9,370 matches
-
sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele pădurile,pajiștile, mai ales în timpul inundațiilor. În funcție de acești factori, s-au format trei tipuri de vegetație: forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
alba, salcie albă - Salix alba, ulm - Ulmus laevis). S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcție de regimul de umeditate, troficitate, salinitate ș.a., s-au format comunități de plante cu o diversitate pronunțată: pajiștele de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din "specii de plante ultrahigrofite" -Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, "higrofite" - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
de lunca mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din "specii de plante ultrahigrofite" -Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, "higrofite" - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise" ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens);" pajiștele de luncă halofite" (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); "pajiștele de luncă neinundabilă" ( a fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, "higrofite" - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise" ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens);" pajiștele de luncă halofite" (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); "pajiștele de luncă neinundabilă" ( a fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise" ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens);" pajiștele de luncă halofite" (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); "pajiștele de luncă neinundabilă" ( a fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides). Ocupă suprafețele
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
volum de combatere a inundațiilor de 550 mil. m³ care permite atenuarea viiturii cu asigurarea de 1% de la 2.940 m³/s la 700 m³/s și împreună cu îndiguirile din aval, scoaterea de sub inundații a 100.000 ha terenuri din luncă. - Irigațiile se pot dezvolta pe o suprafață de 140.000 ha, câte 70.000 ha de fiecare parte. - Alimentarea cu apă se asigură prin debite de 10 - 16 m³/s pentru riveranii din aval. - Energia se exploatează prin 2 centrale
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
lacului de compensare; - lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție; - consolidări de mal, lucrări anexe, amenajări. - Cu o înălțime maxima de 47 m și o lungime de 740 m, barajul principal este realizat cu pământuri din lunca Prutului: partea centrală din nisip argilos, prismele amonte si aval din balast, iar ecranul înclinat, fundat pe stânca, din argile prăfoase. Ecranul înclinat are la bază o galerie de injecții. S-a ales soluția cu ecran înclinat, care prezintă avantajul
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
sau pe conglomerate, gresii și marne: Vârful Măgura (804 m) și Muchia (809 m). De asemenea, tot spre Depresiunea Hațegului apar nivelele secundare acestui complex sculptural, sub formă de trepte marginale și umeri de vale. În morfologia văilor se disting lunci cu lățimi de 200-300 m, discontinue datorită confluențelor sau eroziunii selective (Valea Grădiștei), terase sau umeri de terase (văile Văratecului și Dreptului), iar în profil transversal prezintă numeroase rupturi de pantă. Pe versanți, prezența argilelor favorizează apariția alunecărilor de teren
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Biserica de lemn din Lunca, comuna Baia de Criș , județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Lunca Moților este așezat în frumosul bazin al Zarandului, pe valea Crișului Alb, la
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
Biserica de lemn din Lunca, comuna Baia de Criș , județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Lunca Moților este așezat în frumosul bazin al Zarandului, pe valea Crișului Alb, la o altitudine de 250 de metri, pe drumul ce duce de la Baia de Criș la Hălmagiu. Biserica de lemn din satul Lunca Moților a fost construită spre
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
listă a monumentelor istorice, . Satul Lunca Moților este așezat în frumosul bazin al Zarandului, pe valea Crișului Alb, la o altitudine de 250 de metri, pe drumul ce duce de la Baia de Criș la Hălmagiu. Biserica de lemn din satul Lunca Moților a fost construită spre sfârșitul sec. al XVII-lea, pe dealul numit „Gorgon” de credincioșii ortodocși din satul Țebea și a fost sfințită de Mitropolitul Athanasie Anghel în anul 1700, primul ierarh al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. În anul
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
