11,339 matches
-
O categorie de boli producătoare de moarte, apărute în număr tot mai mare - cancerele - nu își au explicația intr-o cauză anume ci în toate cauzele la un loc plus altele inexistente înainte ca poluarea din atmosferă produsă de industrializările masive și de avioane, dar și de poluarea apelor, solului cu diferiții detergenți, insecticide și poluanții alimentari. Toate acestea au afectat populația satului, îndeosebi pe bărbați, foarte mulți murind de cancer . Aceste fenomene nu au existat în satul Livadia al părinților
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se întindea de la Tibiscum la Micia, până la intrarea Jiului în defileu, un teritoriu propice în care capitala s-a putut dezvolta în liniște, fiind apărată de castrele Tibiscum, Voislova, Micia și Bumbești. Cetatea, un patrulater format din blocuri de piatra masive ( de perete Dacian ) , a fost construită cu cinci terase , pe o suprafață de aproape 30.000 mp . Prin Ulpia Traiana trecea drumul imperial care venea de la Dunăre și făcea legătura cu extremul nord al provinciei, la "Porolissum" (Moigrad). Deoarece romanii
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
fost create în Insulele Feroe pentru a atrage noi investitori. Rezultatul acestor proiecte este încă necunoscut, dar se speră ca ele să aducă o piață economică mai dezvoltată în Insulele Feroe. Insulele Feroe au avut o rată a șomajului scăzută și datorită revenirii masive a feroezilor în țară, dar și datorită investiților făcute până în 2008. Criza economică mondială declanșată în noiembrie 2008 a atins însă și economia insulelor Feroe, ridicând și rata șomajului. Economia insulele Feroe nu au fost însă afectate masiv și rămâne
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
studiat la Școala Superioară Tehnică din Moscova, pe care a absolvit-o în 1925. A devenit activist de partid și unul dintre oamenii de încredere ai lui Stalin. Împreună cu Lavrenti Beria, Malenkov l-a ajutat pe Stalin să desăvârșească epurările masive ale societății sovietice de la sfârșitul anilor 1930. A fost unul dintre rivalii lui Beria. Malenkov a fost cooptat în Biroului Politic al CC al PCUS în 1946. Deși temporar căzut în disgrație, pierzând în fața rivalilor săi Andrei Jdanov și Lavrenti
Gheorghi Malenkov () [Corola-website/Science/300720_a_302049]
-
fiind golgheterul ei în cupele europene în sezonul 2005-2006, cu opt goluri. La Steaua a obținut un titlu de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și o calificare în Liga Campionilor. Ca fotbalist, a fost un vârf masiv de careu, cu o bună lovitură de cap, marcând prin acest procedeu o mare parte din goluri. A jucat în cinci meciuri pentru naționala de tineret a României și a mai fost de-a lungul vremii sub contract cu echipe
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
din cauză că fostul său club, Niki Volos, nu i-a eliberat cartea verde. Pe 15 iulie 2013 a devenit antrenor secund și jucător al echipei CSM Râmnicu Vâlcea, pentru care a marcat în câteva amicale, părăsind echipa după două săptămâni. Atacant masiv, de careu, bun în jocul aerian, a îndeplinit rolul de pivot, pe care deseori erau trimise mingi lungi. A marcat o mare parte din goluri cu capul, în special în urma unor cornere. Statisticianul Sorin Arotăriței declara că este „bine făcut
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
erau foarte montați, dădeau tonul agresivității în teren”, având o „răutate în sens pozitiv”. Iacob consideră că în perioada cât a fost antrenat de Protasov „avea libertate foarte mare pe faza ofensivă”. Gheorghe Craioveanu considera că Iacob este „un vârf masiv, care are capacitatea de a ține mingea la 16 metri pentru a crea superioritate.” În 2013 a urmat cursurile Școlii de Antrenori Ioan Kunst Ghermănescu din cadrul UNEFS. L-a susținut la alegerile pentru șefia Federației Române de Fotbal pe Răzvan
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
În zona de țărm, valurile se manifestă prin trei procese: În afara valurilor provocate de vânt, numite și valuri de oscilație, mai au importanță și valurile de translație, solitare, provocate de cutremure, alunecări și erupții submarine sau de prăbușirea unor blocuri masive de gheață. Acestea se propagă pe distanțe mari, cu viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Pârscovelu). În 1950, comunele au făcut parte din raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Înainte de 1968, comuna Goidești s-a desființat, fiind împărțită între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
în alternanță bancuri mai dure, se pot forma polițe sau trepte locale. Gresiile silicioase, cum sunt cele de Kliwa din Carpații Orientali, determină văi cu aspect de chei. Dacă gresia este dură, dar permeabilă, pe ea se dezvoltă un relief masiv ce se apropie ca înfățișare de cel granitic, evoluând pe calea dezagregării fizice. La baza versanților are loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și Bâsca Mare. Cu o suprafață de , ea este cea mai întinsă comună din județ și a treia ca suprafață din România. Zonele locuite permanent sunt cele din vale, din sudul comunei, în timp ce teritoriul se extinde mult spre munți, cuprinzând Masivul Penteleu, cu altitudinea maximă de . Spre nord-vest, limita comunei urcă pe valea Bâscăi Mari până aproape de satul secuiesc Comandău. Principalul punct de reper al hotarului comunei se află pe valea Bâscăi Mari, în punctul numit "pichetul Cocianu", fost punct de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Argăsălești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Furtunești, Ivăneț, Lunca Pârciului, Lunca Vâscului, Pietriceni, Piatra Corbului, Păltinișu de Sus, Păltinișu de Jos, Roșcoi și Tega). Satul Varlaam avea 100 de locuitori și făcea pe atunci parte din comuna Goidești, comună ce cuprindea masivul Penteleu; în perioada interbelică, acea comună a fost desființată. În acea perioadă, au avut loc primele tentative de dezvoltare a turismului în zonă. În 1854 un anume Persescu (probabil urmaș al boierului fanariot stabilit cu un secol în urmă aici
