10,331 matches
-
nu are alt rost decât acela de a vedea peisajul", dar a-l vedea ca și cum vederea mea ar fi absentă pentru ca el să fie prezent, "a vedea un peisaj așa cum e atunci când nu sunt de față" (Simone Weil, Greutatea și harul, ed. cit., pp. 178, 81). 14 Despre neînserata iubire (PD), p. 227. 15 Prima oară (E), p. 106. 16 Alb, veșmântul (PD), p. 252. "A te goli de lume. A te despuia de domnia imaginară asupra lumii" (Simone Weil, op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 192; Imnul garoafelor, p. 218. 79 Lumina neapropiată, p. 180. 80 Hagia Sophia, p. 132; Imn, p. 136. Un înger "fără de trup e, numai străvezime" (Trisagion, p. 148), "înger târziu și străveziu" (Iubire, p. 150), "îngerele se străvede/ Sieși har nemuritor" (Vedenie, p. 153). 81 Candela, p. 184. 82 Lumina neapropiată, p. 181. "Nefigurativitatea absolută a formei necesare procesiunii ființei" (Anca Vasiliu, loc. cit., p. 164). 83 Imnul luminii, p. 236; Feciorie, p. 156. 84 Așteptare, p. 190. 85 În
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de toamnă, p. 161. Aceasta e pustiirea, smerirea, "umila neființă" care coborându-se izbutește să se înalțe la vedere. "A te coborî înseamnă, în raport cu greutatea morală, a urca. Greutatea morală ne face să cădem spre înalt" (Simone Weil, Greutatea și harul, Editura Humanitas, București, 2003, p. 40). 87 Graiul Patriei, p. 99. 88 Imnul Carpaților, p. 122. 89 Foc ceresc, p. 142; Imnul întoarcerii, p. 250. 90 Cântare, pp. 154, 155. 91 Imnul luceafărului de seară, pp. 225, 226. 92 Întoarcerea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peste ocean, profesorul Cătălin Mamali, Îmi scrie: „Mă bucur de premiul unei valori literare de excepție și a unei conștiințe morale puternice: Herta Müller. Mai există unii amețiți de invidie care pun tot felul de pseudoîntrebări despre autoarea al cărei har se simte În largul lui și În germană și În română. Câți autori se pot mișca cu aceeași strălucire În două limbi? Poetica ei este În același timp și poetica adevărului, fără obloane, draperii sau filtre, dar mereu captivantă și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
legislația de presă, dovedește cât de mult sunt îmbrobodiți procesomanii de „analizele” unor celebre trusturi de avocatură autohtone. Uneori, tocmai jurnaliștii se află printre pionerii tentativei de îmbogățire nu prin muncă, ci prin hotărâre judecătorească. Atâta vreme cât Dumnezeu ți-a dat harul - mai mic ori mai mare, nu contează - de a folosi un plaivaz, un microfon ori o cameră de filmat, cred că ai tot ce-ți trebuie spre a-ți apăra onoarea. Jurnaliștii ar trebui să-i lase pe ceilalți muritori
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
merge ș’olecuță la deal. Nici măcar populația „țărișoarei” nu-i formată din 22 de milioane de păstori Becali, îmbrăcați în Hugo Boss pe care, în vale, să-i aștepte 22 de milioane de „Mărsădăsuri” Maybach. (Jurnalul Național, 1 aprilie 2005) Harul divin și dreptul divin Lovit de tragedii care l-au lăsat singur pe lume foarte devreme, Karol Wojtyła și-a căutat familia în legea lui Dumnezeu. A găsit-o și, după ce a devenit conducătorul bisericii catolice, a impus un model
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cel care în 1979 spunea polonezilor sufocați de comunism: „Nu trebuie să vă temeți!”, a lăsat în urma sa cam tot atâtea bunuri lumești cât un modest pensionar din Gdansk. Karol Wojtyła a reprezentat măreția născută din tragedie și accesul la harul divin. De partea cealaltă a unui canal nu mai lat decât o mânecă s-a jucat ceea ce britanicii speră să fie ultimul act al unei tragicomedii născute din măreție. Tragedia este cea a unui om neavând nici un fel de vocație
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de ajuns. Mă uit la o fotografie îngălbenită. Pitești - o grupă de grădiniță din anii ’50. Lângă mine, fața unui înger. Avea să devină un poet extraordinar, dar asta nu pentru că Daniel Turcea a fost „listat” printre onirici, ci grație harului său tulburator. O cultură nu poate fi suma unor nesfârșite delimitări fanatice, așa cum o civilizație nu este niciodată suma tuturor excluderilor și excomunicărilor imbecile. Privesc la titlul acestui editorial și trebuie să-mi cer iertare pentru tautologia pe care o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Dușmanul presei - presa Turturică, mută-ți cuibu’ și te du... Jimmy, hopa! La cine scrii, domn’le? VII. Aproape portrete „Omul, acest dușman” Mai blând și mai drept Mirarea Pacepa Noapte bună, domnule profesor! O națiune imaginară: Basarabia, mon amour Harul divin și darul divin Neliniștitul Aurel (I) Neliniștitul Aurel (II) Neliniștitul Aurel (III) Marea zonă (I) Marea zonă (II) Marea zonă (III) FPRI VIII. ORBIREA Cain & Cain Orbirea (I) Orbirea (II) Orbirea (III) Haita (I) Haita (II) Haita (III) Haita
