10,713 matches
-
interpretare ,,a problematicii esențiale care condiționează atât cuceririle, cât și erorile gândirii pedagogice moderne.” Un astfel de criteriu urmărește să evidențieze o serie de corespondențe între evoluțiile înregistrate la nivelul teoriei educației și concepțiile promovate și amplificate în cadrul marilor curente filosofice moderne și contemporane. Apar, din această perspectivă, două tendințe fundamentale în planul gândirii pedagogice: primordial, o tendință dezvoltată la nivelul pedagogiei esenței și care vizează modelul unui om abstract - idealul perfecțiunii umane, iar în al doilea rând, tendința promovată la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vizează modelul unui om abstract - idealul perfecțiunii umane, iar în al doilea rând, tendința promovată la nivelul pedagogiei existenței, cea din urmă vizând modelul unui om concret, natural, perfectibil și integrabil într-o comunitate socială determinată. Asemenea criteriu de analiză filosofică susține ipoteza ,,unui conflict fundamental al gândirii pedagogice” care poate fi urmărit la nivelul istoriei educației din antichitate și până în contemporaneitate. Pedagogia esenței umane cuprinde în principiu concepțiile filosofice afirmate în antichitate, ev mediu și Renaștere. Asemenea viziuni susțineau un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și integrabil într-o comunitate socială determinată. Asemenea criteriu de analiză filosofică susține ipoteza ,,unui conflict fundamental al gândirii pedagogice” care poate fi urmărit la nivelul istoriei educației din antichitate și până în contemporaneitate. Pedagogia esenței umane cuprinde în principiu concepțiile filosofice afirmate în antichitate, ev mediu și Renaștere. Asemenea viziuni susțineau un model educațional abstract, reliefat în diferite variante: Eidos (Platon), forma, respectiv exteriorizarea materiei, a existenței umane (Aristotel), Dumnezeu, respectiv spiritul perfecțiunii umane din pedagogia creștină (Thomas din Aquino), natura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din activitatea eu-lui și nu drept un model sau normă impusă” din afara sa. Principiile pedagogiei esenței au avansat în felul acesta un gen de umanism raționalist, care căuta să înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în secolele XIX-XX, va continua discuția deschisă inițial de J. J. Rousseau pe variate coordonate filosofice proprii idealismului subiectiv (S. Kirkegaard susținea teza unei existențe fundamentată din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
înlăture elementele idealismului antic și ale tomismului medieval, dar și speculațiile filosofice moderne, dificil de verificat și mai întotdeauna subiective. Pedagogia existenței, tot mai accentuată în secolele XIX-XX, va continua discuția deschisă inițial de J. J. Rousseau pe variate coordonate filosofice proprii idealismului subiectiv (S. Kirkegaard susținea teza unei existențe fundamentată din perspectiva ,,statutului etic profund al vieții umane”; Fr. Nietzsche susținea teza unei educații care să formeze ,,voința de putere” a individualității umane) și teoria evoluției, formulată la mijlocul secolului XIX
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
valorificării experienței de viață a elevului și tânărului, concepție inserată la nivelul proiectării pedagogice. Opțiunea pragmatică reliefează o replică dată concepției herbartiene a modelului didacticist, opțiune care anticipează modelul proiectării curriculare. Dintr-o altă ordine de idei, trebuie amintită concepția filosofică evoluționistă a lui H. Bergson - cel care a inițiat pedagogia creativității și care era convins că educația este rezultatul evoluției unui elan creator, fapt care asimilează creația idealului paideutic - prin care este stimulată adaptarea personalității umane la cerințele existenței naturale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al acestor discipline. Conflictul pare a fi întreținut de o serie de teme incitante pentru spiritul paideutic contemporan: caracterul neunitar al obiectului de studiu al științelor educației, domeniul fărâmițat de o multitudine de abordări științifice (psihologice, sociologice, economice, politologice, fiziologice, filosofice, istorice etc.), abordări care prezintă deseori perspective diferențiate profund; absența unei unități metodologice de cercetare în științele educației, aspect care pune sub semnul întrebării autonomia și eficiența acestora; inexistența unei unități normative, datorată faptului că între teoria și practica educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
locul doi în spațiul românesc, după Muntenia, cu 3.346 volume cumpărate, dar cu un număr incomparabil mai mare de localități de localități consumatoare de carte. Banatul deținea primul loc în achiziționarea cărții științifice și a manualelor (35%), a literaturii filosofice, pedagogice sau etice (39%) în ansamblul spațiului românesc. Fără îndoială, circularele școlare au realizat o difuzare exemplară a cărții didactice, a literaturii naționale în general, mediatizând centrele de difuzare, prețul cărților, numele librarilor și locul unde aceștia difuzau cărțile. Școala
