10,070 matches
-
Moșna este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile râului Moșna (care se varsă în Prut) și ale afluentului său, Moșnișoara. Este deservită de șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord de Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești. Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure, aici situându-se și dealul Moșnei, care face parte
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Lupu. Șantierul era organizat în colaborare cu Armata Rusă. Din partea rușilor, operațiunea era coordonată de doi generali. Armata Română îl desemnase să se ocupe de operațiune pe generalul Rab, de origine maghiară. ""Din câte auzeam eu, aceasta bază militară secretă deservea toate forțele militare din zona Moldovei. De aici se făcea aprovizionarea cu combustibil și armament. Totul fusese calculat"", și-a mai amintit Ștefan Lupu. Aprovizionarea celorlalte unități militare nu se realiza cu trenul pentru că nu putea fi eficientă. După ce se
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Șipote și spre sud-est de Țigănași. Lângă Vlădeni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282F, care duce spre nord la Andrieșeni și mai departe în județul Botoșani la Răuseni. Prin comună trece și calea ferată Lețcani-Dorohoi, pe care este deservită de stația Vlădeni și de halta Iacobenii Vechi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vlădeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,64%). Pentru
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
Domnești-Târg, tot din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre vest și nord la Ruginești și mai departe în județul Bacău la Urechești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Mărășești-Adjud, pe care este deservită de stațiile Pufești și Domnești-Târg. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pufești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,47%), cu o minoritate de
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
(codul IATA: TSR) este al treilea aeroport din România, din punctul de vedere al traficului de pasageri inregistrat, după aeroportul Henri Coandă din București și Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, și deservește o populație de 2,5 milioane de locuitori. Începând cu data de 6 ianuarie 2003, aeroportul poartă numele inventatorului român Traian Vuia, născut în județul Timiș. Este considerat aeroport de rezervă pentru București (OTP), Budapesta (BUD) și Belgrad (BEG), fiind
Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia () [Corola-website/Science/301435_a_302764]
-
anului 1800 aici existau curțile moșiilor familiei Sturza. Comuna se află în zona de nord-vest a județului. Este străbătută de șoseaua națională DN28A, care leagă Târgu Frumos de Pașcani și DN2. Prin comună trece calea ferată Pașcani-Iași, pe care este deservită de stația Ruginoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ruginoasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,27%). Pentru 3,68% din populație, apartenența
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
depresiunea Pătârlagele, de pe valea Buzăului. El este străbătut de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov, precum și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, care leagă Pătârlagele de Buzău, cale ferată pe care diferitele localități componente ale orașului sunt deservite de stațiile Mărunțișu, Pătârlagele și Valea Sibiciului. Pe DN10, circulă și mijloace rutiere de transport în comun ce leagă Pătârlagele de Buzău și Brașov, precum și autocare ce efectuează curse București-Ploiești-Vălenii de Munte-Cislău-Pătârlagele-Nehoiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pătârlagele
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
DJ100, care o leagă spre sud de Fundeni (județul Călărași) și spre nord-vest de Găneasa, Afumați (DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1). Autostrada A2 traversează comuna în apropierea localități Vadu Anei, dar nu o deservește prin nicio ieșire. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brănești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,25%). Pentru 4,22% din populație, apartenența
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
dat în folosință odată cu autostrada maghiară M43, cu care s-a conectat. O scurtă ramificație a autostrăzii A1 există lângă Arad, unde aceasta se leagă spre nord de DN7, traversând o cale ferată și completând sfertul de centură a orașului deservit de autostrada A1. Acel scurt segment este etichetat ca autostrada A11. Sunt proiecte de extindere a autostrăzii de la Pitești la Budapesta în Ungaria, via Curtea de Argeș, Sibiu, Deva, Timișoara, Arad și Nădlac (la granița româno-ungară), pe traseul Coridorului IV pan-european
Autostrada A1 (România) () [Corola-website/Science/300224_a_301553]
-
greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei, Sona și Cetatea de Baltă. Prin deschiderea acestui nou serviciu, Jidvei devine prima comună din județul Albă care înființează un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Înființarea noului serviciu, ce va deservi aproximativ 13.000 de locuitori
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
de Evidentă Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei, Sona și Cetatea de Baltă. Prin deschiderea acestui nou serviciu, Jidvei devine prima comună din județul Albă care înființează un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Înființarea noului serviciu, ce va deservi aproximativ 13.000 de locuitori, s-a făcut prin rearondarea celor trei comune de la Serviciu Public Comunitar de Evidentă Persoanelor Blaj, în urma ședinței Consiliului Județean Albă de la sfârșitul lunii iulie. Astfel, locuitorii celor trei comune nu vor mai fi nevoiți
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
DC 76. Trupul XV - are în perimetru doar o gospodărie. Trupul XVI - este situat pe malul stâng al Văii Cetii, în zona de tampon de protecție a rezervației naturale „Cheile Tecșeștilor”, cuprinde o singură gospodărie cu terenul aferent și este deservit de un drum adiacent DC Cetea - Tecșești. Trupul XVII - cuprinde 2 gospodării situate pe malul stâng al văii Cetea - DC 76. Intravilanul satului, tipic unui sat de munte cu gospodării risipite într-un teritoriu destul de vast, ridică o serie de