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu vorbească pe nimeni de rău, ci să mărturisească tuturor oamenilor o blândețe perfectă” (2Tim. 3, 2). Psalmii sunt mereu prezenți în viața Sfântului Francisc, în rugăciunile zilnice sau ca sursă de inspirație. El are convingerea adâncă că Evanghelia conține harul lui Dumnezeu, dăruit nouă cu dragoste și bucurie, și de aceea, le cere fraților minori, chiar în Regulă: „frații să se ferească de exteriorizarea ipocrită a tristeții și gravității. Ei trebuie să se arate bucuroși în Domnul, voioși și agreabili
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
voioși și agreabili, după Voia Lui”. Bucuria și concordia trebuiesc construite, și, mai apoi, făcute să dăinuiască, mai ales în momentele critice și tensionate, prin care trece o fraternitate. Francisc și frații sunt eliberați și întăriți de Cartea Sfântă prin harul lui Dumnezeu, și de aceea ei au depășit și au învins multe obstacole ivite în misiunile lor. Regula reprezintă scheletul Evangheliei, și ea trebuie trăită, exprimată: „Nu dorim nimic altceva decât pe Creatorul nostru, pe Răscumpărătorul și Mântuitorul nostru, singurul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a fraților avea ca scop predicarea Evangheliei prin fapte și prin vorbe. Pentru Francisc harul de a munci este sfânt, el iubea mult munca manuală (mai puțin cea intelectuală), pentru că scopul muncii este de tip ascetic: a face Binele. În Regulă, lenea a fost vehement condamnată. Misionarul „trebuie să se transforme într-o flacără, care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele înălțate Domnului, Francisc a atins culmile poeziei (din care mai târziu, s-a născut o nouă formă literară - Fioretti). Și din scrisorile Sărăcuțului se observă cum „îi trec prin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mistică și deducția rațională s-au unit în concepția excepțională a lui Duns Scotus, Alexandre de Halès, Sf. Bonaventura, Roger Bacon, Henri de Herbe, Lucas Wadding. După cuvintele sfinte ale lui Francisc: numai „Cristos singur îl îndestulează pe om!” împreună cu harul și credința s-a făurit un tezaur de spiritualitate impresionant. În sec XVIII a apărut Academia Clementină din Paris a Capucinilor. Spre sfârșitul secolului XIX Bernardin de Portogruaro și Fidel Fanna au începu editarea critică a operelor Sf. Bonaventura. A
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost mereu prezenți. Încă din 1662 P. Maurice de Toulon a publicat manualul „Capucinul Caritabil” pentru îngrijirea bolnavilor contagioși. Sf. Ioan Capistran, care a activat și în Transilvania a avut responsabilități militare în războiul împotriva turcilor; el predica cu atâta har încât soldații erau convinși că vor obține victoria, mai ales datorită devoțiunii „Numele lui Isus”, pe care fratele minor o răspândise în armată. Pentru Europa victoria de la Belgrad a fost o minune. Chateaubriant a admirat întotdeauna abilitățile de comunicare și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sub atâtea poveri, parohul de Brăila și-a făcut timp să caute un bun învățător, poliglot și cu credință puternică în suflet, și l-a găsit în persoana ardeleanului Adam Nagy, care, timp de 50 de ani a educat cu har mai multe generații de brăileni, fiind iubit și respectat de întreaga comunitate. Părintele Ambrozie a îngrădit cimitirul, și, generos și cu spirit ecumenic în 1862 a înființat o școală pentru copii unguri, o capelă calvină la care slujea un pastor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și, în primul rând față de parohul Ambrozie. În 1866 au fost epidemii de holeră și angină și au murit foarte mulți copii. S-a stins și parohul Ambrozie Bogdanfi, iubit și respectat de către întreaga comunitate, el care a muncit cu har în via Domnului, spre binele tuturor. Dar a lăsat ceva în urmă, de care se bucură prezentul dar va rodi și în viitor: o biserică adevărată, casă a Domnului, poartă spre cer. La parohia din Brăila a fost numit paroh
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