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
drept-științe sociale din Universitatea "Alma Mater", Sibiu, licențiat în filosofie (Cluj-Napoca), doctor în sociologie. A publicat: Politologie (1996), Pedagogie generală (1998), Introducere în pedagogia militară (1999), Didactica. Soluții noi la probleme controversate (2000), Sociologia educației, Editura Institutul European, Iași, 2004, Opuscule filosofice (2009), cursuri universitare și peste 70 de studii în reviste de prestigiu din țară și străinătate. Dumitru Popovici, Deschideri spre o istorie a sociologiei (c) 2010 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Dispute cu privire la originea sociologiei / 18 3. Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei / 20 4. Rolul istoriei sociologiei ca obiect de studiu / 23 5. Presociologia și sociologia propriu-zisă / 28 Bibliografie / 30 Partea a doua. PRESOCIOLOGIA / 31 1. Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică / 31 1.1 Protagoras din Abdera / 32 Bibliografie / 33 1.2 Platon / 34 Bibliografie / 37 1.3 Aristotel / 38 Bibliografie / 41 1.4 Concluzii / 42 Bibliografie / 43 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică / 31 1.1 Protagoras din Abdera / 32 Bibliografie / 33 1.2 Platon / 34 Bibliografie / 37 1.3 Aristotel / 38 Bibliografie / 41 1.4 Concluzii / 42 Bibliografie / 43 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu / 44 2.1 Augustin de Hipona / 45 Bibliografie / 58 2.2 Sfântul Toma de Aquino / 49 Bibliografie / 52 2.3 Concluzii / 53 Bibliografie / 55 3. Filonul social al gândirii filosofice moderne (Renașterea și secolul clasic) / 56
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
43 2. Filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu / 44 2.1 Augustin de Hipona / 45 Bibliografie / 58 2.2 Sfântul Toma de Aquino / 49 Bibliografie / 52 2.3 Concluzii / 53 Bibliografie / 55 3. Filonul social al gândirii filosofice moderne (Renașterea și secolul clasic) / 56 3.1 Niccolo Machiavelli / 58 Bibliografie / 60 3.2 Thomas Morus / 61 Bibliografie / 63 3.3 Tommaso Campanella / 64 Bibliografie / 65 3.4 Frances Bacon / 66 Bibliografie / 68 3.5 Thomas Hobbes / 68 Bibliografie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
funcțională atât pentru sociolog, cât și pentru amatorul de sociologie (în termenii atât de cunoscuți ai lui C.Wright Mills, imaginația sociologică. Prefer sintagma "conștiință sociologică" urmând exemplul lui Blaga, la care găsim o descriere atât de strălucită a conștiinței filosofice: "O conștiință filosofică, deficientă sau nulă scrie Blaga despre importanța acesteia -, lipsește pe iubitorii de filosofie de toate satisfacțiile mai subtile ce le pot oferi preocupările de această natură, cum pasionații artei rămân, când sunt ocoliți de conștiința artistică, privați
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociolog, cât și pentru amatorul de sociologie (în termenii atât de cunoscuți ai lui C.Wright Mills, imaginația sociologică. Prefer sintagma "conștiință sociologică" urmând exemplul lui Blaga, la care găsim o descriere atât de strălucită a conștiinței filosofice: "O conștiință filosofică, deficientă sau nulă scrie Blaga despre importanța acesteia -, lipsește pe iubitorii de filosofie de toate satisfacțiile mai subtile ce le pot oferi preocupările de această natură, cum pasionații artei rămân, când sunt ocoliți de conștiința artistică, privați de cele mai
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aproape nouă secole fiind necesare pentru această minunată căutare în care s-a angrenat inteligența umană. La încheierea lor a reușit, născând o nouă posibilitate de interogare a vieții sociale care, de atunci, poartă numele SOCIOLOGIE Presociologia este în întregime filosofică, ea se ascunde sub haina acesteia ca filon social. Cuprinde o perioadă lungă din istoria umanității ce subîntinde două etape: a. căutări începută cu filosofia Greciei antice și încheiată odată cu apariția Iluminismului (sfârșitul secolului XVII). La rândul său, etapa căutărilor
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
social. Cuprinde o perioadă lungă din istoria umanității ce subîntinde două etape: a. căutări începută cu filosofia Greciei antice și încheiată odată cu apariția Iluminismului (sfârșitul secolului XVII). La rândul său, etapa căutărilor o putem divide în: * filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică; * filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu; * filonul social al gândirii filosofice renascentiste și a secolului clasic. b. filosofia istoriei (politică); începe odată cu Iluminismul și se încheie la mijlocul secolului XIX. Atunci când adevărul a fost posibil