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
roci bogate în calciu, sub sleauri de deal, păduri de fag, fag în amestec cu brad. Profilul acestui sol este: Ao-Bt-C. Adică în structura solului întâlnim: - un orizont bioacumulativ mai sărac în materie organică sau prea subțire sau care devine masiv și dur în perioadele de secetă și anume orizontul- Ao(ocric); - un orizont de suprafață argic care are un conținut mai mare de argilă decât orizontul supraiacent în special datorită îmbogățirii în argilă iluviată. Are culori mai inchise decat materialul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
masive și stratificate, peste care sunt dispuse sub forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
parte a teritoriului localității Rebrișoara se încadrează din punct de vedere geomorfologic și sub numele de Țara Năsăudului. Dealurile Năsăudului se caracterizează prin prezența formațiunilor oligocene, ca o structură monoclinală, puternic etajate și prin altitudini cuprinse între . Jumătatea nordică aparține masivului cristalin al munților Rodnei, cu altitudini de peste cu vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
6% în 1970 pentru ca să depășească 15% în 1985, intrând în categoria celor cu intensitate foarte mare. După anul 1990, numărul plecărilor definitive se reduce sau chiar dispare. Perioada ultimului deceniu al secolului al XX-lea este caracterizată printr-o revenire masivă la baștină a persoanelor disponibilizate din industrie. Deplasările sezoniere care au avut o intensitate mare până în anul 1965 s-au redus considerabil, în prezent mai existând doar câteva fluxuri spre zonele viticole ale Vrancei și Dobrogei în perioadele de tăieri
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
de persoane), iar mai apoi sărind la 156 familii la jumătatea secolului XIX, în 1846. La sfârșitul aceluiași secol, comuna Beclean (satele Beclean, Boholț, Calbor și Hurez) număra deja 1.061 suflete, din care 1.040 de religie ortodoxă. După masivul val de emigrări spre Lumea Nouă de la începutul secolului XX, la recensământul din 1927 au fost numărate în Beclean 270 familii, totalizând 1.230 locuitori. Un deceniu și jumătate mai târziu, în 1941, populația Becleanului scăzuse la 1.131 de
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
din Măieruș, pe linia nou apărută. În 1883 a fost ridicată vechea școală, înlocuită în 1911-1912 cu cea actuală, după planurile inginerilor brașoveni Bruss și Wagner. În timpul ciumei din 1718-1719 din această localitate au pierit 230 de oameni. După depopularea masivă a satului, aceasta a primit un aflux de români, fapt care a modificat proporțiile demografice. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au murit 46 de măierușeni, iar după deportările dintre 1945 și 1949 14 oameni au murit în U
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
mai degrabă de nevoie decât de voie, într-un fel de pribegie confesională determinată de brutalele presiuni exercitate asupra creștinilor ortodocși din "Dejani" de către autoritățile politico-religioase ale vremii. Probabil că refuzul de schimbare a credinței strămoșești a fost cauza acestui masiv aflux de credincioși înspre schitul ortodox din geana muntelui, ținând cont că atât în 1733, 1750, cât și în 1758 exista biserică în sat, iar conscripția lui Adolf Nikolaus von Buccow din 1761 arată că la data acestui recensământ, în
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
nu doreau colectivizarea. În 2002 comuna (din care făcea parte și Holbavul) număra 5.640 de locuitori. Biserica fortificată din sat cuprinde în plan o navă rectangulară, acoperită cu planșee din lemn caselat, și are alipit pe latura vestică turnul-clopotniță masiv, cu cinci etaje. Apareiajul turnului este făcut în asize. Acoperișul bisericii este etajat, cu ferestre oblonite pe toate laturile.
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
absența acestora. Stilul baroc în Sicilia a fost destinat în special clădirilor comandate de către și ridicate pentru Biserica Catolică sau clădirilor mari și fastuoase, cunoscute ca palazzi. Palazzo (la plural Palazzi) este termenul general folosit pentru a desemna o clădire masivă fie administrativă, aparținând unui oraș, stat și/sau provincie, fie o reședință particulară. Deși cuvântul palazzo este apelativul corect al denumirii clădirii, întrucât până și adresa poștală conține termenul în sine, totuși nici un aristocrat sicilian nu ar utiliza acest termen
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
de loialitate față de URSS, de naționalism burghez, cosmopolitism și de plănuirea proclamării unei „republici evreiești” în Crimeea, republică care ar fi urmat să se pună în slujba intereselor Statelor Unite ale Americii. În ianuarie 1949, mass media sovietică a lansat o campanie propagandistică masivă împotriva „cosmopoliților fără țară”, prin care erau vizați, fără nici o posibilitate de confuzie, evreii. Markiș a remarcat în acele timpuri că: "„Hitler a dorit să ne distrugă fizic. Stalin vrea să ne distrugă spiritual.”" La 12 august 1952, cel puțin
Comitetul antifascist evreiesc () [Corola-website/Science/301017_a_302346]
-
satul Vărai, județul Maramureș. După unele surse, lemnele din care este făcută biserica provin chiar de pe locul acesteia, dar sunt și informații conform cărora lemnele ar fi fost aduse din pădurea de pe Dumbravă, cu ajutorul boilor. Biserica este confecționată din lemn masiv de stejar (cea mai îngustă grindă este de 50 cm) și este acoperită cu șindrilă din lemn de brad, iar, în interior, pereții pronaosului, naosului și altarului sunt acoperiți cu picturi. La terminarea construcției, tatăl și unul dintre fii au
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]