9,602 matches
-
totul nou. 10. Elementul surpriză. Nu desconsiderați șansa. Șansa îi favorizează pe cei care sunt pregătiți pentru ea. Este adevărat că, pe cât muncești mai mult, pe atât ești mai norocos. Când creezi un cadru folosind tehnici care favorizează creativitatea și inovația, vei descoperi că lucrurile vor începe să vină la momentul potrivit. O interpretare comportamentală a creativității și schimbării demistifică procesele și le face mai ușor de coordonat. Acerba competiție globală dintre producătorii de bunuri și servicii de pe piața actuală pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
O interpretare comportamentală a creativității și schimbării demistifică procesele și le face mai ușor de coordonat. Acerba competiție globală dintre producătorii de bunuri și servicii de pe piața actuală pretinde că este nevoie de o abordare creativă a descoperirii, invenției și inovației. Abordarea comportamentală în aceasta constă. 23. Cum să vă descurcați cu generația Nintendo și cu cele care vor veni Această generație este prima din istorie care știe mai multe decât părinții săi despre ceva important pentru societate. Don Tapscott, Growing
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
bazate pe date pentru a vă ajuta să implementați un sistem managerial prin care să maximizați performanța pe termen lung. Cartea vă arată cum: • Să creați sisteme eficiente de recunoaștere și recompensă în conformitate cu ceea ce-și doresc angajații. • Să stimulați inovația și creativitatea în moduri noi și interesante. • Să depășiți problemele asociate cu programele deficitare de instruire. Să motivați tinerii angajați din momentul în care s-au angajat în firma voastră. Și veți învăța secretele: • Descoperirii stimulentelor care au într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
creația literară, de-abia eliberată de constrângerile realismului socialist, își îndreptase, prin reacție compensatoare, energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist. P. propune o „a treia cale”: cea a romanului realist, relativ conservator ca tehnică, a romanului lizibil, fără inovații tehnice ostentative, fără excese experimentaliste, însă modern prin substanță, un roman conectat la actualitate și deschis către un public citadin și instruit. Își exprimă rezerva față de modelul francez al Noului Roman, considerat periferic, și trimite la modelul american, în ipostaza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
structurare interioară, spirituală, a vorbitorului, care îi dă pe de o parte identitate și, pe de altă parte, sentimentul comuniunii cu ceilalți vorbitori ai limbii. Vorbitorul folosește limba în funcție de anumite reguli bazate pe tradiție, posedă, deci, o competență lingvistică, realizînd inovații și prelucrînd clișe-ele anterioare prin manifestarea creației și libertății lingvistice. Respectînd tradiția lingvistică a comunității sale, vorbitorul se înscrie într-o obiectivitate de tip social, dar, inovînd în folosirea limbii potrivit aptitudinilor și atitudinilor sale, el își manifestă subiectivitatea; dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și prelucrînd clișe-ele anterioare prin manifestarea creației și libertății lingvistice. Respectînd tradiția lingvistică a comunității sale, vorbitorul se înscrie într-o obiectivitate de tip social, dar, inovînd în folosirea limbii potrivit aptitudinilor și atitudinilor sale, el își manifestă subiectivitatea; dacă inovația are condiții de a se răspîndi și de a fi acceptată social, ea poate deveni obiectivitate pentru alți vorbitori. În nici un caz însă, vorbitorul nu este în măsură să-și exerseze cu succes liberul său arbitru pe terenul limbii, încît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru anumite clase de realități, pentru anumite însușiri, stări sau acțiuni pe care evoluția cunoașterii le-a identificat în cazul comunității care folosește o limbă. Fenomenul atribuirii numelor este dominat de tradiția limbii istorice, dar cuprinde și o latură a inovației curente, ce se poate înscrie sau nu în această tradiție. Atît cunoașterea considerată în întregime, cît și repartizarea ei în semnificații este particularizată în cazul unei limbi istorice, dar această particularizare nu se produce prin manifestarea unor intenții sau scopuri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
