9,387 matches
-
publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Spațiul în care se petrece acțiunea din „William Wilson” este semi-autobiografic și se referă la șederea lui Poe în Anglia pe când era băiat. „Satul înnegurat din Englitera” descris în povestire
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
este un roman scris de Eric-Emmanuel Schmitt care a devenit cel mai citit roman al autorului. Succesul acestei nuvele l-a încurajat pe autor să adapteze conținutul pentru teatru cât și pentru marele ecran. Oscar este un tânăr de doar 10 ani care datorită unei boli grave trăiește într-un spital. După ce ascultă din greșeală o discuție dintre părinții
Oscar și Tanti Roz () [Corola-website/Science/334300_a_335629]
-
publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Eseul este important prin faptul că anticipează unele motive generale ale literaturii science fiction moderne. Poe începuse, de asemenea, să creeze o metodă analitică care va fi folosită în cele
Jucătorul de șah al lui Maelzel () [Corola-website/Science/334303_a_335632]
-
publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași; în același volum a fost inclusă și o traducere a versiunii inițiale intitulate „Afacere pierdută”, traducătorul considerând că există diferențe apreciabile între cele două versiuni. La fel ca multe dintre
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova) și I.L. („Adevărata întîmplare a lui Valdemar”, "Gazeta Transilvaniei", anul LXV, 1907, nr. 53, pp. 12; nr. 55, pp. 12) sau au fost publicate anonim sub titlurile „Un mort viu, nuvelă extraordinară” ("Revista ilustrată" din Craiova, nr. 1, 1891; "Liga literară", nr. 11/12, 1894), „Adevărul asupra cazului dlui Valdemar” ("Constituționalul", anul XII, 1900, nr. 3290, p. 2; nr. 3295, p. 2; nr. 3297, p. 2), „Un mort viu, Nuvelă extraordinară
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
viu, nuvelă extraordinară” ("Revista ilustrată" din Craiova, nr. 1, 1891; "Liga literară", nr. 11/12, 1894), „Adevărul asupra cazului dlui Valdemar” ("Constituționalul", anul XII, 1900, nr. 3290, p. 2; nr. 3295, p. 2; nr. 3297, p. 2), „Un mort viu, Nuvelă extraordinară” ("Munca literară și științifică", nr. 1, 10 oct. 1904), „Moartea dlui Valdemar” ("Țara", anul II, 1904, nr. 34, pp. 33-45) și „Adevărul despre d. Waldemar” ("Gazeta Transilvaniei", anul LXXII, 1910, nr. 3, pp. 12; nr. 4, pp. 12). Povestirea
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
1878). Această traducere a mai apărut cel puțin o dată până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în "Foaia populară" a lui Ilie Ighel Deleanu, la începutul anului 1899, prefațată de următorul text: „începem cu numărul de azi publicarea unei foarte interesante nuvele: «Călătorie în lună», datorită penei eminentului scriitor american Edgar Poe. Dăm, conform tradițiunilor noastre, portretul și note biografice asupra acestui nuvelist.” O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Nemaipomenita întîmplare a unui anume Hans
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
a unui oarecare Hans Pfaall” în volumul "Scurtă discuție cu o mumie", editat în 2005 de Editura Minerva din București) și de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Neasemuita aventură a unuia zis Hans Pfaall” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Aventura fără egal a unui oarecare Hans Pfaall” în volumul "Gândacul de aur", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). „Hans Pfaall
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
Literatură Universală din București, pp. 92-101; ea a fost reeditată ulterior și de alte edituri. Povestirea a fost tradusă apoi de Liviu Cotrău și publicată sub titlul „Regele Pestă. O povestire conținând o alegorie” în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Povestirea începe cu un citat din "Tragedia lui Ferrex și Porrex" de Thomas Sackville, Baron Buckhurst: „Zeii rabdă și îngăduie regilor ceea ce detestă în viața gloatei”. Potrivit lui Charles Baudelaire, trei
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
