9,217 matches
-
face cu tărâmuri științifico-fantastice. De cele mai multe ori e vorba de o lume aparent normală. Distopia începe cu defamiliarizarea familiarului. Prezentul cunoscut, exagerat și bine înnegrit, e proiectat într-un viitor nedeterminat. Mână în mână cu defamiliarizarea merge spaima maximalizată. Se conturează o lume de coșmar, și totuși foarte reală, în care eroii există firesc. Gray chiar mărturisește că intenția lui a fost să vadă până unde merge, cât ține raționalitatea eroului, plasându-l în acest scop în împrejurări anormale, și atribuindu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Christine. De fapt între cei doi nu se înfiripă nimic, Christine nu se uită la Tony cu mai mult decât indiferență și Brownjohn nici nu-și prea bate capul să analizeze ce se petrece în mintea ei. Tony e oarecum conturat, dar ambii tineri sunt în primul și din păcate în ultimul rând revoltați, fără un motiv anume, nemulțumiți fiindcă aceasta e starea de spirit specifică neastâmpărului, neliniștii de licean. Amănuntele nu prea țin de foame amatorului de narațiune; faptul că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
descriere inofensivă a casei lui Ono, cu istoria ei de dinainte de război, dar se încheie cu mânie și disperare. Ono formulează numai fraze cu subînțeles, specifice stilului subtil al lui Ishiguro. Amintirile par să se înșiruie firesc, fiecare episod e conturat în detaliu ca o stampă, dar înșiruirea are o logică ascunsă. Ono urmărește să-și justifice acțiunile, deși el știe foarte bine că nu are justificări fiindcă istoria l-a trădat. Suntem copleșiți de iritarea lui crescândă. Simțim că așteaptă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sau nu, e o inițiere în vinovăția exilatului, imaginată de un Desperado al simplității. 2.11. David Lodge: Cui îi e frică de romanul modern? David Lodge este nu numai practicant dar și critic al romanului contemporan. Proza lui se conturează ca un spațiu în care vrea să ne țină cu zâmbetul pe buze, relaxați. Tehnicile complicate ale începutului și sfârșitului acestui veac sunt date laoparte. Să fie de vină presimțirea că-și va pierde un public deja sastisit? Să-i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poeta face ca în ele să triumfe viața să triumfe povestea, propria ei poveste. Nu încifrează și nu avem obligația să descifrăm. Trebuie doar să ne acordăm timpul s-o auzim bine. The English Country Cottage (Casă englezească la țară) conturează o Ruth Fainlight străină de țara în care trăiește (o evreică într-o colibă de țară, refugiu de vacanță). My Mother's Eyes (Ochii mamei) ne-o arată pe aceeași poetă ajunsă bunică la rândul ei, după ce a fost cândva
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
legături explicite între fragmente. Larg folosit la începutul anilor 1920, subînțelesul e păstrat cu sfințenie. Philip Larkin însuși recunoaște în Eliot o influență de căpătâi în formația lui de poet. Introducerea lui la ediția revizuită a volumului The North Ship conturează cu claritate amestecul de stiluri din maniera poetului la douăzeci și trei de ani: Privind în urmă, aflu în poeme nu numai unul, ci mai multe euri uitate școlarul pentru care Auden era unica alternativă la poezia "demodată"; studentul a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ocolesc tot ce-mi apărea neadevărat. Începusem să scriu fiindcă voiam să spun adevărul așa cum îl văd eu: complex, contradictoriu, greu accesibil, frumos și descumpănitor. Aceasta a fost prima mea percepție și cea mai de seamă. Nu începusem încă să conturez locurile mai sumbre ale universului pe atunci, în jurul vârstei de douăzeci de ani, poate că nici nu știam cum s-o fac, în fond, aveam credința, presupun, că iubirea pentru o femeie poate să fie un mod de apărare. Recunosc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale cărui imense ramuri se spune că a dat consultații. Vestitele sale principii medicale generale se fondează pe observația riguroasă, profesională. în timp ce medicii formați la școala din Cnidos erau preocupați de cazuri particulare, Hippocrat e ghidat de generalizări pentru a contura o medicină universală și eternă, în măsură să rezolve și cazurile particulare. Principiile hipocratismului sunt axate pe trei criterii principale — importanța mediului extern, a poziției geografice, climei, apei, solului asupra constituției, temperamentului omului; humoralismul sau teoria celor patru humori, ce
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Chiar împăratul Galben (Huang Ti) publică în 2697 î.Chr. „Canonul medicinei“, scrisoare medicinei. Nei Ching dovedește cunoaștere și preocupări medicale, făcându-se cunoscută și rămânând celebră. În fond este un dialog substanțial între împărat și medicul său Ki Po, conturând un tratat enciclopedic în care se precizează obiectivele științei și artei medicale chineze, atât curative cât și preventive: „vindecarea bolnavilor și întărirea sănătății celorlalți“. Această prescripție este și azi vehiculată, și parțial realizată. Nei Ching (țing) este considerat părintele medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