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
localității se face din stația de transformare 110 - 20 Kw Aiud prin axa Aiud -Geogel -Abrud- Gura Roșiei prin ramificația Râmeț -Valea Mănăstirii. Alimentarea abonaților din localitate se face prin intermediul a trei posturi de transformare PTA 220-04 Kw-63 Kw, ce deservesc 42 gospodării, având un consum mediu anual de 30 Mwh. Distribuția energiei de joasă tensiune de la transformatoare la abonați se face prin rețea aeriană pe stâlpi de beton. Alimentarea cu apă potabilă se face în prezent exclusiv din fântâni sau
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
oficial de finalizare a lucrărilor este iulie 2010. A fost primul tronson de autostradă din România executat de firme autohtone. După deschidere, s-a constatat că este necesară existența unui alt nod rutier pe malul stâng al Ialomiței, care să deservească sud-estul județului Prahova și să ofere o legătură alternativă și către Buzău până la realizarea autostrăzii sau drumului expres către acea destinație. Astfel, Consiliul Județean Prahova a finanțat realizarea unui nou nod rutier la Gherghița în zona kilometrului 44, nod deschis
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o stare avansată de degradare. Lățimea celor mai multe din ulițele satului nu permite executarea trotuarelor pietonale și a șanțurilor de scurgere. Zona rezidențială cu clădiri ocupă în mare parte teritoriul intravilanului, are clădiri de tip rural ce
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
Agricol siunul de Impozite și Taxe Locale. S-a creat cu ajutorul Autorității Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații un telecentru prin care se poate avea acces la internet, fax internațional și telefonie la prețuri foarte mici. Volumul de instalații deservit la nivelul satului poate fi structurat după cum urmează: linie electrică subterană 20 KV-0,2 km, linie electrică subterană 0,4 Kv-0,7 km, linie electrică aeriană 0,4 KV-23 km, linmie electrică aeriană 20kv ,10km,3 posturi de transformare. Problemele
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
de locuitori, dintre care 1.449 maghiari, 1.268 români, 6 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.343 greco-catolici, 1.279 reformați, 268 romano-catolici, 54 ortodocși ș.a. În Unirea există o gară operată de CFR ce deservește 5 linii de cale ferată, dintre care 4 sunt electrificate. În trecut a existat și o linie industrială, la baza de recepție Unirea. Stațiile vecine ale gării CFR Unirea sunt: Războieni (via Cluj Napoca) și Aiud (via Teiuș). Până în stația Războieni
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
între 110 și 112 m. Este amplasat pe o importantă rețea de comunicație rutieră (pe DJ 709 și DJ 792, la 41,6 km de mun. Arad, 5 km de Orașul Pâncota și 12 km de orașul Ineu, și este deservită de rețeaua feroviară (linia Arad - Brad). Comunele învecinate sunt: la nord-est orașul Ineu, la est Comuna Târnova, la sud orașul Pâncota, la vest Comuna Zărand, la nord Comuna Șicula, la sud-est orașul Sântana. Localitatea este amplasată în câmpia Crișurilor, în
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
învecinându-se cu comuna Hălăucești, la est, iar la sud-est cu satul Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în proproție de 99,98%, satul având o biserică catolică și o casă de măicuțe catolice din congregația "„Slujitoarele iubirii milostive”" ce deservesc și un spital construit între anii 1991-1995 prin grija Episcopiei Romano Catolice de Iași, având personal medical care provine din Centrul Universitar Iași precum și din spitalele județului Neamț. De asemenea, în sat funcționeză și o școală care a fost modernizată
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Din acest drum, la Costișa se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre est la Cândești. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Costișa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costișa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,5%). Pentru 2,46% din
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național Ceahlău: rezervația științifică Polița cu Crini (unde este protejată o specie de zadă) și rezervația peisagistică Cascada Duruitoarea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
unde se termină în DN1). DJ114 se intersectează la Nedelea cu șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de și spre est de Ploiești (unde se termină în DN1). Prin comună trec și căile ferate Ploiești-Brașov, pe care este deservită de stația Buda; și Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta de mișcare Târgșoru Nou. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
Nedelea cu șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de și spre est de Ploiești (unde se termină în DN1). Prin comună trec și căile ferate Ploiești-Brașov, pe care este deservită de stația Buda; și Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta de mișcare Târgșoru Nou. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate. Teritoriul comunei se situează într-
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
și Iordăcheanu. Lângă satul Podenii Vechi, din acest drum se desprinde șoseaua județeană DJ102M, care trece prin Bălțești și duce spre Apostolache, drum din care se mai ramifică și DJ231, un drum ce pleacă din satul Bălțești spre nord și deservește comuna Păcureți și apoi duce spre vest înapoi spre Măgurele (unde se termină în DN1A). Localitatea se învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu orașul Boldești-Scăeni și cu comuna Plopu, la vest cu comuna Măgurele iar la
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Jos cu șoseaua județeană DJ140, care duce spre sud-est la (unde se termină în DN1) și spre nord-vest la (unde se intersectează cu DN1A) și (unde se termină în DN72). Prin comună trece și calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de stația Brazi. Localitatea Brazi se află din punct de vedere al reliefului și al altitudinii în cadrul zonei de câmpie și anume în partea sudică a Câmpiei Ploieștiului. Câmpia Ploieștului, al cărei nume provine de la principalul oraș situat în această
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]