10,651 matches
-
cererea mâinii” lui Corneluș. Cum de facto ea fusese acceptată, am proiectat logodna pentru 16 septembrie, odată cu sfințirea noii noastre locuințe din strada Școalei. În vorbe totul a fost ușor, mai ales după un pahar cu vin. A urmat Însă fuga pe ultima sută de metri pentru finisarea noii locuințe, mutarea acareturilor și aranjarea casei pentru un eveniment unic În viața familiei. Am intrat În priză și la data stabilită (16 septembrie 1978) totul a fost cum trebuia să fie. Efortul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de mult au modificat cenzura și "comandamentele" vremii, de până în '89, destinul tău de scriitor? Am auzit un distih, ironic, care zicea: "Dă-ne Doamne-o dictatură,/ Ca să facem iar cultură...!". Chiar crezi că există o relație între dictatură și "fuga în cultură"? Comandamente nu au existat. După cum bine știi, scriitorii generației noastre nu au primit "comandamente sociale". Partidul nu avea încredere în noi. Și, probabil, nici nevoie de noi. Așa că nu ne-a "bombardat" cu "comandamentele". De comanda socială a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cărțile pe care să le tot recitești fără să îmbătrânești. Și dacă aș avea și timp și aș vrea să nu-mi uit limba, eu aș lua un Eminescu, cu postume cu tot, un Caragiale, și m-aș lua în fugă și pe mine. Sub braț cu Ion Creangă. Te rog să lași, pentru final, o poezie de-a ta, dintre cele pe care le mai descifrezi dintre manuscrisele tale vechi. Sau dintre cele mai noi? Nu ți-am spus? Sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Esopia, apărută parțial la editura Albatros, pe când acum nu te mai poți ascunde în spatele acelui limbaj care putea dosi chiar și puterea ta de-a te folosi de metaforă, metonimie, litotă, cochetând cu un soi de alegorie stilistică, cu o fugă în spatele cuvintelor ce oricând puteau ascunde sensuri subversive. Nu știu dacă scriu altfel, eu scriu continuu, iar în continuitatea scrisului meu pot apărea desigur alte căutări stilistice, știindu-se că toți căutăm cu disperare originalitatea, din care, se zice, au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Eliot, Valéry, Pessoa, Pound, Ungaretti sunt doar câteva exemple. A existat un asemenea model, de scriitor total, în viziunea dvs. de la începuturile literare? Era posibil un asemenea model în perioada comunistă? Nu cumva critica literară și eseul critic reprezentau "o fugă" din realitatea ideologizată a vremii? Când poetul Grigurcu se întâlnește seara cu criticul Grigurcu, ce își spun unul altuia? Evident, poetul însoțit de un cap speculativ e o caracteristică a literaturilor din ultimul veac, probând, grație numelor de mare prestigiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sfinți" spre casa muzeu Kafka? Evoci un moment mult plăcut inimii mele, al întâlnirii cu Praga, o adevărată capitală, după cum am putut să-mi dau seama în cele ah! atât de puține zile cât am văzut-o fie și în fugă. Fiind, cum spuneam, venetic în Oradea, ea nu mi-a devenit interioară, intim interioară, încât să o port cu mine și să-mi melancolizeze starea în alte locuri. În fapt, Oradea e pentru mine locuința în care stau, în prezent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
informații noi, care îi vor fi sau nu utile pentru scris. Și pașoptiștii și interbelicii ieșeau cu gândul de a se întoarce și, de regulă, se întorceau. Exilul n-a fost niciodată o fericire pentru vreun scriitor. Sub comunism chiar, fuga din țară era dorită pentru că rămânerea în țară făcea ca și imposibilă acea libertate de a scrie fără constrângeri ideologice, politice sau de orice altă natură. Nu cred că vreunul dintre marii scriitori ai noștri stabiliți în străinătate n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
