9,301 matches
-
la începutul anului 1600. De-a lungul secolelor, viticultura boliviană a cunoscut numeroase vicisitudini, care au rămas totuși la nivelul unor structuri locale până la marea expansiune comercială din anii 1960. În 1974, eforturile consacrate viticulturii au început să-și arate roadele și la Tarija încep să apară mari întreprinderi viti-vinicole. Această expansiune rapidă va fi de scurtă durată. Importul de material vegetal a dus în paralel la apariția filoxerei pe solul bolivian. De aici, a rezultat o diminuare a producției și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
al procedeelor moderne de vinificare. Cercetarea realizată de către consumatorul de vinuri de calitate a favorizat, de asemenea, progresul tehnicilor vitivinicole, astfel încât în momentul de față se poate vorbi despre o adevărată "tehnoviticultură" coordonată de "oenarhi". Vinul este astăzi mai puțin rodul viei cât rezultatul tehnicilor de oenologie științifică. Vinul de calitate a devenit un produs industrial de larg consum bazat, asemeni tuturor produselor industriale, pe metode moderne de marketing (campania publicitară de lansare, politica mărcii etc.). În această lume viticolă de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dat și fragmentul studiat din ―Prinț și cerșetor" de Mark Twain. 5. Găsiți explicația potrivită pentru: a sta de vorbă, a sta degeaba, a sta pe gânduri, a sta în așteptare; 6. Alcătuiți enunțuri cu alte sensuri diferite ale cuvintelor: rod și dor. 7. Introduceți în enunțuri proprii: cel, ce-l; nea, ne-a; orice, ori ce. 8. Scrieți substantivul și adjectivul care se poate forma de la verbul ―a binecuvânta". 9. Analizați gramatical cuvintele din propoziția: Cedric a dat scrisoarea bătrânului
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
judecată. Hai să mergem. ALBANY: Milord, nu-s vinovat, eu nu cunosc Ce te-a stîrnit. LEAR: Se poate, domnul meu. Natură,-asculta, zee dragă,-asculta: Oprește-ți planul, de-ai avut de gînd Să faci ființă asta să dea rod. În pîntecele-i ada sterpiciune; Usucă-n ea al înmulțirii-organ, Din trupu-i pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sprijin aferente zonelor defavorizate(acolo unde este cazul) și va declara pe propria răspundere cu privire la corectitudinea datelor înscrise în formularul de cerere după care va semna, ștampila (în cazul persoanelor juridice) și data formularul. GRAFIC CAIȘI VI Vii VII PE ROD
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183794_a_185123]
-
10 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite. Articolul 19 (1) Plantațiile tinere, precum și plantațiile de protecție, care sunt încadrate în grupa 2 " Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații", sunt scutite de calculul amortizării, astfel: ... a) până la trecerea pe rod, pentru plantațiile tinere ; ... b) în primii 5 ani, pentru plantațiile de protecție. ... (2) Duratele normale de funcționare a plantațiilor tinere și a plantațiilor de protecție cuprind și duratele de scutire și, în acest caz, cota de amortizare se determină în funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205649_a_206978]
-
și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice (Ofir, Ha-shir sau Benjamin) tălmăcește din poeți de limbă idiș și redactează articole pe teme iudaice și sioniste în „Hatikvah”, „Hasmonaea”, „Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
cu cât în carte se anunța apariția „în curând” a unui volum intitulat Imagini și cărți românești, care ar fi trebuit să reunească texte despre Arghezi, Minulescu, Bacovia, Maniu, Galaction, Anton Pann, Creangă și Gherea, selecția dovedindu-se a fi rodul afinităților elective ale autorului. Din păcate, această carte nu avea să se mai nască, fiind tipărite în presa vremii doar foiletoanele pe teme literare românești, care ar fi constituit, desigur, un punct de plecare; parte din ele vor fi publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
