15,863 matches
-
asta întreagă e a nimărui și a tuturor. Țara întreagă nu mai e decât un otel ce aparține musafirilor eventuali cari se scurg din câteșipatru unghiurile lumii pe acest pământ; Parlamentul e un otel pentru oameni fără tradiții și fără patrie hotărâtă, pentru Gianii și Cariagdii de toate categoriile; demnitățile statului sunt un otel pentru absolvenții a patru clase primare și a unui curs de violoncel; ministeriile sunt otele pentru cele patruzeci de terenuri de voiajori deosebiți care le-au populat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sa mână un colțuleț al vălului. După trista experiență pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totul incompatibil cu idealul unui stat național, esclusiv unguresc, precum [î]l urmăresc politicianii maghiari. Sau urmăriți, zice el, realizarea unui stat național, dar n-o puteți face decât în socoteala bunei admnistrații și a justiției, ba în socoteala neatârnării patrii chiar, sau voiți un stat economicește neatârnat, bine administrat, moral, și atunci cată să-l voiți poliglot, precum e prin natura lui. Fiind însă că e peste putință de a face pe unguri accesibili la convingerea prin argumente logice, Mocioni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vieții sale de parvenit și de șarlatan! E greu de-a guverna cu asemenea oameni cari seamănă mult mamelucilor din Tunis în adevăr ce autoritate poate să aibă un stat ai cărui demnitari înalți sunt niște parveniți, niște oameni fără patrie hotărâtă, cari, întrebîndu-i, nu știu la ce popor să se numere? Închipuiască-și cineva acum pe prințul Bulgariei, care n-are absolut alte elemente cu cari să guverne de ceea ce avem noi în Mihălești, în Caradale, în C. A. Rosetti, și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încît cititorul căruia i le comunicăm va vedea numaidecât cum cauze analoge produc efecte analoge și cum Mihăleștii și Caradalele bulgare nu sunt întru nimic superioare sau inferioare Caradalelor noastre bunăoară. Aceeași vânătoare de funcții și câștig, aceeași pretextare a patriei și libertății pentru interese personale, aceeași mizerie care vine fatal la un popor ce-și începe viața prin instituții improvizate de dinafară, sau de străini, sau de uliță, și care n-a cunoscut că orice progres adevărat nu poate fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
său și de aceea nu poate fi vorba de compromis. "Nu voim să dăm mână de ajutor pentru a da libertățile poporului pe seama sistemului muscălesc; vom pleca în România ca-n vremea turcilor și vom lucra de acolo spre binele patriei noastre. N-am fi crezut, în adevăr, când am plecat la 1877 din București, că vom trebui să ne întoarcem atât de curând îndărăt, însă România e totuși unica țară, care posedă o libertate reală și de unde putem lucra mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult asupra imprudenței de-a ne fi încrezut cu ușurință. " - "Victoria lui Alexandru e așadar sigură? " - "Cu totul sigură. Puterea au învins, unele din marile puteri i-au ajutat, poporul e amăgit. Plecăm la București; poate ne vom revedea în patria noastră în momente mai fericite. " Astfel se duse unul din cei mai buni patrioți ai Bulgariei și nu e îndoială că mulți [î]i vor urma. Pământul României e pentru persecutații noștri ceea ce e pământul Svițerei și al Engliterei pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a fi al nostru ajung a renunța la individualitatea lor, ajung la dorința de-a scăpa ele de ele înșile. Nu noi le zicem acestea. Scrieri cosmopolite și nihiliste ieșite din pene române încearcă a dovedi deja că sentimentele de patrie și nalionalitate sunt mofturi și că apăsații de pe fața întregului pământ sunt frați și aliații naturali în contra formațiunilor istorice actuale. [10 iulie 1881] POPOARELE AUSTRO-UNGARII Sub acest titlu "Augsburger Allgemeine Zeitung" face nu atât o recenziune cât un mic rezumat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cultă și foarte săracă, deci lesne de influențat, îl alege cu oarecare entuziasm. Deci într-un orășel secuiesc, Sîn-giorgiu, marele om de stat și-a espus vederile sale politice privitoare atât la cele dinlăuntru ale Ungariei cât și la relațiile patriei sale cu cealaltă jumătate a monarhiei. Ministrul - prezident al Ungariei seamănă în multe puncte cu d. Ion Brătianu. Cât