10,073 matches
-
în Simeria se edifică biserica ortodoxă, apar filiale ale băncilor, clădirile băii comunale, ale primăriei și este ridicat monumentul din centrul orașului, în cinstea eroilor localității. Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Simeria se refac atelierele de locomotive și vagoane, se dezvoltă industria de prelucrare a marmurei, cea de pregătire a fierului vechi pentru oțelăriile Hunedoarei, se înființează o fabrică de industrializare a laptelui, se dezvoltă agricultura, pomicultura, creșterea animalelor. În anul 1952 Simeria a fost declarată oraș
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
directe există către: Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel. Căile feroviare care trec prin municipiu sunt: Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. Sibiul
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
mai celebre universități ale lumii, Oxford și Cambridge. Regatul a dat lumii mulți savanți și ingineri străluciți, precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; invenții precum motorul cu aburi, motorul cu combustie internă, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, își au originea în Regatul Unit. Dramaturgul William Shakespeare este considerat cel mai cunoscut scriitor al lumii. Alți autori prestigioși au fost surorile Brontë (Charlotte, Emily și Anne), Jane Austen
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord () [Corola-website/Science/296825_a_298154]
-
pe poziția 1. În Cupa României 2012-2013 reușește să ajungă până în optimi, fiind eliminată de campioana entitre, CFR Cluj. La debutul în prima ligă FC Botoșani a egalat recordul all-time al unui start de sezon pentru o nou-promovată, stabilit de Locomotiva București în 1956 când a reușit șapte meciuri consecutive fără eșec în campionat. Această serie de șapte meciuri a început cu egalul (scor 0 la 0) scos pe teren propriu în fața celor de la CFR Cluj la data de 21 iulie
FC Botoșani () [Corola-website/Science/301541_a_302870]
-
rândurile organizațiilor particulare, iar eforturile lui nu au avut succesul scontat. Ulterior, el avea să se exprime pe această temă: În diferite țări transatlantice era așa o abundență de porumb, că fermierii a trebuit să-l ardă drept combustibil în locomotivele de pe calea ferată. În același timp, vasele din Europa stăteau în porturi că nu aveau mărfuri de transportat. Simultan, mii, chiar milioane de oameni erau șomeri. Toate acestea, în timp ce treizeci de milioane de oameni din zona Volgăi—nu departe, într-
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
mare valoare istorică). Pentru inspectarea liniei de cale ferată și transportul (ocazional) de persoane s-au folosit mai demult (până prin anii 40 ai secolului al XX-lea) așa-numitele drezine (în aval, în direcția Turda, fără tracțiune; înapoi, tractate de locomotive). Următoarele obiective din Săndulești au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010: Primele două biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
Tunarii Vechi. În localitate există 3840 de gospodării, iar peste 98% din locuitori s-au declarat români la recensământul din 2002. Se situează la 12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O linie ferată străbătută de o locomotivă diesel leagă Poiana Mare de Golenți, satul de unde trenul poate merge în două sensuri: Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
pas”. În plus, țara trebuia să unifice diferitele sisteme de drept, economie și administrație din fostele sectoare german, austriac și rus ale Poloniei. Erau nouă sisteme juridice diferite, cinci monede, 66 tipuri de sisteme feroviare (cu 165 de modele de locomotive), care toate trebuia să fie consolidate în regim de urgență. , îl descria, în cartea "Piłsudski: O Viață pentru Polonia", ca foarte judicios în procesul decizional. El strângea toate informațiile pertinente disponibile, după care le cântărea bine înainte de a ajunge la
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
Cea mai mare întreprindere regională funcționează aici, Uzina Siderurgică Tadeusz Sendzimir din Nowa Huta, are 17.500 angajați. Un alt centru industrial important este situat în partea de vest, în cartierul Chrzanów (care se ocupă în principal cu producția de locomotive) și în Oświęcim (combinat chimic). Parcul tehnologic Cracovia este o zonă economică specială. În voievodat există aproape 210.000 de firme înregistrate, cea mai mare parte fiind întreprinderi mici și mijlocii, dintre care 234 aparțin sectorului de stat. Investițiile străine