sec. al XVII-lea, pe dealul numit „Gorgon” de credincioșii ortodocși din satul Țebea și a fost sfințită de Mitropolitul Athanasie Anghel în anul 1700, primul ierarh al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice. În anul 1820 a fost vândută credincioșilor din Lunca Moților. Materialul de construcție folosit este exclusiv lemn de stejar și brad. A fost pictată în anul 1829 de pictorul Lupșa din Roșia Montană. De-a lungul timpului s-au făcut reparații la acoperiș (1966, 1968 și 1978). Cu semnificație
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Tulcea, pe teritoriul administrativ al comunei Turcoaia. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Tulcea (în lunca stângă a Dunări, în Depresiunea Cerna-Mircea Vodă), în apropierea drumului național DN22D care leagă localitatea Cerna de orașul Măcin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României
Locul fosilifer Dealul Bujoarele () [Corola-website/Science/328921_a_330250]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, ca rezervație a biosferei. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, lunci aluvionare, lunci inumdabile, grinduri, terenuri împădurite) cu rol de protecție pentru o colonie de pelicani din specia "Pelecanus onocrotalus" (pelican comun). Pelicanii viețuiesc alături de alte specii de păsări migratoare rare, printre care: lopătar ("Platalea leucorodia"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, ca rezervație a biosferei. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, lunci aluvionare, lunci inumdabile, grinduri, terenuri împădurite) cu rol de protecție pentru o colonie de pelicani din specia "Pelecanus onocrotalus" (pelican comun). Pelicanii viețuiesc alături de alte specii de păsări migratoare rare, printre care: lopătar ("Platalea leucorodia"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
zone arată un relief vălurit cu o altitudine medie de 800 m. Prezintă o treaptă mai înaltă de tip colinar cu altitudini între 800-1000 m situată la contactul cu zona montană împădurita și, o treaptă inferioară formată din terase și lunci de-a lungul bazinelor râurilor . În limitele actuale are o suprafață de peste 1000 km2 și se dezvoltă în principal de-a lungul apelor ce vin dinspre Bârgau și Căliman , respectiv Dorna la nord și Neagră Șarului la sud, pentru ca ulterior
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
În cele ce urmează vom prezenta modul de expunere al exponatelor din fiecare sală. De asemenea, sunt prezentate Cultura Stârcevo-Criș, aspecte cu privire la economia neolitică, îndeletnicirile locuitorilor din cultura respectivă și modul acestora de viață, diferite piese de ceramică descoperite la Lunca și Grumăzești; Cultura Ceramicii Liniare,unde ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile și culturi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii Brașovului, aflată în nord-estul Munților Baraolt (grupa muntoasă a Carpaților de Curbura, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor), în lunca dreapta a Oltului. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Loamneș, în partea sud-estică a satului Hașag, Sibiu (în lunca râului Vișa), în imediata apropiere de drumul județean DJ106B; care leagă satul Mândra de Soroștin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
Vulcanii noroioși de la Hașag () [Corola-website/Science/325500_a_326829]
-
cunoscută și sub numele de „Biserica cea dinafară” (la V. Drăguț, „Sf. Nicolae”), este un monument de stil gotic târziu transilvan, ridicat la marginea satului, în 1520, la 300 m sud de castelul Korniș, pe o terasa mai joasă a luncii Someșului Mic. Tradiția afirmă că ar fi fost ridicată de către călugării Ordinului benedictin (al „Fraților Albi”), pentru ca apoi să servească în ea preoți și călugări unitarieni și franciscani. După 1600 aceasta a fost folosită drept capelă a familiei nobiliare, de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
pe bălțile Mața, Rădeanu, Vădeni (de pe teritoriul Județului Galați), Balta Cârja (Județul Vaslui), la Vlădești pe Râul Prut (Județul Galați), pe Insula Calinovăț din Județul Caraș-Severin, în Insula Mică a Brăilei, pe balta Dunăreni, (Mârleanu, Județul Constanța) Dunăreni, Constanța, în lunca Dunării pe balta Parcheș - Somova (Județul Tulcea). La nivel global s-a estimat că populația de cormorani mic atinge 85000-180000 de indivizi (studiu efectuat de Wetlands International în anul 2006) iar 75-94% din totalul populației globale trăiește în Europa. Conform
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
varsta cuaternara, cu o ușoară înclinație spre sud-est. Altitudinile care descresc de la vest la est (de la 450 m la 375 m) și de la sud la nord (520 m la 415 m). Prezintă o fragmentare și o energie redusă, formate din lunci, terase și glacisuri proluvio-coluviale întinse, psefitice și psamitice. Denivelările de teren, cu excepția unor dealuri, sunt mici și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]