9,140 matches
-
spune de 5 stele, frecventată de protipendada parisiană și prietenii străini ai acesteia. Diderot își manifestă deschis atracția pentru medicina fiziologică, pentru medici dar și pentru bolnavi, handicapații sorții... Scrisorile sale asupra orbilor, surzilor, muților, ca întreaga i filosofie și curiozitate pentru științele naturii, chimie, fizică, laboratoare, biblioteci (el însuși poseda una imensă), ilustrează spiritul veacului, complexitatea unui savant și literat, spectrul căutărilor unui secol și ale unui om. Lui i se aseamănă Jean-Jaques Rousseau, Voltaire și Montesquieu. Toți atenți la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În tratatele: Introduction à l’étude de la médecine expérimentale (1865) și Principes de médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și germenilor ca ființe vii. Cl. Bernard a format discipoli de seamă și a colaborat cu mari personalități medicale. împreună cu Jean Bourgeois semnează Traité complet
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
semnalat fenomenul nu i-a dat atenție. Singura măsură pe care a luat o a fost protejarea plăcilor fotografice, punându-le departe de radiații. Crookes a obținut chiar radiografii ale oaselor mâinii, pe care le-a privit ca pe simple curiozități fără importanță. Se cunosc multe cazuri în care nenumărați oameni de știință au trecut pe lângă fenomene deosebit de interesante și importante pe care le-au descris, dar nu au știut să le interpreteze, le-au ignorat sau chiar leau negat. J.J.
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar motivația, depind de mediul social organizat de adulți. Profesorul stimulează și întreține curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează comportamentele sociale, le întărește încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Principala calitate a profesorului este vocația pedagogică. În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care dă indicații elevilor despre ce să învețe. El este cel care, prin diferite strategii, creează premisele ca elevii să ajungă la o mai bună înțelegere a celor recepționate. Printr-o bună organizare a învățării profesorul reușește să stârnească interesul, curiozitatea elevilor pentru disciplina sa și să le stimuleze motivația de a găsi independent răspunsuri. Tot de organizarea procesului de învățare ține și dozarea corectă a dificultății problemelor în conformitate cu individualitatea elevilor. În rezumat se poate spune că funcția profesorului de organizator
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în vedere scăderea frecvențelor, nu s-au mai luat în considerare restul caracteristicilor. Mergând mai departe cu analiza se observă că aceste trăsături identificate chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea să atragă atenția este identificarea „libertinajului” drept trăsătură a elevului adolescent. Aceasta se poate datora fie necunoașterii sensului corect al acestui concept, fie dorinței de a atrage
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
date de cadrele didactice la întrebarea vizând caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura relațiilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura relațiilor dintre profesori și elevii adolescenți, cu faptul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adolescent, fără a se face însă alte precizări. Considerăm că personalitatea este un concept suficient de vast cât să le cuprindă pe toate celelalte situate înaintea lui. Comparând răspunsurile profesorilor cu cele ale elevilor se constată că profesorii au situat „curiozitatea” pe locul întâi, în timp ce pentru elevi ea este abia a treia. „Libertatea” situată detașat de elevi pe primul loc, profesorii o consideră pe locul al doilea. „Nonconformismul” este plasat de elevi pe locul al patrulea, iar de profesori pe locul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică”. Nu poate fi trecută cu vederea importanța pe care o acordă subiecții cunoașterii. Elevul autonom este „inteligent” și „pasionat de cunoaștere”. În ansamblu nu se poate spune că profesorii au identificat aceleași trăsături pentru elevul adolescent
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică”. Nu poate fi trecută cu vederea importanța pe care o acordă subiecții cunoașterii. Elevul autonom este „inteligent” și „pasionat de cunoaștere”. În ansamblu nu se poate spune că profesorii au identificat aceleași trăsături pentru elevul adolescent și pentru cel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care provin din familii sărace. Activitățile extracurriculare sunt cele În care elevii se implică cu pasiune. Un copil care a avut rezultate slabe la Învățătură, poate fi atras sau orientat spre școală prin activități inovative, neconvenționale, prin care se stimulează curiozitatea și dorința de cunoaștere. Învățarea poate fi construită În mod natural ca un proces dinamic, antrenant și plin de satisfacții. Atunci când copilul este pus În fața unui traseu imaginativ, structurat conform modului binar În care limbajul a impus organizarea lumii sale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
al lui Marte, Cupidon, comparativ cu Eros care simboliza inițial forța creației cosmice, era un tânăr poznaș, răutăcios, insidios. El i-a pus la încercare iubirea și fidelitatea lui Psyche pe care, în cele din urmă, a iertat-o pentru curiozitatea de a-i deconspira identitatea. Iertată a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să deruteze pe cei care vor să le vadă. Dacă, spre exemplu, găsesc un tânăr care doarme afară noaptea, îl înconjoară, cântă și dansează în jurul lui. Dacă tânărul se trezește, Ielele îi iau puterile. Mereu surprinzătoare și năzdrăvane, ele trezesc curiozitatea oamenilor, îndeosebi celor tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ielele îi iau puterile. Mereu surprinzătoare și năzdrăvane, ele trezesc curiozitatea oamenilor, îndeosebi celor tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele lor pline de vrajă. Locul unde ele apar, cântă și dansează, rămâne pârjolit, de aceea oamenii le alungă de lângă casă punând un craniu de cal înfipt într-un par în fața