extensiunea, frecvența și precizia actualizării formelor discursului repetat. Așa cum precizează S a u s s u r e, aceste construcții nu pot fi improvizate, ele sînt date de tradiție și nu se înscriu în trăsătura generală a limbii, care este inovația, decît prin faptul că pot fi anturate de construcții lingvistice mereu diferite 93, încît caracteristica vorbirii de a admite libertatea combinațiilor se manifestă dincolo de componentele lor. Așadar, din perspectiva interpretării limbii ca activitate și ca operă realizată, discursul repetat pledează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rezultată din folosirea ei deviantă. De obicei, expresivitatea, indiferent de natura ei, contribuie în mare măsură la atribuirea caracterului de unicitate a discursului și, de aceea, este utilizată în mod voit în cazul tipurilor de discurs care repudiază clișeele în favoarea inovației, a noutății de realizare și de organizare a faptelor de limbă. În acest caz, receptarea discursului (de obicei, a discursului scris, a textului) presupune în același timp o receptare de idei (cognitivă) și o receptare a manierei de redare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a avut în vedere, mulțumindu-se foarte adesea numai cu constatarea, cu clasificarea și cu relaționarea lor. Orice expresie lingvistică, spune Vossler, este rezultatul unei activități individuale, dar se generalizează, cînd este primită de ceilalți vorbitori. Cînd se produce o inovație lingvistică avem a face cu un progres absolut al limbii, căci aceasta este activă, realizează ceva nou; cînd inovația se răspîndește are loc un progres relativ, iar limba nu mai înregistrează o creație, ci o dezvoltare. Momentul progresu-lui absolut se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lingvistică, spune Vossler, este rezultatul unei activități individuale, dar se generalizează, cînd este primită de ceilalți vorbitori. Cînd se produce o inovație lingvistică avem a face cu un progres absolut al limbii, căci aceasta este activă, realizează ceva nou; cînd inovația se răspîndește are loc un progres relativ, iar limba nu mai înregistrează o creație, ci o dezvoltare. Momentul progresu-lui absolut se poate studia numai din punct de vedere estetic, iar cel al progresului relativ din punct de vedere estetico-istoric. De
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a cărei structurare deplină se realizează în "spiritul teoretic". Acest "spirit teoretic" al limbii se găsește însă numai în oamenii talentați, în artiști, în vreme ce opusul lui, spiritul practic, se întîlnește la indivizii obișnuiți, participanți, de cele mai multe ori inconștient, la răspîndirea inovațiilor lingvistice realizate de primii. Analiza obiectivă a concepției lui Karl Vossler relevă faptul că ea se poate admite în mare parte pe terenul limbii literare, unde rolul marilor creatori este deosebit de însemnat, dar este inadmisibilă pentru limba populară, unde rolul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concepției lui Karl Vossler relevă faptul că ea se poate admite în mare parte pe terenul limbii literare, unde rolul marilor creatori este deosebit de însemnat, dar este inadmisibilă pentru limba populară, unde rolul comunității este hotărîtor în selectarea și generalizarea inovațiilor, deseori ele însele izvorîte printr-o participare colectivă, ca urmare a unor mentalități comune, a unor predispoziții articulatorii sau psihice etc. De altfel, chiar în cazul limbii literare, acceptul social este elementul de bază al viabilității inovației lingvistice, în alte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
selectarea și generalizarea inovațiilor, deseori ele însele izvorîte printr-o participare colectivă, ca urmare a unor mentalități comune, a unor predispoziții articulatorii sau psihice etc. De altfel, chiar în cazul limbii literare, acceptul social este elementul de bază al viabilității inovației lingvistice, în alte condiții, creația individuală rămînînd la nivelul unui simplu fenomen trecător și nesemnificativ pentru viața limbii. Pe de altă parte, caracterul "alogic" al limbii, stipulat de Vossler, trebuie admis numai în formularea că redarea noțiunii prin cuvînt se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vedere ontologic, limba este un obiect ideal, creat și purtat de conștiință, dar este și o realitate obiectivă, fiindcă se prezintă conștiinței ca o realitate constituită istoricește. Coșeriu îl urmează pe Croce atunci cînd, combătînd cauzalitatea în limbă, pune orice inovație, fie la nivelul limbii populare, fie la nivelul limbii literare, pe seama creației individuale, excluzînd necesitatea delimitării între o lingvistică a limbii populare și una a limbii literare. Este, de fapt, același postulat crocean al lipsei de distinc-tibilitate între intuiția omului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însăși natura limbii, o parte de aptitudinile vorbitorului de a folosi limba și altele de condițiile (mereu diferite ale) comunicării (care vizează atît conținutul, cît și forma ei, ambele cu posibilita-tea de a varia la infinit). Prin urmare, în principiu, inovația trebuie să apară în vorbire, iar, de aici, prin menținerea și difuzarea ei la alți vorbitori, să intre în tradiție și, prin aceasta, în limbă, devenind astfel model de raportare pentru vorbirea ulterioară. De aceea, și la nivelul vorbirii, schimbarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o corespondență între schimbarea în limbă și schimbarea vorbirii, căci aceasta din urmă nu se poate realiza fără existența celeilalte, iar schimbarea în limbă nu se poate omologa