10,287 matches
-
Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna de lunca și baltă.Fauna este compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna de lunca și baltă.Fauna este compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna de lunca și baltă.Fauna este compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație uscată. Fauna este o fauna de câmpie și numai o mică parte întâlnim o fauna de lunca și baltă.Fauna este compusă din specii de: rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc din ce in ce mai des. Au dispărut lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
înalte și lungi, care o conduceau unde era nevoie. Toate au dispărut cu desăvârșire. Drenajele și canalizările executate la sfârșitul anilor 60 au modificat drastic hidrografia zonei. Dispariția acestei splendide biocenoze acvatice a atras după sine și dispariția dramatică a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Berg, B. Dibovski, V. Godlevski, F. Drizenko, M. M. Kojov, G. I. Veresceaghin, A. Korotnev și alții. Lacul Baikal se bucură de interesul oamenilor de știință nu numai datorită adâncimii sale, care stabilește un record în materie, dar și datorită faunei și florei sale unice. Apele lacului surprind prin transparența lor neobișnuită, și prin puritatea lor. Lacul se distinge printr-o mare varietate a florei și faunei. Speciile care trăiesc în adâncurile sale sunt în majoritatea lor endemice, cu alte cuvinte
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
nu numai datorită adâncimii sale, care stabilește un record în materie, dar și datorită faunei și florei sale unice. Apele lacului surprind prin transparența lor neobișnuită, și prin puritatea lor. Lacul se distinge printr-o mare varietate a florei și faunei. Speciile care trăiesc în adâncurile sale sunt în majoritatea lor endemice, cu alte cuvinte pot fi întâlnite numai în acestă zonă a globului pământesc, precum foca de Baikal sau dintre pești, babetele de Baikal și omulul. Primul cercetător care a
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
de iarnă cu geamuri foarte mari. În prezent mai există fresce doar în cele 2 turnuri. Acestea reprezintă: îngeri sau pe copiii baronului, albine și șerpi de apă, cununi de lauri, motivele animale regăsindu-se și în zilele noastre în fauna locală: un roi de albine își face și astăzi casa într-o scorbură a unui copac secular de pe domeniul conacului și cel putin un șarpe de apă maro (complet inofensiv) s-a instalat în turnul din dreapta al casei. Se mai
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
în vârstă de aproximativ 380 de milioane de ani. Vârfurile importante ale Apalașilor sunt: Vârful Jacques-Cartier (Quebec, înălțime de 1268 m) și Vârful Carleton (Noul Brunswick, înălțime de 817 m). O parte din Munții Apalași găzduiesc o floră și o faună endemice, bogate și se consideră nu au fost acoperite de gheață în cursul ultimei glaciațiuni. Partea de sud a regiunilor Quebec și Ontario, în zona Marilor Lacuri (mărginită de Râul Ontario pe partea canadiană) și în bazinul Râului Sfântul Laurențiu
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Muzeul "Gr. Antipa" din București. Muzeul de la parterul Facultății de Biologie se compune din expoziția propriu-zisă, o secție a colecțiilor științifice, accesibilă doar specialiștilor, și rezerva muzeului, de unde se completează expoziția. Sunt expuse speciile autohtone, dar și multe exponate din fauna exotică. Muzeul Universității Babeș-Bolyai a fost înființat la inițiativa Rectoratului UBB în aprilie 2001, cu scopul de a pune în valoare istoria deosebit de bogată a învățământului universitar clujean de-a lungul secolelor, activitatea profesorilor și studenților care au frecventat diferitele
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
Enotul, numit și câine enot și viezure (bursuc) cu barbă, este un animal nou în fauna României. La noi a pătruns din URSS, unde a fost introdus în prima jumătate a sec. XX. S-a extins, fiind întâlnit sporadic în întreaga țară. Face parte din familia Canidae, alături de lup, vulpe, șacal etc. Lungimea corpului este de
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
paltin. Marea majoritate a arborilor au vârste cuprinse între 110-130 de ani. Acestei rezervații i s-a dedicat un studiu monografic, "Fagetum Dragomirna", apărut în volumul V din “Studii și comunicări de ocrotire a naturii”, autor regretatul dr.ing. Petru Brega. Fauna este tipică pentru zona împădurită colinară. Suprafața rezervației este de cca. 134,80 ha. În satul Dragomirna, se află Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de Anastasie Crimca în 1609. Este cea mai înaltă mănăstire din Bucovina, cu o înălțime maximă de 42
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]
-
și Baraolt. Relief: colinar, subcarpatin terasat . Hotarul sudic este flancat de dealuri iar hotarul nord - estic este jalonat de râul Olt și luncile sale. Climatul este temperat continental, regimul fluviometric moderat, cu veri relativ călduroase și ierni geroase. Flora și fauna sunt specifice zonei subalpine, cu pădure de foioase în care predomină fagul; în păduri și pe câmpuri trăiește o mare varietate de animale sălbatice. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Augustin se ridică la de locuitori, în creștere față de
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
prim plan "societatea" și componența ei fundamentală, "omul". "Mediul natural" ne urmărește, de la distanță, chiar dacă nu în sensul unui determinism absolut. Dinamica și desfășurarea proceselor naturale, fluctuațiile climatice marcate prin acțiunea factorilor de eroziune, evoluția biologică și, în ansamblu, a faunei și florei, au definit timpurile de început ale istoriei umanității, "preistoria" (împinsă în urmă, mult, chiar către 5 milioane de ani ). În timpul "cuaternarului", în mai multe rânduri, s-au produs înaintări și retrageri ale ghețarilor, corelate, încă din 1874, de către
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
și psihic (social). Monografia trebuie să cuprindă, așadar, pentru a fi completă, un studiu al tuturor "cadrelor": - "cadrul cosmologic": cum e așezat satul, cum e determinată viața acestuia de teritoriu (munți, ape etc.), se subteritoriu (zăcăminte etc.), și de suprateritoriu (faună, climat etc.) - "cadrul biologic": studiul populației, alimentație, igienă etc. - "cadrul istoric": trecutul satului - "cadrul psihic": conformism și inovație, conflicte etc. și al "manifestărilor" sociale: - "manifestări economice": producție, câștiguri, comerț etc. - "manifestări spirituale": religioase, artistice, morale, ideologice - "manifestări juridice": obiceiuri juridice
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul mare ("Parus major"), căprioare, vulpi, lupi, mistreți, iepuri etc. Solurile zonei sunt formate mai ales din cernoziomuri argiloiluviale, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul comunei se întind terenuri agricole, iar în sud-vest și vest se întind păduri de gorun, carpen și fag, terenuri agricole și pajiști stepizate. Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C), cu precipitații variabile, cu
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
tropicale de animale din Java, Sumatra și Kalimantan nu există pe Irian Jaya. Din același motiv, cangurul de pe Irian Jaya lipsește din alte regiuni. Insulele Maluku, Sulawesi și Lesser Sunda, care se află între pragurile Sunda și Șahul, prezintă o fauna deosebită. Mare parte din fauna din est nu se regăsește în Sulawesi, deși această insulă este foarte apropiată de Kalimantan, despărțite fiind doar de strâmtoarea Makassar. Similar, speciile de animale din Irian Jaya nu se găsesc în Seram și Halmahera
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]