cu Macgregor, Comisarul districtului, și trăiește fericită, cu toate că birmanezii încă o disprețuiesc, dar care, într-un final, o acceptă ca și "burra memsahib" (termen respectuos dat femeilor albe, europene). Biograful lui Orwell, D.J. Taylor, notează, "lucrul cel mai impunător al nuvelei este extravaganța limbii: revolte de imagini rococo care scapă de sub control" Jeffrey Meyers a scris, în anul 1975, că "Zile birmaneze" a fost puternic influențat de romanul "A Passage to India", publicat în 1924, când Orwell servea în Birmania. Amândouă
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
prieten bun cu un doctor indian, Veraswami, și care este împotriva conaționalilor săi, atunci când este vorba de inferioritatea birmanezilor. Cu toate că este prezent un vast spectru de rasism al englezilor în Birmania, acel spectru este caracteristic în toată India colonială. Pe parcursul nuvelei, conceptul identității este reflectat de către personajele principale. Flory este cel mai bun exemplu de caracter care trece printr-o criză de identitate, dorind să-și satisfacă atât pasiunea pentru cultura birmaneză, cât și cea pentru imperiul britanic. Din păcate, la
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
identității este reflectat de către personajele principale. Flory este cel mai bun exemplu de caracter care trece printr-o criză de identitate, dorind să-și satisfacă atât pasiunea pentru cultura birmaneză, cât și cea pentru imperiul britanic. Din păcate, la finalul nuvelei, Flory își găsește sfârșitul, odată ce amândouă lumi se prăbușesc simultan. Editura Harpers a adus "Zile birmaneze" în Statele Unite pe 25 octombrie 1934, într-o ediție cu 2.000 de copii; - în februarie 1935, la doar patru luni după publicare, doar
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
personajul Sherlock Holmes în seria produsă de BBC, Sherlock (2010). Acest rol îi aduce o nominalizare la Emmy Awards. Urmează miniseria de cinci episoade, co-produsa de BBC și HBO, Parade’s End, difuzată pe BBC, care este o adaptare a nuvelelor cu accelasi nume de Ford Madox Ford. În ceea ce privește cariera cinematografică, în 2006 a fost William Pitt The Younger în Amazing Grace - film ce spune povestea lui William Wilberforce și a luptei sale politice de la sfârșitul secolului 18, pentru a elimina
Benedict Cumberbatch () [Corola-website/Science/334419_a_335748]
-
cu un „aerosfredel” într-o călătorie solitară către Lună. Călătoria unui român pe Lună din romanul "Un român în Lună" (1914) nu este prima aselenizare românească din literatura SF, un alt român ajungând anterior pe satelitul natural al Terrei în nuvela "O călătorie în Lună" (1907) de Alexandru Speranță. Cartea conține mai multe pagini de popularizare a științei, prezentând probleme de astronomie ce reflectă nivelul de cunoștințe ale epocii și fiind din acest motiv foarte instructivă. Autorul descrie o călătorie imaginară
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
18 capitole, numerotate cu cifre romane (de la I la XVIII) și fără titluri. Integrarea Hortensiei Papadat-Bengescu în cenaclul literar „Sburătorul” organizat de criticul Eugen Lovinescu în primii ani de după Primul Război Mondial a determinat o evoluție a prozei sale de la nuvelele cu substrat psihologic scrise într-un mod stângaci la romanele cu specific citadin, mult mai obiective. Acestui cenaclu i se datorează într-o mare măsură înflorirea romanului românesc citadin prin promovarea scrierilor lui Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul "Fecioarele
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
abundă în barbarisme și construcții defectuoase, nu o dată chiar sub raport gramatical” (după cum observa Ov.S. Crohmălniceanu), romanele Hortensiei Papadat-Bengescu au o valoare incontestabilă. „"Concertul" mi se pare astăzi mai degrabă un roman rezumativ, decât unul minuțios (...): este liniar, ca o nuvelă ceva mai lungă, deloc inextricabil sau labirintic; pe scurt, a devenit perfect lizibil”, concluzionează Nicolae Manolescu. Romanul "Concert din muzică de Bach" a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară ("Kamarazene * Rejtett út", Európa, Budapesta, 1964; traducere de Éva
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