contabilizează realul, apăsarea se naște, grea, din desenarea vremurilor care vor veni : „Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea; / ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea” (Lui Taliarh). Exegeza acestor scrieri de tinerețe va privilegia concretețea poeziei „roadelor”, a „voluptății contactului cu forțele naturii” (G. Călinescu), va observa „peisajul de o rară prospețime” (Perpessicius), neîntârziind însă a pune în evidență, dincolo de aparența calmului agrest, semnele expresioniste, „întronarea de anarhie elementară în univers” (Ov. S. Crohmălniceanu). Expresionismul lui F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
organizației, dimensiunile etice ale acesteia, care determină nivelul și caracteristicile tehnologiei specifice, în care se regăsesc resursele manageriale necesare și unde se promovează produsele organizaționale. Din acest punct de vedere, întreaga organizare și funcționare a organizației sportive trebuie să fie rodul interdependenței dintre aceasta și mediul său, al eforturilor de adecvare a organizației la cerințele mediului său. Aceasta se reflectă și în deciziile strategice pe care managementul organizației trebuie să le ia pentru adaptarea la influențele și presiunile unui mediu dinamic
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
ale nevoii sociale, ceea ce subînțelege: diferențierea funcțiilor și sarcinilor reflectate pe plan cognitiv; diferențe în ce privește structura formală a diferitelor compartimente; * luarea în considerare a faptului că organizația este un sistem integrat ce trebuie coordonat unitar pentru a se putea culege roadele acțiunii interne și ale unei interacțiuni externe cu mediul; * structura organizațională potrivită este una adaptabilă cerințelor mediului printr-o abordare contingentă și nu una standard, în care cheia succesului stă în armonizare. În contextul celor de mai sus, autorii subliniază
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
fie dat ca exemplu. Fără a ține seama de realitatea evidentă, autorul cronicii neagă progresul realizat de Eugen Frunză față de poeziile sale mai vechi. Poeziile valoroase cum sunt Un om și un frate sovietic, Cearta, Pentru anii cu flori și rod, Pune-oi dorul în cărbuni, Să bați codrii ș.a. nu au parte de nici un cuvânt bun din partea colaboratorului Vieții românești, ba chiar sunt trecute sub tăcere. După ce a pregătit astfel terenul, cronicarul se năpustește asupra unor poezii, cu un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
maestrului A. Toma, ale poeților noștri de frunte ca Minai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Eugen Frunză, Dumitru Corbea și alții, trec astfel din gură în gură, pe aripile melodiei. Dar chiar și în alte genuri muzicale, această frăție dă roade minunate cum o dovedește cantata lui A.Vieru Mierla lui Ilie Pintilie compusă de inspiratele versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină harnici muncitori au pornit motoarele în zori, brațele încep cu vlagă munca lor atât de dragă ce-și înalță rodul chiuind sub scânteile ce-ntr-una plouă frunțile ce se îmbracă-n rouă ca rotunde zâmbete de-argint. Versuri semnate de C.Ghiban - ce sunt oare aceste zâmbete rotunde? - pot fi citite și în ordine inversă, fără să-și trădeze conținutul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aur a lui Aurel Baranga? Fără îndoială faptului că autorul nu a cunoscut în adâncime oamenii și problemele lor, eroii și conflictele pe care le aducea în scenă (...). Succesul piesei Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga este rodul justei orientări a autorilor către conflictul esențial al vieții într-un anume moment istoric: lupta comuniștilor ca exponenți ai poporului muncitor împotriva regimului burghezo-moșieresc, împotriva regimului fascist și a politicii antisovietice (...). Lipsuri de acest gen există de pildă în piesa
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă a deforma lucrurile, a le înlocui pur și simplu cu reprezentările lor viitoare. O asemenea interpretare este deosebit de primejdioasă pentru că deschide larg calea «corectării» (...). Roadele nefericite ale unor asemenea concepții se pot cunoaște în felul cum unii dintre scriitorii noștri înțeleg să redea perspectivă viitorului (...). Tipic în acest sens e epilogul romanului Temelia de Eusebiu Camilar; trâmbiți răsună în văzduh, vântul poartă muzici de hore
