11,568 matches
-
în care temerile devin fobii (Di Nardo et al., 1983). Unul dintre avantajele sistemului DSM este acela că încurajează deschis împărțirea fobiilor specifice în patru categorii. Principalele fobii identificate sînt legate de: 1. animale; 2. mediul înconjurător (de exemplu, înălțime, furtună, apă); 3. sînge, injecții sau răni; 4. anumite situații (de exemplu, avioane, lifturi, spații înguste). De asemenea, se menționează (dar sînt incluse în categoria Altele) fobii situaționale în care individul se teme de sufocare, vomă sau îmbolnăvire. În prezent, valoarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care evitarea agorafobică să fie limitată la spațiile închise (vezi capitolul 4). Prevalența Temerile unei persoane care suferă de fobie specifică se concentrează asupra unui anumit obiect sau situații: de cele mai multe ori, este vorba despre animale, insecte, lăuzie, apă, înălțimi, furtuni sau sînge și răni. Cu toate că prevalența estimată variază în funcție de situația care provoacă teamă (Agras et al.,1969; Myers et al., 1984; Ost, 1987a) și de cultură (Raguram și Bhide, 1985), ea este de aproximativ 8% (cu un raport bărbați/femei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ca mulțime, ca preoțime, atât diecezană cât și de viață consacrată. Pentru că ar fi o absurditate să considerăm că preoțimii nu i-ar reveni nici o responsabilitate, iar clerul ar fi făcut tot ce îi era posibil și obligatoriu ca să țină furtuna departe. Dacă nu a făcut altceva (dar mai este și ceva pozitiv care ar trebui să ne mustre conștiința), clerul a dormit deseori pe când «un om dușmănos» semăna în voie neghina ce acum infestează câmpul și îl face steril“. 4
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
străduit niciodată să le aducă vreun omagiu vanității lor indiscutabile, ba se mai și distanța atât de mult de felul lor de a gândi și de a face, putea să facă ori câte minuni ar fi voit, să poruncească mărilor, furtunilor, să învie morții... nu putea să nu fie în ochii lor decât un răufăcător ordinar. Tot așa au fost ereziile și schismele în secolele următoare, studiați-le bine, și veți vedea că rațiunea lor de a fi se află în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
poate să fie absent de la dificila facere a unei lumi noi ce încearcă omenirea; poate doar să ațipească pentru câteva ceasuri și să lase oamenii să se descurce singuri, cum i-a lăsat și pe Apostoli să se apere de furtună. Și acum puțină istorie: judecând lucrurile doar din punct de vedere pământesc și istoric, ar fi fost logic ca Biserica să fii pierit sub ruinele Imperiului roman (476 p. Chr.). Fidelă vocației și misiunii sale catolice, supranațională și universală, așa cum
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
un principiu fundamental: dificultatea nu constă în obstacolele de depășit, ci în lipsa de credință. Din cauza asta se scufunda și Petru atunci când mergea pe valurile mării: «Om cu puțină credință, pentru ce te-ai îndoit?» (Mt 14,31). Din acest motiv furtuna i-a îngrozit pe Apostoli, chiar dacă îl aveau pe Isus cu ei în barcă: «De ce vă temeți? Nu mai aveți credință?» (Mc 4,40). Din această pricină n-au putut Apostolii să-l alunge pe diavol, din cel posedat: «Din cauza
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și al progresului în toate ramurile activității umane și sociale. Din păcate, împotriva acestui plan minunat de unitate și de universalitate, ce se concentrase în Biserică, s-au ridicat, din toate ungherele întunecate ale dușmăniei și ale rivalității, nori de furtună ce au luat forma unor persecuții din exterior și de erezie din interior, care au încercat să răvășească organismul ecleziastic, atacându-i universalitatea și unitatea pentru a-o suprima și a o reduce în fărâmituri. „Popoare din Asia și din
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mari exponenți evrei, în domeniul activității anticatolice, nu a ezitat să ia, în numele carității creștine, apărarea celor persecutați, lucru ce a fost recunoscut, chiar în public, de sărmanele victime. Și totuși, este ceva singular că, într-o așa de mare furtună dezlănțuită asupra casei lui Israel, nu s-a găsit din rândurile sale un glas autoritar, care să-și invite confrații să-și reexamineze propria situație religioasă; să vadă în evenimentele trăite povara blestemului invocat de părinții lor acolo, sub loja
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