litere e har? Cât credit acorzi inspirației? N-avem noi a răspunde unde este Dumnezeu printre făcutele noastre, cele multe și mărunte. Mă tem ca de o trufie să încerc așa ceva. Răbdarea este grea. Noi suntem mereu grăbiți, agitați, în fugă, superficiali, la suprafață și, în mod paradoxal, această acumulare continuă de mișcări și energii fără durată are drept rezultat monotonia, plictisul, inerția, orbirea și ne-simțirea în relația cu propria noastră viață și cu viața unanimă. Răbdarea ar fi o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mult au modificat cenzura și "comandamentele" vremii, de până în '89, destinul tău de scriitor? Am auzit un distih, ironic, care zicea: "Dă-ne Doamne-o dictatură,/ Ca să facem iar cultură...!". Chiar crezi că există o relație între dictatură și "fuga în cultură"? Enorm. Am stat încremenit în proiect, ca să-l cităm aproximativ pe Kant, până la căderea dictaturii. Nu m-am putut exprima ca scriitor, deși am publicat, ici, colo grupaje de versuri, inclusiv o carte în totalitate cenzurată se vede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unii dintre noi, s-a arătat execuția, da, asta a fost în... S. P.: - Asta a fost în 25, a fost execuția... M. V.: - Da, era deja de Crăciun, dar, totuși, eram la serviciu... S. P.: - Cred că e vorba de fuga... M. V.: - Deci, noi în 22, nu, noi am văzut numai fuga, deci a fost o secvență la televizor. Totuși, am venit după 22 la serviciu, îmi amintesc. Oricum pe 22, la prânz, practic, toată lumea din Nicolina a ieșit - nu știu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în... S. P.: - Asta a fost în 25, a fost execuția... M. V.: - Da, era deja de Crăciun, dar, totuși, eram la serviciu... S. P.: - Cred că e vorba de fuga... M. V.: - Deci, noi în 22, nu, noi am văzut numai fuga, deci a fost o secvență la televizor. Totuși, am venit după 22 la serviciu, îmi amintesc. Oricum pe 22, la prânz, practic, toată lumea din Nicolina a ieșit - nu știu dacă toată -, dar o grămadă a început să iasă și atunci
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mijlocul comunității lor, păstrând limba și tradiții ancestrale până astăzi. Este adevărat că în multe documente medievale, țiganii aparținători așezămintelor religioase (biserici, mănăstiri, episcopii) au fost protejați de domnie, conform ideologiei religioase medievale, prin diverse scutiri, inclusiv pentru a evita fuga de pe moșie, dar nu individul era adevăratul beneficiar al protecției domnești, ci instituția Bisericii și averea ei. Cea mai veche mențiune documentară privitoare la țiganii din Huși datează din 7 mai 1627, când Miron Barnovschi poruncea „ca de acum înainte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Domniei le-a fost defavorabil, domnul invocând libertatea comerțului. 1 4. Mișcări sociale în preajma și în timpul revoluției de la 1848 În secolul al XVIII-lea, exploatarea fiscală, ca și agravarea regimului dominației otomane, au accentuat conflictele sociale în rândul țărănimii. În afară de „fuga” de pe moșii, au loc răzmerițe și frământări în anii 1749, 1752 și 1761. După Tratatul de la Adrianopol (1829), în condițiile desființării monopolului economic otoman, proprietarii funciari erau interesați tot mai mult în procesul de schimbare a prețurilor pământului. Ei manifestau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să-și părăsească locuințele. În toamna anului 1813, ciuma s-a răspândit în Huși, Galați și Focșani, iar în ianuarie 1814 producea victime și la Bârlad și Vaslui. Ispravnicul raporta că nu este cu putință să se strângă birul din cauza fugii multor localnici. Deși autoritățile au încercat să-i întoarcă la vetrele lor, țăranii au refuzat. Proprietarii erau îngrijorați de lipsa forței de muncă în plin sezon agricol și solicitau intervenția în forță a autorităților. De pildă, la 18 iunie 1847