privește persoana sa proprie e în genere formal corect, însă asta nu-l oprește de-asprijini corupția electorală și administrativă a Ungariei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a maghiariza cu de-a sila, luându - le limba acelora care nu sunt maghiari, cu atât mai mult că violența produce pururea ură și reacție. Însă altceva este ceea ce pretindem și vom pretinde de la oricine. Oricine trăiește pe teritoriul acestei patrii sfinte să-și cultive, să-și înavuțească limba sa proprie maternă oricum [î]i place, dar să se simtă totodată să se mărturisească și să se țină întru toate ca cetățean al statului Ungariei și să nu calce datoriile sale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-și cultive, să-și înavuțească limba sa proprie maternă oricum [î]i place, dar să se simtă totodată să se mărturisească și să se țină întru toate ca cetățean al statului Ungariei și să nu calce datoriile sale cătră patrie. Nici o aspirație în contra intereselor statului nu e permisă și asemenea aspirații nu vom suferi niciodată. Scopul nostru nu e nici violența, nici opresiunea altor naționalități, ci libera lor dezvoltare. Dar în dezvoltarea lor liberă interesul statului unguresc cată să fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la ei la Viena; cu rușii "indirecți " nu era nimic de făcut. [15 iulie 1881] CREDITUL MOBILIAR I Proiectîndu-se înființarea unei bănci în compania numită Credit Mobiliar, avem în România spectacolul comic de-a vedea foile invocând când naționalitatea, când patria, când libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. Între fondatorii acestei bănci întîmpinăm în adevăr o sumă de nume cunoscute, începînd cu inevitabilul prinț Dimitrie Ghica și sfârșind cu onor. redactor al "Romînului", pe care ne-am obicinuit a-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mulțumească chiar cu hrana cea mai rea, numai dac-o poate consuma în inacțiune. Obicinuința deosebită a muncitorului german [î]i dă aci o superioritate extraordinară, un avantaj atât de mare, încît cu aceeași hărnicie pe care-o întrebuințează în patria lui, trebuie să ajungă în România într-un timp relativ scurt la o prosperitate economică destul de bună. Mai n-am trebui să adăogăm că o colonie germană industrială și agricolă în orientul Europei ar fi un câștig tot atât de mare pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de fanarioți novisimi, cari s-au pripășit în țară de 50 - 60 de ani încoace, formează naturalmente elementul de disoluțiune, demagogia României. Fizic și intelectual stârpituri, neavând nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare națională de acolo. Aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moștenite, calități sau defecte intelectuale și morale dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei celuilalt element. Suntem de ex. convinși că demagogia la noi e de origină fanariotică; că ea însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiții, fără patrie, fără trecut în contra celor ce au o tradiție hotărâtă, trecut hotărât. De aceea roșii se și recrutează mai mult dintre grecii și bulgarii românizați. Setea de - a - și crea un trecut pe care nu-l au se vede din tendența
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a unei teze. Teza noastră este cu toate acestea atât de adevărată încît se poate proba oarecum caz cu caz. Între domnii fanarioți o singură familie s-au distins prin iubire pentru Țările române, prin sacrificiul vieții chiar pentru integritatea patriei: Ghiculeștii. Ei bine, Ghiculeștii n-au fost fanarioți veritabili, ci albaneji. Chiar numele "Ghica" nu însemnează decât "Gheorghe" în limba albaneză. În privința dar a imigrațiunii de peste Dunăre cată să stabilim că, în încrucișarea de rasă care a avut loc, trebuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a fi ori de-a se pretinde român. Răul e însă că asemenea elemente prea proaspete, în loc de-a fi determinate de caracterul statornic al poporului, sunt, din contra, determinante pentru viața publică. Urmările le vedem. Neavând tradiții, nici patrie hotărâtă, ele urăsc trecutul, au rupt-o cu tradițiile; au prefăcut țara în mlaștină de scurgere pentru toate elementele nesănătoase ale străinătății. Azi deja fraternizează cu jidanii, mâine vor coloniza țara cu nemți, deși aceasta nu se poate