urologia, obstetrica, oftalmologia, domenii în care se afirmă Ambroise Paré și discipolii săi Nufer și Roeslin, elvețianul obstetrician Rueff și călugărul Mercurio. La Viena Paul Dirlewang reușește o operație de cezariană (1559), fiind și specialist în bolile aparatului urinar. Se conturează oarecum noi ramuri ale științelor medicale ca psihiatria și reclamă atenție deosebită patologia infecțioasă. Jean Fernel ilustrează și propune metoda anatomo-clinică, susține autopsia pe subiecți umani, face observații asupra perforării apendicelui și luând de la Aristot termenul de fiziologie îl introduce
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
El este considerat unul din marii savanți ai Renașterii căruia i se datorează rezolvarea ecuațiilor de gradul 3. în 1560, aprofundând studiul urechii, detectează percepția osoasă a sunetului și susține posibilitatea educării surdo-muților. Preocupat de natura și cauzalitatea criminalității, Cardanus conturează o concepție psihiatrică asupra acesteia, delimitând nevrozele în psihopatologia generală. În 1536, distinge erupția de tifos de alte erupții ca cea din rujeolă și depistează cauza transmiterii tifosului, prin paraziți. Fracastoro îl va completa. De asemenea ideea sa că absența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dintre teoreticienii metodei experimentale. În evoluția medicinei, aportul filosofilor și al oamenilor de științe fundamentale a fost și este incontestabil. De altfel, însăși medicina a ilustrat filosofia și științele fundamentale prin numeroase personalități medicale. În sec. al XVII-lea se conturează și mai bine iatro-chimia, pe care Paracelsus a încercat să o desprindă de alchimie, care împreună cu iatro- fizica și iatro-mecanica pun în lumină sisteme medicale care restrâng manifestările fiziologice și patologice la fenomene chimice, fizice, mecanice (iatros = medic). Secolele următoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
încercat să o desprindă de alchimie, care împreună cu iatro- fizica și iatro-mecanica pun în lumină sisteme medicale care restrâng manifestările fiziologice și patologice la fenomene chimice, fizice, mecanice (iatros = medic). Secolele următoare vor aprofunda și extinde speculația, ca și experimentarea, conturând mai bine aceste discipline medicale. Nimeni nu trebuie să rămână deconcertat, auzind că și unii raționaliști și experimentaliști ai Renașterii și ai sec. al XVII-lea elogiază alchimia, precum Newton sau eruditul medic anatomist David Ryckaert (1612 - 1661) obsedat de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au format. Ideea națională își face tot mai mult loc, cu cât știința și cultura se mondializează. Ea se va accentua în secolul următor și va străluci și finaliza în formarea statelor naționale din sec. XIX. Secolul al XVII-lea conturează și mai bine imaginea sistemului deschis al științelor medicale în care apar noi domenii: anatomie generală, fiziologia tisulară, a reproducerii și nervoasă, anatomie patologică, dermatologie, cardiologie, obstetrică etc. începe o structurare dinamică, încurajatoare și obiectivă, dar medicina este încă tributară
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
magistru pe Fabrizio de Acquapendente, care a descoperit valvulele venoase. Întors în Anglia, lucrează la Spitalul Sf. Bartolomeu, cercetând deopotrivă mica circulație, cât și cea periferică. Face experiențe. Aplică procedee diferite, prin care observă, notează și reflectează. Stabilește concluzii. își conturează convingerea și explică deductiv ideile la care ajunsese inductiv. Devine membru al Colegiului Regal al Fizicienilor. I se încredințează funcții oficiale. în 1615, Harvey ocupă catedra de Anatomie și Chirurgie a unei renumite școli medicale, rămânând un pasionat cercetător. După
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
musculară și o explică în: De viribus electricitatis in motu musculari (Despre puterea electricității în mișcarea mușchilor). În 1792, Volta demonstrează electrostimularea fiziologică. Până la descoperirea legilor fundamentale ale electricității și electromagnetismului, medicina fructifică bioelectricitatea și electroterapia. însă electrofiziologia se va contura în secolul următor. Aceeași afirmare o va avea și fotometria cu filtre, diafragme, adaptând la microscoape lentilele cromatice, folosite la lunete și realizate în 1757. Biofizica, asemenea biochimiei, se va constitui ca știință tot în sec. al XIX lea. Cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