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sultanilor și înalților dregători. Femeile reclamate pentru infidelitate ori pentru încălcarea ordinii haremului erau sugrumate și aruncate în saci cu pietre în Bosfor. Haremuri aveau în primul rând sultanii, dar și vizirii, alți înalți demnitari, precum și oameni bogați-fellahi. Interes și curiozitate au prezentat haremurile sultanilor, numai că puține informații au răzbătut, întrucât era o lume închisă și secretă, de aceea au și aprins multora imaginația. Lăcașul sau templul femeilor nu era departe de instituțiile palatului, seraiului în care se dezbăteau problemele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și admirate ca muziciene și dansatoare la petreceri private, la evenimente sociale importante. Curtezanele își cucereau clienții prin înfățișarea plăcută, prin inteligență și arta conversației, arta amorului și solicitudinea de a oferi servicii sexuale, având ca motivații: dragostea, atracția fizică, curiozitatea, rutina, compasiunea și, în primul rând, câștigurile materiale și financiare. Curtezanele aveau relații bune cu magistrații, cu oamenii de ordine, cu bancherii, cămătarii, astrologii și artiștii, cu profesorii de arte, cu distribuitorii de bijuterii și parfumuri, cu confecționerii de ghirlande
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
gheișele din cartierul Gion din Kyoto au cumpărat cu banii lor două avioane și le-au făcut cadou armatei. În contemporaneitate nu a dispărut categoria gheișelor care reprezintă o tradiție socială și culturală a Japoniei. Remarcabile personalități occidentale au avut curiozitatea de a asista la ceremonii marcate de gheișe: Președintele SUA, Gerard Ford, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, actorul Charlie Chaplin, regizorul Jean Cocteau ș.a. S-a redus însă numărul lor iar mulți tineri emancipați le refuză existența și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dreptul de cetățenie celor care-l solicitau. Dio Cassius o descria ca fiind adulterină, curtezană și prostituată ce îndemna și pe alte femei s-o urmeze. Pentru a-l deruta pe Claudiu, Valeria îi trimitea femei în dormitor. Frecventa, de curiozitate, deghizată, bordelurile Romei. Distrugea femeile rivale, ordona uciderea bărbaților care-i respingeau favorurile. O victimă a ei a fost Valerius Asiaticus, acuzat de complot și condamnat la moarte, în realitate ea râvnea la grădinile aflate în proprietatea lui. Pentru că nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ordinul lui Nero. Sabina a intrat într-o relație adulterină cu Marcus Salvius Otho, aflat în anturajul lui Nero, cu care ulterior s-a căsătorit. Fermecat de tânăra Sabina, a lăudat-o tuturor inclusiv lui Nero căruia i-a trezit curiozitatea s-o cunoască și, când s-a întâmplat, s-a îndrăgostit de ea, frumoasa Sabina devenindu-i amantă. Doar la intervenția filosofului și scriitorului Seneca (4 î.H.-65 d.H.), preceptorul lui Nero, Otho a scăpat de răzbunarea sângerosului împărat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a învățat italiana și spaniola, s-a inițiat în științele accesibile, a încântat oaspeții cu interpretări muzicale la clavecin. De timpuriu s-a deprins cu atmosfera saloanelor pe care le-a frecventat cu mama sa și unde reușea să stârnească curiozitate și admirație din partea celor veniți să se întrețină prin conversații. Fermecătoarea Ninon nu și-a legat viața de un soț oficial, căsătoria fiind, în concepția ei, o tiranie, și a avut mai mulți amanți dintre oamenii influenți ai vremii printre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și întreținuta unor nobili bogați. Ca toate curtezanele și ea este ca soarele care, uneori, apune la fel cum răsare, fără strălucire. Bolnavă de ftizie, s-a stins din viață, într-un apartament luxos din Paris, fapt ce a stârnit curiozitatea și compasiunea lumii mondene pariziene. Compătimita curtezană este sugestiv descrisă de autor. Înaltă și subțire; capul, o adevărată minune, era obiectul unei cochetării deosebite... Într-un oval de o grație ce nu poate fi descrisă, puneți doi ochi negri, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trăia o aventură cu metresa lui la Milano. Părinții ei, oameni simpli, erau intendenții contesei, administrau gospodăria domeniului și coordonau activitatea servitorimii. S-a bucurat de șansa de a fi în vecinătatea pedagogului francez, monsieur Pompignac, care i-a trezit curiozitatea și dorința de a cunoaște, i-a creat dorința de lectură, preocupări pe care și le-a cultivat apoi singură. De la el a învățat să se poarte, să danseze. La curtea contesei a venit nepotul ei, un tânăr visător, manierat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
clientelă vulgară. Prefera cazinourile unde era liberă să-și aleagă clienții. Se preocupa de ținuta ei, și-a construit un fel de a trăi ca o femeie întreținută, ascunzându-se după vălul pe care-l purta. A trezit mirare și curiozitate din cauza vălului, a fost și ținta ironiilor și batjocurii. Voalul stârnea curiozitatea, ascundea un mister. Lucia era mult mai relaxată în relațiile cu clienții, avea libertatea să-i aleagă, se antrena în conversații elevate cu cei inteligenți și culți. Pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]