împrăștiată pe piatră, aruncată în mijlocul mărăcinilor. Să nu uităm că, astăzi, singurul cuvânt înțeles de mulți, și mai ales de către mulțime, este cel de a le face binele. Ar fi într-adevăr necesar ca, mai ales în zilele prevestitoare de furtună, inima preotului să aibă amplitudinea inimii lui Solomon, pe care Sf. Scriptură îl compară prin cuvinte imaginare cu plaja mării. Dar dacă nu ne este dată aceasta, să ne străduim cel puțin să facem binele atât cât putem, mai mult
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Sfântă Providență a acțiunii prudente, întărește-ne credința. Sfântă Providență, urma vieții adevărate, călăuzește-ne calea și ne-o luminează. Sfântă Providență, parfumul lui Isus, răspândește asupra noastră harurile tale. Sfântă Providență, călăuza corăbiei lui Isus, arată-ne calea prin furtună. Sfântă Providență care pregătește ceasul victoriei lui Cristos și a Bisericii, luminează timpul nostru. Sfântă Providență care susții și conduci totul cu grijă, fă-ne să vedem în toate dispozițiile tale iubitoare. Sfântă Providență care ne privești și ne susții
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să nu ”recite” cursul predat, ci să arate că a înțeles ceea ce i s-a transmis într-o formă sau alta la curs. Era vorba de o schimbare de mentalitate. Introducerea modificărilor în sistemul universitar de învățământ a stârnit adevărte furtuni în cadrul universităților ”îmbătrânite” în învățământul clasic. În primul rând, planul de învățământ cuprindea un număr mare de ore pe săptămână, deoarece s-a procedat la includerea cursurilor din vechea structura (4 sau 5 ani) în cei trei ani ai primului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
român, constituit ca o monarhie constituțională cu un regim realmente democratic (în contextul epocii respective) fiind apreciat, în plan internațional, la sfârșitul secolului trecut, ca un important factor de civilizație și ordine în această parte a Europei, bântuită de toate furtunile istoriei. Așadar, volumul al II-lea al acestui serial memorialistic în această nouă ediție a sa ar fi trebuit să cuprindă evenimentele anilor 1878-1888 din istoria țării noastre și, implicit, a capitalei sale, perioadă dominată cu autoritate de guvernarea asigurată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
afară din Dardanele. Anglia amenință că nu va veni la congres, apoi sunt semne că, în acest caz, Franța și Italia o vor urma. Răspunsul cu un ton luat de sus al cancelarului Gorciakoff către guvernul englez produce în Anglia furtună. Toată presa engleză aproape cere rezbelul contra Rusiei. Guvernul cere reginei să semneze decretul pentru convocarea rezervelor, ordine sunt date flotei engleze de a se concentra către Dardanele. Neaprobând convocarea rezervelor și războiul contra Rusiei, lordul Derby își dă demisia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
alege o comisiune compusă din Dimitrie Ghica, C. Bosianu, B. Boerescu, Al. Giani, N. Voinov, P. Carp și C. Cornescu, care să studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade valoarea rublelor. Toți deținătorii de ruble, adică toată lumea, sunt furioși. Iată cum au fost scăzute monedele de argint rusești. Rubla, de la 4 lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sire, ca și noi toți, căci ei văd în Maiestatea-Voastră nu pe regele României, ci pe regele românilor. Și cu ajutorul lor, Maiestatea-Voastră va recuceri pietrele nestimate ce lipsesc încă la coroana lui Ștefan cel Mare.“ Aceste cuvinte au provocat o furtună mare în toate ziarele austro-ungare. Nu este ocară pe care aceste foi să nu o arunce asupra românilor; cele mai șovine amenință cu pedepsirea României, altele cer o intervențiune diplomatică energică. în sfârșit, intervenția diplomatică se face, iar guvernul este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cei dintâi la locul catastrofei. Circul erea o instalație primitivă, învelit cu pânză, dar destul de încăpător. Erea ziua întâia de Paște și circul gemea de lume: d-abia se jucase 4 numere din program și, pe la orele 9, din cauza unei furtuni, marele catart, care susținea pânza, se rupse și întregul cort căzu asupra publicului Oricine-și poate închipui ce a urmat. O doamnă Hemperle a fost ucisă. Mai multe persoane au fost rănite, unele chiar grav, altele călcate în picioare. Femeile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Grigore Sturdza, propun și fac să se voteze un amendament care trimite atacurile în contra familiei regale și a suveranilor străini la tribunale. Teza contrarie o susțin senatorii: Mișu Schina, Nicolae Fleva și alții. La Cameră, discuția asupra acestui amendament provoacă furtuna. C.A. Rosetti îl combate și face apel la Ion Brătianu, șeful guvernului, ca să apere libertatea presei. Ion Brătianu răspunde în mod evaziv, dar convingerea sa este pentru amendament. Atunci C.A. Rosetti, simțind că Adunarea va vota amendamentul Senatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