Voievodatul Polonia Mică () [Corola-website/Science/299962_a_301291]
-
500 de kilometri în prima săptămână, dar liniile de aprovizionare se luptau cu disperare să țină pasul cu atacul. Liniile ferate sovietice nu au putut fi folosite la început pentru aprovizionare datorită diferențelor de ecartament, până când au fost fabricate suficiente locomotive și boghiuri pentru vagoane. Convoaiele care se deplasau cu viteză redusă erau țintele favorite ale partizanilor sovietici, deși, în 1941, trupele de partizani erau relativ puține. Lipsa de provizii a încetinit în mod semnificativ "blitzkriegul". Probabil nici un alt factor nu
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
pământ. Datorită așezării sale avantajoase, în punctul de intersecție a celor două ramuri ale căilor ferate, în anul 1910 Ocnița devine centrul administrativ local al căilor ferate. În acea perioadă aici activau depozitul principal și ateliere de reparații mici a locomotivelor. Prin Ocnița încărcăturile din Basarabia treceau pe magistrala principală a căilor ferate sud-vest și în provinciile Austro-Ungariei. În anul 1946 satul Ocnița devine localitate de tip orășenesc. Peste un an, datorită volumului de lucru și utilării tehnice, stația de cale
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
Malaxa era un inginer cu experiență, cu imaginație și un abil om de afaceri. Pe un teren situat la periferia Bucureștiului, Malaxa a înființat la 3 august 1921 un atelier de fabricare de material rulant. În acel atelier se reparau locomotive și vagoane de cale ferată, Malaxa extinzându-și afacerile în mod continuu. În anul 1923, construiește din temelii între anii 1923-1927 o uzină lângă Halta Titan. Patru ani mai târziu, industriașul român beneficiază de prevederile unei legi (publicată în Monitorul
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
ani mai târziu, industriașul român beneficiază de prevederile unei legi (publicată în Monitorul Oficial nr. 57/13.03.1927) prin care se încuraja dezvoltarea industriei naționale. Astfel, el încheie în același an un contract cu societatea Căile Ferate Române, pentru fabricarea unor locomotive de concepție proprie românească, asumându-și riscuri suficient de mari. Primind un avans de la Căile Ferate Române pentru contractul încheiat și cu ajutorul unor credite de la diverse bănci, Malaxa a utilat uzina construită în perioada 1923-1927 cu 82 de mașini-unelte cumpărate din Germania
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
aceasta devenind cea mai performantă fabrică de material rulant din Europa de la acea vreme. Malaxa a angajat cu contract 180 de muncitori germani calificați, pe o perioadă între șase luni și un an, pentru a începe lucrările de fabricare a locomotivelor. De asemenea, muncitorii germani aveau și rolul de a-i instrui pe muncitorii români care urmau să le ia locul. În anul 1928, după mai puțin de un an, fabrica a devenit operațională, pe porțile ei ieșind prima locomotivă cu
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
a locomotivelor. De asemenea, muncitorii germani aveau și rolul de a-i instrui pe muncitorii români care urmau să le ia locul. În anul 1928, după mai puțin de un an, fabrica a devenit operațională, pe porțile ei ieșind prima locomotivă cu abur care purta numele constructorului român. În același timp, au fost instruiți muncitori români, care i-au înlocuit pe cei germani la încheierea termenului de contract. Din anul 1931, fabrica de locomotive „Malaxa” a început fabricarea de automotoare echipate
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
devenit operațională, pe porțile ei ieșind prima locomotivă cu abur care purta numele constructorului român. În același timp, au fost instruiți muncitori români, care i-au înlocuit pe cei germani la încheierea termenului de contract. Din anul 1931, fabrica de locomotive „Malaxa” a început fabricarea de automotoare echipate cu motoare Diesel tip Ganz și transmisii Mylius cu patru și cinci trepte. În paralel cu producția și reparația locomotivelor s-a trecut și la fabricarea unui sistem de frână (sub licență Knorr
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
pe cei germani la încheierea termenului de contract. Din anul 1931, fabrica de locomotive „Malaxa” a început fabricarea de automotoare echipate cu motoare Diesel tip Ganz și transmisii Mylius cu patru și cinci trepte. În paralel cu producția și reparația locomotivelor s-a trecut și la fabricarea unui sistem de frână (sub licență Knorr) și a distribuitorului de aer. Împreună cu inginerul Henry Holban, Malaxa a pus la punct o strategie integratoare în spațiul național unificat pentru domeniul construcțiilor și exploatării automotoarelor