francezi, elvețieni, etc., și, mai ales, de către primele generații de preoți români. Binecuvântata „luptă cea bună” a fraților din generații diferite a fost extraordinară, performantă, după anii 1989-1990, iar frații cei mai tineri au preluat din mers, cu inspirație și har, ștafeta de la înaintașii lor. Rezultatele acestei Provincii se văd cu ochiul liber, și, mai ales SE CITESC, de departe, în toate realizările lor scrise, zidite, predicate și învățate, în instituțiile înființate de către ei. În stil franciscan, se numește iubire pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
manifestăm blândețe perfectă față de toți oamenii” (1Regi 11; 14; 16; și 2Regi 3) Regula întâi, capitolul 11 afirmă următoarele: „Toți frații să se ferească de calomnii și afronturi verbale; să se străduiască să fie discreți, ori de câte ori Dumnezeu le va dărui harul Său; să nu se certe nici între ei, nici cu alții”. Sfântul Francisc nu a spus nimic în plus față de cele afirmate de Cristos: totul se reduce la excluderea urii și la dorința de pace. Angajamentul franciscan, în afară de activitatea, bazată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Credinței a fost un om pus în slujba întregii umanități, ca și Cristos, „singurul model al vieții lui”. Am avut revelația unei personalități emblematice, cu mare dragoste de țară și popor, care a înnobilat catolicismul românesc cu misiunea carității și harul convertirii. A fost un apostol luminat, care a trăit cu intensitate chemarea lui Cristos „Mergeți și vestiți evanghelia”, convins fiind de necesitatea ca „toți să fie una”. I. Drumul „Nu contează calea, ci CUM o parcurgi.” S-a născut la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
carte. Cu întreita lui putere ne învață, ne binecuvântează și ne mângâie, pe toți. 4. Anton Durcovici, Episcopul din inima Moldovei El nu mai era „cel din București” dintr-o dată, era episcop „până în măduva oaselor”... Nu mai era el, era harul interior, era Duhul Sfânt... vorbea și trăia „in persona Christi”. Și tăcea. Cu o uriașă forță interioară s-a prezentat el în fața dușmanului de moarte comunist! „Nu sunt de acord!”. A fost ca o stâncă (la fel și Marton Aron
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
România”, în ultimele ei zile de viață a scris pe 21.10.1987: „În ușurarea crucii mele grele, îmi vine o bucurie cerească, care mă umple de fericire: minunata știre a beatificării veneratului și sfântului nostru Durcovici. Este un mare har al lui Dumnezeu să fi avut privilegiul de a cunoaște un sfânt aici pe pământ. Era un sfânt minunat”. La întrunirea Terțiarilor Franciscani din 13.03.1949, invitat de onoare a fost Ep. Anton Durcovici, fraternitatea crescând la 104 membrii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
semănat cu putere mult Bine, în mii și mii de feluri. De la el și de la alți minunați „parohi de țară”, dăinuie și acum în Moldova salutul creștin: „Lăudat fie Isus! Și Maria în veci!”. Suflet nobil, moralist rafinat, dăruit cu harul versului, al vindecării (vestitele ceaiuri PIT) și al abilităților practice, părintele I. Tălmăcel a contribuit cu devotament la înălțarea spirituală și materială a catolicilor din Moldova; cu seninătate și dragoste pentru țăranul catolic al cărui suflet s-a tălmăcit, ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care satisfacțiile materiale de tot felul blochează conștiințele, reducându-le la consumism și izolare, iar valorile morale și religioase sunt refuzate, preotul are de înfruntat multe obstacole, cel mai greu, fiind zidul indiferenței față de ceilalți semeni. Sub influența preoților, a harului lor, se poate produce o cotitură radicală în viață, un salt înalt de la neîncredere și izolare, la iubire și solidaritate, salt ce aduce pacea interioară și eliberează. Numai „Adevărul vă va face liberi” (In. 8,42). Între predicațiile fundamentale ale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noi ne înălțăm spre El. Prin iertare, iubire și adevăr, însuși Cristos vorbește prin glasul preotului. „Cine pe voi vă ascultă, pe mine mă ascultă; cine pe voi vă disprețuiește, pe mine mă disprețuiește”. (Lc. 10,16). Demnitatea, puterea și harurile cu care au fost investiți apostolii, episcopii și preoții, vin de la Dumnezeu; numai mâinile lor Îl coboară pe Isus, din cer, la Sfânta Liturghie. Copleșitoare este misiunea sfântă a preotului, și el persoană umană, ca și noi, cu suferințe, slăbiciuni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]