la XXVII) și nu țin cont de împărțirea romanului în cele cinci părți. Integrarea Hortensiei Papadat-Bengescu în cenaclul literar „Sburătorul” organizat de criticul Eugen Lovinescu în primii ani de după Primul Război Mondial a determinat o evoluție a prozei sale de la nuvelele cu substrat psihologic scrise într-un mod stângaci la romanele cu specific citadin, mult mai obiective. Acestui cenaclu i se datorează într-o mare măsură înflorirea romanului românesc citadin prin promovarea scrierilor lui Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul "Fecioarele
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
„” este o nuvelă fantastică a lui Mircea Eliade. Ea a fost scrisă în martie 1959 la Chicago și publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
„” este o nuvelă fantastică a lui Mircea Eliade. Ea a fost scrisă în martie 1959 la Chicago și publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Subiectul acestei nuvele îl reprezintă revelarea destinului unui diplomat român
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
„” este o nuvelă fantastică a lui Mircea Eliade. Ea a fost scrisă în martie 1959 la Chicago și publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Subiectul acestei nuvele îl reprezintă revelarea destinului unui diplomat român aflat în concediu la mare și imposibilitatea sa de
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
și publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Subiectul acestei nuvele îl reprezintă revelarea destinului unui diplomat român aflat în concediu la mare și imposibilitatea sa de a putea valorifica adevărul aflat. Ea pune accent pe factorul divinație și pe realitatea morală provocată de el. Revelația este provocată de un „litomant
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
De Zalmoxis à Gengis-Khan. Études comparatives sur les religions et le folklore de la Dacie et de l'Europe orientale"). În primăvara anului 1959 l-a cuprins brusc dorul de literatură. Nu mai scrisese nimic în limba română de când întrerupsese scrierea nuvelei „Pe strada Mântuleasa...”, cu patru ani în urmă. Potrivit memoriilor sale, el a scris repede în lunile martie și aprilie la Chicago două scurte nuvele: „” și „O fotografie veche de 14 ani”. Prima nuvelă a fost scrisă în martie 1959
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
cuprins brusc dorul de literatură. Nu mai scrisese nimic în limba română de când întrerupsese scrierea nuvelei „Pe strada Mântuleasa...”, cu patru ani în urmă. Potrivit memoriilor sale, el a scris repede în lunile martie și aprilie la Chicago două scurte nuvele: „” și „O fotografie veche de 14 ani”. Prima nuvelă a fost scrisă în martie 1959, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii. Eliade intenționa să scrie și „La țigănci”, dar a amânat redactarea acestei nuvele până în vară. Autorul a distribuit
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
în limba română de când întrerupsese scrierea nuvelei „Pe strada Mântuleasa...”, cu patru ani în urmă. Potrivit memoriilor sale, el a scris repede în lunile martie și aprilie la Chicago două scurte nuvele: „” și „O fotografie veche de 14 ani”. Prima nuvelă a fost scrisă în martie 1959, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii. Eliade intenționa să scrie și „La țigănci”, dar a amânat redactarea acestei nuvele până în vară. Autorul a distribuit câteva exemplare ale nuvelei unor prieteni, printre care Monica
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
aprilie la Chicago două scurte nuvele: „” și „O fotografie veche de 14 ani”. Prima nuvelă a fost scrisă în martie 1959, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii. Eliade intenționa să scrie și „La țigănci”, dar a amânat redactarea acestei nuvele până în vară. Autorul a distribuit câteva exemplare ale nuvelei unor prieteni, printre care Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, care au formulat unele obiecții cu privire la sfârșitul prea banal al nuvelei. Eliade a făcut unele retușuri potrivit sugestiilor primilor săi cititori, după cum
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]