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
Holban, Malaxa a pus la punct o strategie integratoare în spațiul național unificat pentru domeniul construcțiilor și exploatării automotoarelor. Între anii 1932-1934, savantul George Constantinescu a folosit principiul sonicității la invenția sa „Convertorul sonic de cuplu”, aplicat cu succes la locomotivele și automotoarele produse la uzinele „Malaxa” din București. În anul 1933, în plină criză economică mondială, uzina „Malaxa” livra locomotiva cu numărul 100. Anii care au urmat până la începerea celui de Al doilea război mondial au fost ani de mare
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
anii 1932-1934, savantul George Constantinescu a folosit principiul sonicității la invenția sa „Convertorul sonic de cuplu”, aplicat cu succes la locomotivele și automotoarele produse la uzinele „Malaxa” din București. În anul 1933, în plină criză economică mondială, uzina „Malaxa” livra locomotiva cu numărul 100. Anii care au urmat până la începerea celui de Al doilea război mondial au fost ani de mare succes pentru uzina „Malaxa”, care a devenit una dintre cele mai productive din țară, fiind apreciată și cunoscută în lumea
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
mare succes pentru uzina „Malaxa”, care a devenit una dintre cele mai productive din țară, fiind apreciată și cunoscută în lumea întreagă. Producția cea mai ridicată a uzinei s-a realizat în anul 1935, cand s-au fabricat 93 de locomotive Malaxa. În anul 1936 s-a realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, care a intrat în fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul 1938 primul lot de 28 locomotive. Începând din anul 1939, uzinele Malaxa au
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
cele mai productive din țară, fiind apreciată și cunoscută în lumea întreagă. Producția cea mai ridicată a uzinei s-a realizat în anul 1935, cand s-au fabricat 93 de locomotive Malaxa. În anul 1936 s-a realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, care a intrat în fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul 1938 primul lot de 28 locomotive. Începând din anul 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile și tipurile de
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
1935, cand s-au fabricat 93 de locomotive Malaxa. În anul 1936 s-a realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, care a intrat în fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul 1938 primul lot de 28 locomotive. Începând din anul 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile și tipurile de locomotive (seriile 50.100, 230.0, 142.000). Locomotivele din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
Diesel de concepție românească, care a intrat în fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul 1938 primul lot de 28 locomotive. Începând din anul 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile și tipurile de locomotive (seriile 50.100, 230.0, 142.000). Locomotivele din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa la acea vreme și au avut un succes comercial răsunător la Târgul Internațional de la Milano din anul 1940
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul 1938 primul lot de 28 locomotive. Începând din anul 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile și tipurile de locomotive (seriile 50.100, 230.0, 142.000). Locomotivele din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa la acea vreme și au avut un succes comercial răsunător la Târgul Internațional de la Milano din anul 1940. Datorită succesului dobândit în construcția de locomotive la
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
000). Locomotivele din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa la acea vreme și au avut un succes comercial răsunător la Târgul Internațional de la Milano din anul 1940. Datorită succesului dobândit în construcția de locomotive la uzinele Reșița și Malaxa, începând din anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. În paralel cu producția de locomotive, Nicolae Malaxa construiește fabrica de țevi din oțel fără sudură (actuala uzină Republica), aplicând pentru prima
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]