13,290 matches
-
doua etapă apar primele perturbări în viața personală (sunt neglijate relațiile personale, apoi conștient evitate); în etapa a treia, ca urmare a suprainvestirii profesionale, costurile psihologice cresc considerabil (se tulbură echilibrul personal și familial, persoanele respective devin din ce în ce mai stresate, chinuite emoțional, traumatizate, reclamând deseori probleme de sănătate); în stadiile tardive (terminale) apar tulburări somatice (cefalee, ulcere gastroduodenale, hipertensiune arterială, infarct miocardic), nu de puține ori se instalează și alte tipuri de dependență chimică (de alcool, medicamente, droguri etc.). 4.2. Tipologii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a distruge, fără ca anturajul să intervină (Hirigoyen, 1998, p. 7). # Așadar numai frecvența și repetiția în timp permit ca astfel de acțiuni să devină distrugătoare în plan psihologic, psihosomatic și social. În fine, mobbing-ul este introdus în sfera „hărțuirii emoționale”, acesta fiind titlul unei lucrări publicate recent de HYPERLINK "http://www.mobbing-usa.com/Book.htm" \l "Authors#Authors" Noa Davenport, Ruth Distler Schwartz și Gail Pursell Elliott (1999) despre mobbing. In extremis, mobbing-ul ar putea intra și în sfera de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să se conformeze sau să se autoexcludă, devenind „țap ispășitor”. Autoexcluderea mai ales sub aspect psihologic este rezultatul încălcării normelor de grup, în special a celor informale. În acest sens, mobbing-ul apare cel mai frecvent ca o rupere a echilibrului emoțional al grupului. Și cum reechilibrarea este o atribuție managerială, apariția mobbing-ului ne ilustrează existența unor carențe în chiar „cortexul” organizației. Incapacitatea de a căuta în comun o soluție la problemele de muncă și de a lua cu seriozitate în considerare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai preferat în abordarea organizațională, reprezentând: - ansamblul atitudinilor subiective care cauzează în sânul organizației o atmosferă, un fel de filosofie aparte; - expresia dispozițiilor colective ale conducătorilor față de principalele lor atribuții, probleme; - este analoagă personalității individuale (este unică, comportă propriii factori emoționali - este mai degrabă o stare de spirit decât o stare economică); - este rareori conștientizată de conducătorul organizației; - afectează conduita de afaceri, atmosfera de lucru. În aceste condiții apărea o necesitate concretă: așa cum organizația își cercetează producția și profiturile, cum își
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceste mituri pot regresa. De aici rezidă necesitatea unei intervenții terapeutice continue. Ce este un mit? Un mit este o reprezentare mentală schematică; o simplificare a realității având un caracter subiectiv; o utilizare de clișee care elimină ceea ce este profund emoțional și reține vizibilul, superficialul. De ce se recurge la ele? Răspunsurile sunt următoarele: pentru că un mit este un mijloc de luptă împotriva anxietății produse de insuficienta cunoaștere a situației; creează impresia securității; disculpă; servește ca alibi colectiv. Motivele și circumstanțele pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
categorisind subordonații ca fiind calomnioși și incompetenți sau deliberat provocativi. Acești lideri recurg la accentuarea supervizării, formalizarea regulilor, înnăsprirea pedepselor sau fiind destul de agresivi cu angajații care par că le respectă opinia, asigurându-se că angajații primesc minimum de răsplată emoțională sau materială. Într-o cultură de tip „luptă-luptă”, membrii încep să capete aceleași preocupări ca și liderii. Atmosfera este marcată de frica de atac, iar energia organizației se consumă pe identificarea dușmanului, a celui care poate fi învinovățit pentru toate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu alții care-i pot face rău. Tipul de personalitate evitant și schizoid pun în evidență patternurile detașării sociale. În timp ce personalitățile evitante ar dori acceptanța socială și atașamentul, cele schizoide sunt indiferente față de izolarea socială. Patternul de nonimplicare în relații emoționale îl determină să prefere singurătatea și necomunicarea. Sunt persoane cu afectivitate redusă, incapabile să exprime entuziasm, indiferente când primesc premii, critici sau când li se adresează niște trăiri, ca mecanism de apărare în fața posibilității de a fi răniți. La serviciu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce grupurile își dispută cauzele conflictului. Stadiul 3: conflictul trait emotional Subgrupurile răspund emoțional și atitudinile încep să se polarizeze: „noi contra lor”. Ceea ce fusese doar o mică problemă se transformă într-un conflict uriaș. Stadiul 4: conflictul manifest Subgrupurile încearcă să se răzbune unele pe celelalte. Lupta și agresivitatea sunt la ordinea zilei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