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ce subîntinde două etape: a. căutări începută cu filosofia Greciei antice și încheiată odată cu apariția Iluminismului (sfârșitul secolului XVII). La rândul său, etapa căutărilor o putem divide în: * filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică; * filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu; * filonul social al gândirii filosofice renascentiste și a secolului clasic. b. filosofia istoriei (politică); începe odată cu Iluminismul și se încheie la mijlocul secolului XIX. Atunci când adevărul a fost posibil, când cugetarea umană a cucerit puterea de a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Greciei antice și încheiată odată cu apariția Iluminismului (sfârșitul secolului XVII). La rândul său, etapa căutărilor o putem divide în: * filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică; * filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu; * filonul social al gândirii filosofice renascentiste și a secolului clasic. b. filosofia istoriei (politică); începe odată cu Iluminismul și se încheie la mijlocul secolului XIX. Atunci când adevărul a fost posibil, când cugetarea umană a cucerit puterea de a-l scoate la iveală, înlăturând zgura opiniei și erorii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
întâlnit condițiile endogene (intrinseci, imanente) și exogene (extrinseci, transcendente). În acest fel, sociologia propriu-zisă, ca inedită și superioară modalitate de cucerire a adevărului despre viața socială, nu s-a înstrăinat definitiv de presociologie, a cărei caracteristică principală a fost perspectiva filosofică, ci a păstrat legătura prin intermediul istoriei sociologiei care, ca garant al legăturii, totodată, îi subliniază identitatea oferită de dimensiunea științifică a esenței sale. Bibliografie Aron, Raymond, Introducere în filosofia istoriei. Eseu despre limitele obiectivității istorice, Editura Humanitas, București, 1997 Costea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
îndreptat atenția spre studierea vieții sociale. Semnele inițiale ale acestei orientări le întâlnim în Grecia antică, unde înfiriparea și apoi dezvoltarea democrației au permis manifestarea și cultivarea gândirii libere constructive și chiar critice la adresa societății. 1. Filonul social al gândirii filosofice din Grecia antică Precursorii greci ai sociologiei sunt în număr destul de mare. Unii dintre ei au adus asemenea contribuții notabile încât se impun de la sine în orice istorie a sociologiei. Am ales să vorbim despre Protagoras, Platon și Aristotel. Prin
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de esență atee), în 411 î.Hr. a fost acuzat și obligat să părăsească orașul. A murit, potrivit tradiției, într-un naufragiu în drum spre Sicilia. Este considerat cel mai bătrân dintre sofiști (erau dascăli profesioniști, deci plătiți, care răspândeau cunoștințe filosofice) cunoscut ca profesor de retorică și dezbatere, activități spirituale deosebit de prețuite în viața socială a Greciei antice. Scrieri. Este autorul a numeroase lucrări de retorică, etică, drept, filosofie și gramatică. Se mai păstrează astăzi și pot fi consultate doar 20
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Symposion, București, 1996 Guthrie W.K.C, O istorie a filosofiei grecești, Vol. I, Editura Teora, București, 1999 Platon, "Theaitetos", în:Opere, vol. 6, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1997, pp. 240-260 Sextus Empiricus, "Schițe pyrrhoniene", cartea I, în: Opere filosofice, vol. I, Editura Academiei, București, 1965 Vlăduțescu Gh., Filosofia în Grecia veche, Editura Albatros, București, 1984 ***, Filosofia greacă până la Platon, Vol. 1, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1979 Viața. S-a născut într-o familie aristocratică, la Atena sau pe
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a vândut pe Platon ca sclav în Egina deoarece îi considera supărătoare prezența, dar prietenii l-au cumpărat și eliberat. Acest fapt ar putea explica hotărârea lui Platon de a se retrage din politică și de a deschide o școală filosofică la Atena, lângă gimnaziul închinat lui Hero Akademos, de unde și numele Academia. Școala va funcționa aproape 1000 de ani; unul dintre obiectivele cele mai importante fiind acela de a contribui la pregătirea politică a oamenilor politici. Academia lui Platon este
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
este închisă în 529 d.Hr. la ordinul împăratului Iustinian. După ce împlinise 60 de ani, Platon a mai efectuat două călătorii la Siracuza, în speranța de a-l influența pe Dionysios cel Tânăr pentru proiectele sale de reformă politică și filosofică. Din păcate proiectul a eșuat definitiv. S-a stins din viață, cum spune Cicero, "cu condeiul în mână" ("scribens mortuus est"). Scrieri. De la Platon au ajuns până la noi circa 29 de dialoguri și câteva scrisori. În unele dintre ele este
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Scrieri. De la Platon au ajuns până la noi circa 29 de dialoguri și câteva scrisori. În unele dintre ele este prezentă explicit problematica vieții sociale: * Republica * Legile * Politica Toate aceste lucrări au fost scrise de către Platon la bătrânețe, atunci când concepțiile sale filosofice erau pe deplin structurate, iar gândirea sa socială pe deplin matură. Învățăturile. Omul a reprezentat obiectul de studiu predilect pentru Platon, esența căutărilor sale, cu deosebire interioritatea acestuia. În dorința de a construi un tip ideal de om, Platon și-
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]