întîmpla decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nicăiri nu vedem Caradale. Incapabile de a pricepe un adevăr, fie științific, fie artistic, daca le întîlnim le vedem lipsite de umbră de talent adevărat, cercând a specula arta ce n-o posedă, precum speculează naționalitatea ce n-o au, patria ce nu-i a lor, gloria națională pe care n-au creat-o. Și nici e minune. Mihai Cioran, adiutantul lui Tudor, ne povestește că la 1821 se superpusese peste toată populația istorică o pătură foarte numeroasă de străini, în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fie acelaș care-a determinat caracterul țării de la 1200 - 1700 și de la 1821 - 1866. O țară care ar apuca căile americanismului deplin devine indiferentă pentru român și e cel mult o espresie geografică, o firmă, un otel, nu o patrie, nu un stat național. Dar, zice "Cumpăna", atât în lumea fizică cât și [în] cea morală există și domnește numai ceea ce are puterea intrinsecă de-a exista și domni. Este o ciudată filozofie aceea care se silește a demonstra că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pământean au fost înlăturat în favorul a d-alde Giani, Cariagdi, Carada, Fleva etc., deci în favorul unui element etnic și moralicește străin neamului românesc, acest adevăr [î]i doare rău pe toți aceia câți și-au făcut din specula patriei și naționalității o meserie, un negoț, o breaslă. Când aude cineva că un Fleva ori un Pherekydis pretinde a se interesa de România [î]l poate întreba: "Ce-ți pasă d-tale cum merge ori nu merge Țara Romînească? Pese
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o breaslă. Când aude cineva că un Fleva ori un Pherekydis pretinde a se interesa de România [î]l poate întreba: "Ce-ți pasă d-tale cum merge ori nu merge Țara Romînească? Pese-ți de ceea ce se petrece în patria d-tale originară, în Morea sau cel mult în regiunile hartelor etnocratizate de d. Paparigupolos. Țara aceasta, în care vă câștigați un codru de pâine, a stat de la 1200 și pân-la 1866 și fără d-voastră. Daca va trăi înainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale Moldovei și Valachiei, siliți fiind de întîmplările împrotivitoare, ați ajuns să stați până și dindărătul trăsurilor boierilor pământeni ai acestor țări, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii Eladei. Câți însă veți rămânea surzi la această sfântă chemare a patriei și veți voi a rămânea slugi boierilor acestor două țări, stând dinapoia trăsurilor lor, să cunoașteți că de azi nu mai puteți purta arme și că neapărat trebuie să vă îmbrăcați în haina acestor pământeni și să vă așezați în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uită cumcă cităm acte autentice. Sunt adevăruri, crude și dureroase adevăruri, cari ne inspiră scârbă de aceste adunături ce-au uzurpat rolul de politiciani în țară. Pot oamenii aceștia, a căror părinți nu știau românește, să aibă vrun sentiment de patrie? Pot ei să iubească literatura, artele, meseria națională? Știu ei altceva decât a goni funcții? Sunt ei altceva decât ceea ce ovreii sunt în Moldova? Iată de ce moldovenii au dreptate să urască pe acești oameni. Ei, poporul istoric, au dat mâna
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
maghiară însăși. Și, când aceste popoare, fie români, fie sârbi, fie alții, nu vor să se lase a li jupi pielea și a li se stâlci organele graiului cu nodurile dulcei limbi ungurești, atunci țipete și vaiete că se prăpădește patria lui Arpad, că e înaintea unui abiz. Dar fie înaintea unui abiz. Ce mai pagubă! O formațiune politică de poltroni și de gură - cască mai puțin, iată totul. Cu înlăturarea d-lor Ugron și Bartha nu se desființează nici popoarele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
experiență și prin urmare mai băgătoare de seamă. Se feriră așadar de participarea la războiul ruso-turc, care izbucnise puțin după încheiarea păcii între Serbia și Poartă, și abia la 12 decembre 1877 se făcu proclamația către sârbi, chemîndu-i la liberarea patriei, și se declară război Turciei. Răspunsul sultanului la această declarațiune a fost destituirea principelui, acuma însă împrejurările erau mult mai favorabile. Principele Milan, care se făcu acuma el însuși comandant suprem al armatei, întîlni pe calea sa numai rămășițe neînsemnate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]