supravegherea Izolarea socială CADRUL DE MUNCĂ Orientarea profesională Susținerea/Cererile din afara serviciului PERSOANA Dubii legate de competență Probleme cu clienții Interferenta birocratica Lipsa stimulării și împlinirii Lipsa colegialității SURSE DE STRES Scopuri profesionale Responsabilitate personală față de rezultate Idealism/Realism Detașare emoțională Alienare față de muncă Interes pentru sine SCHIMBĂRI DE ATITUDINE Figura 17.4 - Modelul Procesului de Epuizare al lui Cherniss Contacte interpersonale generatoare de stress (clienți, colegi, șefi) Epuizarea emoțională Stresul legat de rol Depersonalizarea Autorealizare scăzută Fig. 17.5 − Modelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
DE STRES Scopuri profesionale Responsabilitate personală față de rezultate Idealism/Realism Detașare emoțională Alienare față de muncă Interes pentru sine SCHIMBĂRI DE ATITUDINE Figura 17.4 - Modelul Procesului de Epuizare al lui Cherniss Contacte interpersonale generatoare de stress (clienți, colegi, șefi) Epuizarea emoțională Stresul legat de rol Depersonalizarea Autorealizare scăzută Fig. 17.5 − Modelul Modelul tridimensional al burnout-ului (Leiter, Maslach, 1988) 1 Conflicte, atacuri, meschinării, feste 2 Trecerea la mobbing și la „psihoteroare” 3 Încălcarea drepturilor victimei tolerată sau decisă de direcția de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin antrenarea și stimularea gândirii și creativității, bazate pe metodele consacrate, pe jocuri plastice și experimente-joc, prin abordări inter-, pluri- și multidisciplinare: Unele metode, situații de învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată în continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
organizare: în grup Materiale folosite: toba, castanietele, tamburina, bongo-uri, shaker Activități terapeutice: - Exerciții de executare a unor ritmuri prin imitare, cu ajutorul unor instrumente muzicale - Exerciții de modulare a intensității ritmului (lent, rapid) - Joc de rol - Jocuri de asociere a stării emoționale(bucurie, tristețe) cu ritmuri adecvate.
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
de faptul că aceste deficiențe manifestate în scris sunt urmare a unei achiziții mai lente a limbajului datorită pierderii de auz și nu neapărat ca urmare a unui retard mintal. Progresul în privința cunoștințelor școlare, a deprinderilor sociale și a dezvoltării emoționale depind foarte mult de dezvoltarea lingvistică. Deoarece copilul deficient de auz pierde atât de mult din conversația incidentală, va fi deficitar atât în domeniul cunoștințelor generale, cât și al vocabularului. Cum cea mai mare parte a gândurilor noastre este exprimată
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
gândurilor noastre este exprimată în cuvinte, exprimarea clasică a ideilor lui va fi adesea dificilă creând falsa impresie de înapoiere. De asemenea, încrederea în sine se va dezvolta încet și de aceea copilul ar putea să manifeste și o nesiguranță emoțională. Trebuie avut grijă ca nici un copil să nu se retragă din grup din cauza unor insuccese, sau a sentimentului de frustrare, sau datorită unor practici discriminatorii. Copilul va trebui să învețe să trăiască cu handicapul său în societate și, de aceea
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale. A comunica eficient
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale. A comunica eficient presupune a ști să iți exprimi emoțiile: a) exprimarea emoției printr-un limbaj adecvat: printr-un cuvânt: „ sunt supărat/bucuros/curios/încântat”; 16 18 prin descrierea a ceea ce s-
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea mai mare dificultate în exprimarea emoțională este existența unor stereotipuri sociale ale exprimării emoționale. A comunica eficient presupune a ști să iți exprimi emoțiile: a) exprimarea emoției printr-un limbaj adecvat: printr-un cuvânt: „ sunt supărat/bucuros/curios/încântat”; 16 18 prin descrierea a ceea ce s-a întâmplat cu tine: „tremur de emoție”; prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