decît dacă este o schimbare a modului de concretizare a ei. Dacă inovația nu este menținută (și adoptată) de către vorbitor și preluată de alți vorbitori, ea nu poate deveni fapt de limbă, rămînînd la nivelul fenomenelor accidentale și trecătoare care au loc mereu și în număr mare la nivelul vorbirii. De aici rezultă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mereu și în număr mare la nivelul vorbirii. De aici rezultă că schimbarea în vorbire este cea care ilustrează variabilitatea și creativitatea în limbă, iar schimbarea vorbirii reflectă mutațiile care s-au produs în limbă. Dacă devine fapt de limbă, inovația (elementul nou) poate înlocui sau nu un element al tradiției și, dacă îl va înlocui, va exista un timp alături de el. Dacă nu are un echivalent în tradiția limbii și este păstrată sau dacă înlocuiește un element al tradiției, inovația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
inovația (elementul nou) poate înlocui sau nu un element al tradiției și, dacă îl va înlocui, va exista un timp alături de el. Dacă nu are un echivalent în tradiția limbii și este păstrată sau dacă înlocuiește un element al tradiției, inovația produce o schimbare în limbă, însă dacă inovația, nu este acceptată (indiferent dacă ajunge sau nu în concurență cu un element al tradiției), în sensul că nu devine pentru o perioadă din istoria limbii unul din componentele ei cu relativă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
element al tradiției și, dacă îl va înlocui, va exista un timp alături de el. Dacă nu are un echivalent în tradiția limbii și este păstrată sau dacă înlocuiește un element al tradiției, inovația produce o schimbare în limbă, însă dacă inovația, nu este acceptată (indiferent dacă ajunge sau nu în concurență cu un element al tradiției), în sensul că nu devine pentru o perioadă din istoria limbii unul din componentele ei cu relativă stabilitate, atunci o astfel de schimbare nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
îndreptățită opinia lui Eugen C o ș e r i u , potrivit căreia schimbarea are loc atunci cînd se produce o opțiune între două posibilități existente la un moment dat în folosirea limbii. Însă, în ceea ce privește calea urmată de la apariția unei inovații și pînă la producerea unei schimbări, se pot avea în vedere cele trei paliere ale existenței și funcționării limbii stabilite de Louis Hjelmslev. Elementul nou apare la nivelul uzului (preponderent colectiv în cazul limbii populare și preponderent individual în cazul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trecerea de la sintetic la analitic). Ca chestiune de principiu apare în acest context aspectul uzului avut în vedere, dacă acesta este unul comunitar (sau majoritar) sau unul individual (sau minoritar) și aici este diferența dintre neogramatici (împreună cu Saussure), după care inovația este un fenomen al uzului comunitar, și neohegelieni (împreună cu Coșeriu), potrivit cărora adevăra-ta inovație nu poate fi decît un fenomen al uzului individual. Schimbarea se produce în mod diferit în fiecare caz în care are loc și în fiecare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
avut în vedere, dacă acesta este unul comunitar (sau majoritar) sau unul individual (sau minoritar) și aici este diferența dintre neogramatici (împreună cu Saussure), după care inovația este un fenomen al uzului comunitar, și neohegelieni (împreună cu Coșeriu), potrivit cărora adevăra-ta inovație nu poate fi decît un fenomen al uzului individual. Schimbarea se produce în mod diferit în fiecare caz în care are loc și în fiecare compartiment al limbii (fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular), dar are și trăsături generale. Prin modul în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei, o orientare a schimbărilor spre stările optime din perspectiva funcțiilor ei. În limba populară însă, evoluția nu este decît o transformare succesivă a limbii, fără nici un fel de perspectivă apreciativă, nici din punctul de vedere al celui care realizează inovația și nici din al celor care o acceptă, fiindcă limba este de fiecare dată suficientă potrivit cu necesitățile de comunicare din comunitatea în care este vorbită, ea adaptîndu-se realităților sociale și culturale fără efortul conștientizat și orientat al vorbitorilor. Schimbarea în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a unei aspirații spre perfecționare, schimbarea în limbă înseamnă într-adevăr "evoluție", adică "dezvoltare, trecere la o fază superioară". Schimbarea lingvistică la nivelul limbii literare comportă însă și alte aspecte deosebitoare în raport cu aspectul popular. Desigur, în mare parte și aici inovațiile pornesc de la nivelul vorbirii (înțelegînd prin aceasta nu numai enunțul oral, ci și cel scris, care realizează textul), pe de o parte, prin alcătuirea de enunțuri care conțin asemenea inovații și, pe de altă parte, prin propuneri care să demonstreze
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]