capuținiști erau și „inimile generoase“. „Inimile generoase“ erau acei studenți cu dare de mână care apăreau, din când în când, pe la Regal și ne invitau la masă. Când o „inimă generoasă“, bine cunoscută, se ivea în ușa cafenelei era o furtună de aplauze și aclamări. Apoi, fără a mai pierde timp, luam „inima“ pe sus și intram cu ea buzna în câte un birt de mâna a doua ori a treia. îmi amintesc cum odată Nicolae Maimarolu apare cu un prieten
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să aibă liberă trecere pe pământurile românești, situațiunea României deveni cu totul delicată și anevoioasă. Atunci, spre a-și feri țara și ființa de furtunile ce se grămădeau în juru-i, ea încheie cu Rusia convențiunea de la 4/16 aprilie 1877. în schimb, cu foarte marile foloase ce-și câștigau oștile puternicului ei vecin prin acea convențiune, guvernul român un singur lucru cerea: adică garantarea integrității
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lacrimilor. 79 După peripeția cu Ministerul de Finanțe, am fost numit ministru al României în Argentina. Starea mea de îngrijorare, provocată de tot ce vedeam că se întîmplă în țară, era din ce în ce mai mare, eram, cum spunea Kippling, ca omul căruia furtuna îi ascuțise simțurile. Nu mai erau vremurile grele pe care le vedeam venind, ci vedeam deja marea dramă a României, care își începuse prologul. Și mă întrebam de ce atîția alții, pe care-i vedeam și cu care discutam politică, nu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sfert de veac de cînd mă aflu printre străini, am putut vedea cît de puțin cunoscută este țara noastră, cît de necunoscute sînt suferințele românilor, care durează și nu mai încetează de atît amar de vreme. Țară bătută de toate furtunile istoriei! În fața acestei tragedii românești, am socotit că ceva trebuia făcut de cineva și am scris: Roumanie, terre d'infortune, istoria adevărată a Românilor, nu falsificată, așa cum nu se mai poate scrie astăzi în țara noastră. Roumanie, terre d'infortune
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
păstra acest ton. Am, ca și alții, o tehnică de scriere destul de bine pusă la punct, da nu mai pot gîndi textul independent la mine, el face parte dintr-o structură mult mai amplă, niciodată comodă. E motivul pentru care "Furtunile..." par o carte oarecum dezlînată ca fluiditate în totalitate. Țineam însă la unele texte care legau vocile, nenumăratele voci care se întretaie pe parcursul discursului, ca în poemele dramatice. Lecția lui Eliot despre "cele trei voci ale poeziei" mi-a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
două le-am luat cu 10, primul l-am picat (cu țăcănitul acela de C. Dumitriu și gramatica-i contestatară!). Nu-i nimic. Între timp, prietenul meu (!) Radu Călin Cristea a publicat în FAMILIA nr. 4 un pamflet ("despre") împotriva Furtunilor. Un soț ofuscat. A ținut să-mi plătească aventurile cu Mariana Marin. Mi se spusese, dar Radu e un băiat prea deștept de aceea nu mă așteptam. Trebuia să mă radă cu armele criticului, onest, nu în tonul Săptămînii! Reaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
N-a procedat onest, nu mă așteptam de la el, nu eram obișnuit cu așa ceva. Dar nu pot purta pică unui om inteligent! A doua zi, acasă, pe masă, am găsit o scrisoare de la Universität zu Köln, de la Marian Popa. Saluta Furtunile etc. Și mi-a trecut amărăciunea. Radu G. Țeposu și Cristian Moraru mi-au scris cu gînd bun. Da, cartea lui Liviu Stoiciu este minunată! Și mă bucur sincer pentru el! O primisem și eu. La Iași ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
morții" (din ce evanghelie?!) greșelile se hrănesc cu cuvinte poezia e un zar aruncat în memorie rîd! plîng! se întorc păsările din țările calde le vedem numai pe cele care n-ajung! între două incendii creierul își inoculează o nouă furtună. AUREL DUMITRAȘCU Borca, 4 iunie 1980 Bună, Lucian! Viața cam scuipă pe mine! Sînt tare amărît. Am fost la Cluj să mă-nscriu! Și nu m-am putut înscrie! Pentru că-n liceu am avut 8 la purtare. Este stupid! Și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]