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în muncă, izgonirea de pe moșie. Sunt semnalate multe cazuri în care țăranii se opun să-și îndeplinească obligațiile de clacă sau de „boieresc”. La 31 august 1838, stolnicul D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suspendată. De exemplu, în aprilie 1820, Vistieria cerea Isprăvniciei ținutului Fălciu să nu îngăduie izgonirea bejenarilor de pe moșia Cârligați, proprietate a serdarului N. Dumitriu. Vistieria recomanda ca în aplicarea pedepsei să se uzeze de multă prudență pentru a nu provoca fuga locuitorilor. În anii 1831-1834, mișcările sociale creșteau în intensitate, pentru prima dată fiind trimise unități armate. Documentele semnalau mișcări și în zona Huși. O vie agitație în ținutul Fălciu a fost determinată, începând cu 1831, datorită formării armatei în Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși. O vie agitație în ținutul Fălciu a fost determinată, începând cu 1831, datorită formării armatei în Moldova, a „miliției” românești (numită „straja pământeană”): fiecare sat trebuia să dea un tânăr sau doi, însă țăranii refuzau să plece la armată. Fuga locuitorilor peste hotare, mai cu seamă în Rusia, devenise o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii, ceea ce a determinat guvernul, în ținuturile Fălciu, Iași și Dorohoi, să suspende aplicarea legii clăcii, mai întâi până în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numai ca să fim răspunzători, dar și criminalicește să fim osândiți”. O altă chezășie, din 3 martie 1847, dată de locuitorii din satul Băsești, ocolul Mijloc, ținutul Fălciu, menționa răspunderea solidară. Străvechiul sistem al răspunderii solidare se dovedea a fi depășit, fuga de pe moșie a continuat. În septembrie 1847, și locuitorii din satul Pogănești au pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva să sfătuiesc între dânșii întru aceasta”. Autoritățile au decis
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locotenent Diamandescu, au văzut coloane mari de trupe inamice, au început a ieși din gropi retrăgându-se. Pe dată comandanții acestor companii au început a-i ataca, urmărindu-i cu trupele de susținere și de rezerve; turcii se retrăgeau în fugă, în dezordine la deal, în forturile Bucovului; avanposturile noastre urmărindu-i cu pasul de atac, cu ura, a ocupat înălțimea Bucovului și forturile; acest atac urmărire a făcut pe inamic a părăsi și magaziile cu material în fronturile Bucovului, neavând
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spun acești indieni ai mei că în in-sulele acestea sunt locuri de unde se extrage aurul... și apoi mai sunt pietre prețioase și perle și belșug infinit de mirodenii"; "Amiralul confirma suveranilor că zece oameni de-ai noștri ar pune pe fuga 10.000 indieni de aceștia, într-atâta sunt de lași și fricoși și lipsiți de arme, în afară de bastoane la capătul cărora pun o bucată de lemn ascuțit întărit în foc"; "pot să asigur pe Altețele Voastre că nu mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a tăiat capul cu o macheta (unealtă agricolă, de forma unei săbii late și scurte, folosită în special la tăiatul trestiei de zahăr). În ziua de Crăciun 1663, piratul francez Pierre le Grand ataca localitatea Sancti Spiritus, fiind pus pe fugă după ce nu reușise să pună mâna decât pe un cocos de aur, expus din 1612 în biserica locală. În august 1668, Cuba este atacată, de Jean Davis Nau, "El Olones", în localitatea San Juan de los Remedios. Guvernatorul Havanei a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Deauville și Capri și 30% de la cazinourile Montmartre Club, Nacional și Riviera, contribuția mafiei la cele 300 milioane de dolari adunate de Batista fiind substanțială! Și a venit și 1 ianuarie 1959 și sfârșitul "frumoșilor ani"! Cu o zi înainte de fuga "prietenului Batista", Lanky avea să "decoleze" în Bahamas. Revenit la Havana pentru "tatonarea terenului", s-a mai întâlnit în martie cu unii din "colaboratori" în suita sa de la hotelul Nacional. Închiderea și apoi naționalizarea cazinourilor de către comuniști, i-au adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
întreprins în concediu o "excursie " de două săptămâni cu soția în Cuba. Ajunși la Havana și instalați, la întrebarea amabililor colegi de la ambasadă "ce-am dori să vedem", am răspuns amândoi "totul, dar mai întâi Hemin-gway"! Întâlnirea de atunci "pe fugă" cu "Papa", avea să fie reluată, în condiții optime, peste doar 5 ani, când am revenit în Cuba ca șef al misiunii noastre diplomatice. A fost o călătorie minunată prin "tunelul timpului", pe urmele "legendei", a "zeului de bronz" al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]