atitudinal, în planul opțiunilor. Se pare că regulile privind respectarea intimității și confidențialității sunt comune unor popoare și culturi diferite; sunt pattern-uri transculturale care subliniază variabilitatea umană. Unii respectă confidențialitatea, dar au un mod diferit de a se exprima emoțional, de a nu-și ascunde autodezvăluirea, cer sfaturi; fapt care în alte zone de pe glob nu este permis. În genere, într-o relație noi suntem obișnuiți să vedem ceva față de care oamenii au un consens comportamental sau sunt prezente fațete
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
precizia gesturilor instrumentale. Astfel: * Gesturile rapide, dar de o precizie mediocră denotă în general o stare de hiperexcitabilitate care constituie o caracteristică "naturală" a temperamentului coleric. La alte tipuri temperamentale, această stare poate fi semnul fie al unei ridicate tensiuni emoționale, fie al unei puternice iritații. Gesturile prompte, sigure și precise denotă calm, stăpânire de sine, încredere în sine, prezență de spirit etc. Gesturile lente, dar sigure și precise denotă meticulozitate, grijă pentru amănunte, tendința de a neglija dimensiunea temporală a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
manii, ele pot apărea însă și la alte tipuri temperamentale, de pildă la melancolic. Gesturile retorice sunt cele care, fie însoțind, fie înlocuind vorbirea, au drept scop să convingă interlocutorul sau, ceva mai mult, să provoace acestuia o anumită stare emoțională sau afectivă. Limbajul gesturilor reprezintă cel mai vechi sistem de comunicare, el apărând pe scara animală cu mult înaintea vorbirii. El a servit și continuă să o facă la comunicarea în special a emoțiilor: frica, mânia, veselia, tristețea etc. 26
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a comportamentului oamenilor confirmă uneori această legătură, dar, desigur, ea nu trebuie să fie absolutizată. Fig. 8 Se pare că raportul, între aspectul dezvoltării, dintre partea superioară și cea inferioară a feței este edificator până la un punct pentru latura instinctual emoțională și cea rațională în cadrul activității psihice. Astfel, dezvoltarea mai amplă a părții superioare concretizată prin frunte înaltă, ochi mari, privire mobilă, vie, nări înguste, buze subțiri ar indica, în cadrul vieții psihice, predominarea activității cognitive, a rațiunii în special dacă individul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în ansamblu. Mimica săracă, respectiv fața caracterizată printr-o redusă varietate și mobilitate a mușchilor faciali și implicit a expresiilor denotă în genere apartenența individului la tipul temperamental flegmatic. Ea constituie semnul unei reduse reactivități, chiar al unei anumite inerții emoționale și afective. În unele cazuri, mimica deosebit de săracă semnifică o structură psihică elementară, amorfă. 31 33 Fig. 10 Mimica predominant depresivă, caracterizată prin expresie meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
meditativă dată de mușchii feței "căzuți" ("Omega melancolic") denotă fie apartenența la tipul temperamental melancolic, fie faptul că individul se află sub influența unui eveniment neplăcut. Fig. 11 Mimica mobilă și, de aceea, bogată constituie de regulă semnul unor trăiri emoționale și afective de tipul stenic (veselie, bună dispoziție etc.), specifice tipului temperamental sanguin. Fig. 12 Mimica excesiv de mobilă denotă, de regulă, o anumită inconstanță sau instabilitate a echilibrului trăirilor psihice. Însoțită și de alte manifestări ca logoree (verbalizare deosebit de rapidă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
48 Statistic, se rezistă 15-26 de ani într-o astfel de conviețuire cu reguli puține, dar cu altele cerute de nonconformismul partenerilor. Reguli pentru conviețuire o Arătați-vă unul altuia încredere; o Respectați-vă intimitatea; o Oferiți-vă ajutor afectiv (emoțional); o Adresați-vă unul altuia pe numele de botez; o Fiți corecți și credincioși unul altuia; o Contribuiți la cheltuielile casei (apartamentului); o Ajutați alte persoane când sunt bolnave; o Manifestați-vă interesul pentru activitatea zilnică a celuilalt; o Nu
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ADOLESCENȚI Respectați intimitatea adolescentului Respectați intimitatea părinților Dați sfaturi dar si exemple de comportare Păstrați confidentele, secretele Arătați afecțiune fata de adolescent Nu intrați în relații sexuale cu părinții Încurajați ideile (căutările) adolescentului Luați în considerare drepturile părinților Demonstrați ajutorul emoțional (afectiv) Fiți politicoși cu părinții, mai ales când sunteți în public, in grup Păstrați secretele încredințate Sprijiniți dorințele lor in absenta Nu fiți exagerat de posesiv Oferiți cadouri și felicitări pentru ziua lor de naștere Încercați să tratați adolescentul ca
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]