face tot ceea ce poate, cu mijloacele existente și cu pasiunea mai mare pentru idei, neacoperite totdeauna experimental. Dar pasiunea pentru construcții teoretice pe bază de studii și observații dă o măreție finalizărilor medicale corespunzătoare demonstrației acestui veac, în care se conturează Anatomia patologică de Morgagni după cum vom vedea. Mai subliniem și apariția a numeroase publicații în diverse domenii ale medicinii: Tractatus cutaneis (1777) de Anne-Charles Larry; Pathologia methodica (1759) de Boissier de Sauvages; Traité d’épidemie épidemique de Le Brun; Geneza
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
excelează în osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. Tot o premieră în acest veac este și Tractatus de morbis cutaneis (1777) semnat de Anne- Charles Lorry, primul tratat de dermatologie. în 1882, austriacul Joseph Plenck va scoate și el unul, dermatologia conturându-se ca știință. Francezul Jean Baptiste Sénac onorează secolul cu Traité de la structure du coeur de son action et de ses maladies (1749) cu care cardiologia dobândește statut definitiv de disciplină medicală. Sénac studiază aritmiile, dispneea, hemoptiziile, edemele cu etiologie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și prin J. Hann descoperitorul unor noi valențe ale apelor minerale, dobândesc statutul științific prin rigoarea metodologică utilizată. În același timp, obstetrica și ginecologia se separă de chirurgie. La Paris, Viena, Strasburg, apar școli de obstetrică; medicina de familie se conturează și în legătură cu creșterea rolului igienei și al medicinei preventive; dermatologia abandonează empirismul; stomatologia, mai ales prin Pierre Fauchard, ajunge la noi tehnici, mijloace, în stomatologie folosind materiale ca platina ș.a. Pentru progresul farmacologiei reținem și Formulaire pour la préparation et
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intensificarea industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la reușita lui L. Pasteur (1885) prin care demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia. Astfel încât acum se conturează cercetarea etiologică în medicină care se sprijină pe cele două mari discipline noi și complementare histopatologia și fiziopatologia. Ancheta asupra cauzelor bolilor s-a continuat apoi și pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
La numai un an Armand Imbert editează, la Montpellier cartea privind tehnica radiografierii, ca în anul următor, 1897, Antoine Béclère să inaugureze la Paris un curs de radiologie clinică. Spitalele se grăbesc să procure aparatele Röntgen, căci noua știință își conturează domeniul cu rapiditate. Germanul Röntgen face studii de fizică la Politehnica din Zürich, Strasburg, Giessen, Würtzburg și München, pe care le dublează cu cercetări experimentale personale. Tubul Crookes Hittfort, folosit de Röntgen se află la Muzeul din München. Razele catodice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Hațieganu la Cluj. Disciplinele evoluează și se ramifică prin aprofundarea cercetărilor. Gheorghe Tudoranu la Iași imprimă patologiei interne un caracter pregnant clinic. Această transformare duce la ramificarea specializărilor, astfel la Cluj, Ioan Goia înființează prima catedră de semiologie și se conturează noi specialități precum gastroenterologia, cardiologia ș.a. O activitate remarcabilă în acest domeniu au adus Ion Enescu, C. C. Dimitriu, Ion Nanu Muscel, G. Băltăceanu, creatori de școală în centrele universitare ale țării. Daniel Danielopolu (1884 - 1955), personalitate remarcabilă în constelația clinicienilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pus în valoare stațiunile balneare din Moldova evidențiind între altele calitățile apelor de Slănic în bolile digestive. În secolul XX ia amploare activitatea și învățământul clinic. Iuliu Hațieganu (1885 - 1959) pune bazele școlii clujene de clinică medicală din care se conturează semiologia medicală ca disciplină de sine stătătoare. Publică împreună cu I. Goia „Tratat elementar de semiologie și patologie medicală“, eveniment important în istoria învățământului medical românesc. Iuliu Hațieganu armonizează experiența germană cu cea franceză și cea românească. Se remarcă în patologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
București. El s-a preocupat îndeosebi de bolile infecțioase ale copiilor, primul sediu al clinicii de Pediatrie fiind în cadrul Spitalului Izolarea din Iași . Titu Gane la Cluj, profesor la Clinica infantilă și fost conducător al Clinicii de puericultură din București, conturează acest domeniu în cadrul pediatriei. În 1948 se ființează cinci facultăți de pediatrie și în 1949 ia ființă Institutul cercetărilor științifice privind sănătatea, educația și dezvoltarea copiilor. între medicii consacrați în pediatrie și puericultură cităm: șt. Graçoski, I. Oreviceanu, A. Iancu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]