). Il sapere degli antichi. Torino: Boringhieri, 1985. ---. L'etica degli antichi. Bari: Laterza, 1989. Vernant, Jean-Pierre. Mit și gândire în Grecia antică. București: Meridiane, 1995. [1988] ---. Originile gândirii grecești. București: Symposion, 1995. [1992] ---. Figure, idoli, maschere, Il racconto mitico, da simbolo religioso a immagine artistica. Milano. Il Saggiatore, 2001. [1990] Veyne, Paul. Le pain et le cirque. Sociologie historique d'un pluralisme
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rendre accesible, dans le temps, à l'âme qui connaît séquentiellement. En cela, l'imagination marque un arrêt dans le processus de remontée vers l'Unité. (102) 14 Vezi în primul rând volumele dedicate analizei noțiunii de imagine în texte antice, la Vasiliu: Du diaphane, Dire et voir. La parole visible du Sophiste, Eikôn. L'image dans le discours des trois Cappadociens, Images de soi dans l'antiquité tardive; de asemenea, "Vision noétique, contemplation ou vie dans l'esprit? La lettre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
memoriei Funcția ceremonială romană : funus imaginarium Un "bazin semantic" greco-roman GÂNDIREA GREACĂ, DESPRE POLITIC ȘI IMAGINE Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă Controverse ale imaginii IMAGINARUL PUTERII CREȘTINE DE RIT BIZANTIN Imaginarul puterii creștine de rit bizantin Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Oikonomia creștină Valori ale antichității grecești în gândirea isihastă În loc de concluzii UITAREA ROMEI Bibliografie generală Lista ilustrațiilor Sursa ilustrațiilor 272 Résumé 275 Abstract
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
eforturilor noastre substanțiale. Ambele ne situează pe o coardă de acrobat deasupra unui hău, fiecare pas și balansare survenind sub semnul posibilei prăbușiri, înaintarea fiind un act solitar, o concretizare a unei decizii individuale. Majoritatea imaginilor labirintului răzbat dinspre deșerturile anticului Egipt și mirajul vechilor greci prelungindu-și rezonanțele în aura de șoapte sacre ale catedralelor medievale. Aceste imagini ne prezintă diferite structuri labirintice dintre care unele au o singură cale pentru intrare și ieșire, altele dețin mai multe coridoare de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
siderale, voi fi așezat sub necruțătoarea zodie a angelicului vai! urmând a-l rosti paroxistic cu vocea fragmentată de terori nebănuite până atunci și integrată corului izbucnit din panica colectivă, corului care va răsuna atunci precum vociferările armonice ale teatrelor antice ce evocau căderi ale omului de la dramele individualității sale până la tragediile Pompeiului și ale atlanților. Textul Apocalipsei interferează printre damnările enunțate și justificări ale apariței acestor plăgi precum și ale amplificării lor, justificări, care, de asemenea, dau seama de atitudinea Divinității
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un cetățean babilonic, un membru al comunității ce populează și animă vechea și mereu actuala cetate a Babilonului. În scenariul Apocalipsei, Babilonul, asemeni altor nume invocate, reprezintă desigur un simbol ce trimite, indică, conduce semantic. Astfel, plecându-se de la evocarea anticei cetăți caldeene de pe Eufrat în care iudeii biblici au fost aduși ca robi, se intenționează aducerea în prim-plan a mundanului omenirii decadente, a cotidianității profane în care omenii cetăților au uitat Divinitatea și s-au dăruit deschiderilor demonice. Despre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Inserându-mă în timpul unui astfel de vis, eu sunt purtat spre suspensiile unei trăiri în care erosul îmi remodelează privirea și gestica, erotizându-le, abstractizându-le afrodisiac. Astfel, surâd și mă uit spre chipul persoanei iubite asemeni unei statui de principe antic ce își proiectează zâmbetul demiurgic și raza ochiului nobil spre înălțimi, refuzându-se disipărilor în altitudinea joasă a înșelătoarelor agitații. Apariția acestei hipnotice fețe ce îmi decupează pânza de existență cotidiană, ivirea acestui portret seducător rostuit de un pictor ezoteric
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Să tot mergem, mergem duși, Să scăpăm măcar o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
catolice. Poetul român nu se va ridica niciodată în empireu, ci își va face călătoria temporal din ipostază în ipostază. Prin urmare ispita de a urmări prototipul individual al lui Decebal în felurite epoci, într-o uriașă perspectivă în care anticul Gracchus să devină Baboeuf și Cicero ducele de Morny, reprezintă mai mult decât o simplă înrîurire literară. De asemeni planul unui dodecameron tragic aplicat la istoria Moldovei, luînd-o cu Dragoș-vodă și ducînd-o până la Alexandru Lăpușneanu, are interesul său. Eminescu înțelegea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Eminescu e swiftiană: în locul invectivei, mitul ermetic. Metoda mitologică e folosită și în așa-zisa "filozofie", unde în locul obișnuitelor divinități apar unități enigmatice: Ființa, Neființa, Nepătrunsul, Muma, Tatăl. Procedeul, și al lui Goethe, nu se deosebește profund de al anticilor, care dădeau zeilor valoarea unor noțiuni cosmice. Dumnezeu-Tatăl care se împreună cu Chaosul-Mumă spre a da naștere lumii sunt eroi de basm. Neantul se ridică pe noțiuni de materie: Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? N-a fost lume
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frământării intelectuale spre a se ridica însă la generic, dar fiindcă folosise termenul de "neliniște", s-a interpretat asta în sensul kirkegaardienei Angst. Afară de aceasta omul trecuse prin mari încercări familiale, care îl îndreptase spre studiul concepției despre moarte a anticilor, spre "doctrina salvării". El vorbea vibrant despre Destin, despre Moire, însă soluția lui nu era teologică ci eroică. V. Pîrvan ajunse, cu alte cuvinte, să simbolizeze "condiția tragică" a omului, care a agitat atâta gândirea europeană de câteva decenii. Lucian
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]