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de cercetări științifice (...). Satira lui M. Zaciu trezește - într-o oarecare măsură - repulsie pentru anumite aspecte nesănătoase care mai dăinuie încă în viața unor intelectuali (...). Și alte nuvele ale lui M. Zaciu au fost criticate, dar critica n-a dat roade până acum. Cauza principală a acestor lipsuri constă în greșita îndrumare pe care M. Zaciu o primește în cadrul redacției Almanahul literar din Cluj (...). Tot o greșită îndrumare a primit și tânărul începător Pavel Aioanei. În nuvela Absolvenții sunt redate scene
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare înălțime morală, oricât de simpli ar fi ei. Eroii din poemul lui Mihu Dragomir sunt pasivi, nu sunt eroi, ci personaje, și acestea, episodice. Dacă poemul lui Mihu Dragomir e mărturisirea unui trecut tragic, poemul Aurorei Cornu, Studenta este rodul unei tinereți proaspete, un poem despre viața, gândurile și sentimentele tineretului de azi. Și, de asemenea, e un rezultat al educației literare pe care o capătă azi la noi tinerii scriitori. Aurora Cornu a studiat pe băncile Școlii de literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unora, săracii, Li-i vorba rece ca securea. Așa vor, retezând copacii, Să vadă în sfârșit pădurea?(...) Sunt grădinari și n-au căldură. Suni mâini și nu le simți frățește Flori de hârtie ochii fură Iar floarea ce-ar da rod, tânjește... Idee și talent și muncă Pe-oricine trebuie să doară... Dar unii truda ta adâncă Cu obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu le spune niciodată așa cum le redă reporterul pe hârtie. (...) De la scriitorii noștri valoroși și cu experiență se așteaptă mult mai mult decât au dat până acum în domeniul reportajului literar. De la ei trebuie să învețe tinerii scriitori-reporteri”. SĂMÂNȚĂ ȘI ROD Iată-ne ajunși la sfârșitul anului de grație 1953. Nouă ani de remodelare structurală, fundamentală a culturii și literaturii românești, proces pe care am încercat să-l schițăm cronologic, în ordinea săvârșirii și desăvârșirii lui, întâi în cartea Trădarea intelectualilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
haine! Și să aibă aceeași culoare! Și să fie grădina cât de mare, dar fără domn! Și fără Dumnezeu!... Și poruncile au început să fie duse la îndeplinire. Astfel, de nouă ani se seamănă aceeași sămânță și se culeg aceleași roade. Tractoarele desțelenesc adânc; buldozerele nivelează temeinic; batozele treieră cu râvnă; morile macină necontenit, burdușind sacii; goarnele răsună într-una. Difuzoarele scrâșnesc porunci neîncetat. Căci mai avem trepte, trepte de urcat. De pildă aceasta, a zecea treaptă, cea din 1954 pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
umed al pământului, dar la anul, iată câmpurile pe care grâul se leagănă ca o mare foarte verde cu luciri albăstrii, și iată mișcarea greoaie a grânelor de aur în iunie! La fel se întâmplă și cu inițierea, îndrumarea și roadele mișcării literare. Din discuții, din contactul cu oameni și fapte, încolțesc cărți, poeme, articole, ce vor îmbogăți viața noastră literară și vor da hrană spirituală poporului nostru, peste șase luni sau un an, sau mai mult, într-adevăr, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unanim, veți concluziona cu siguranță, la fel ca majoritatea, că este imposibil. Coerciția exercitată asupra unor persoane de către alte persoane, grupuri sau organizații ar fi inerentă: de exemplu, de către persoane, grupuri sau organizații care ar dori să le deposedeze de roadele muncii lor, să îi înrobească sau să îi domine pe cei mai slabi, să își impună conducerea asupra altora sau chiar să recreeze un stat coercitiv cu scopul de a-și asigura dominația. Dar dacă abolirea statului ar produce violență
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]