11,090 matches
-
necunoscut, dimpotrivă, era prieten cu starețul și cu călugării. Venise de multe ori Împreu nă cu ducele Conrad și ajutase mânăstirea În repetate rânduri. Nu o dată, sosiseră de la Zürich lăzi bine ferecate, În care călugării descoperiseră potire de aur, țesături scumpe pentru odăjdii, manuscrise rare, cerneluri care nu erau lesne de găsit, tămâie sau mirodenii pentru bucătărie. Până și crucea masivă de pe pieptul părintelui stareț Urban era un dar al jupânului Urs, tatăl domnului Bodo, pe care ducele Îl prețuia mult
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
facă de batjocura celorlalți... Mai Întâi, așa cum se cuvenea pentru rangul lui, o copleși cu galanterii. Plăti trubaduri să-i cânte frumusețea, la turnire Îi purtă culorile și-i Închină toate trofeele dobândite În lupte. Îi puse la picioare brocarturi scumpe, aduse tocmai din Bizanț, albastre ca ochii ei și brodate cu flori de argint. și o rugase prea plecat, cu toată smerenia de care era În stare, să primească o răcliță cu o așchie din Crucea Mântuitorului, pe care o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
porunci să Încingă focul și să aducă lapte cald. — Doică, spuse el, jură-mi că nu spui nimănui nimic. Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase. Alături, pe o bucățică de pergament, scria: „E botezat și-l cheamă Bodo.“ Găsi și o punguță de piele de Cordoba, din care negustorul scoase uimit o minunată cruce de aur bătută cu ametiste, prinsă Într-un lanț
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
negustor către fereastră și, arătând spre necunoscut, spuse: — Iată. Jupâne Urs, străinul pe care-l vezi ți-a salvat fiul de la moarte. Fără el, lucrurile ar sta mult mai rău. — Domnule, oricine ai fi, Începând de azi ești fratele meu scump. Un fiu, un prieten, ai recunoștința mea veșnică. Cum să te răsplătesc? Spune-mi ce dorești? Străinul zâmbi cu amărăciune: — Ceea ce doresc eu nu poți să-mi dai dumneata, con siliere, spuse el și urechea ascuțită a bătrânului negustor ghici
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am Închipuit că vor merge atât de departe! și Adalbrecht, vasalul nostru! Fratele meu i-a dăruit toată valea, până la mânăstirea Sfântul Trudpert. Deci la el o ascunde Eglord pe nepoata mea? și el e un trădător! Oh, va plăti scump ticălosul de pe Stouff! Ca și ceilalți trădători care fac tagma cavalerilor de rușine! — Stăpâne, cuteză iarăși cerșetorul, am mai aflat ceva. După cum știi, oamenii noștri au cutreierat noaptea tre cută tot ținutul, călare sau pe jos, cum a putut fiecare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
povestea e aproape de sfârșit. Vânătorii s-au așezat, urciorul de vin a trecut din mână În mână, pe când unul dintre ei pregătea o bucată mare de friptură. Totul foarte repede și cu multă veselie... Pentru măritul domn au așternut scoarțe scumpe pe un trunchi uscat lângă foc. Friptura tocmai Începuse să sfârâie și oamenii Își treceau a doua oară urciorul de vin unul altuia, când ucigașii au năvălit peste ei și i-au măcelărit mișelește pe la spate. Nici n-au apucat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
frumusețe nepământeană. Un negustor prieten cu bancherul Urs povesti, aflându-se odată În Freiburg, că trăsăturile Îi erau cumva cunoscute și că Îi aminteau de no bila Adelheid. Îndrăzni, stânjenit și cu sfială, să spună aceasta, când Își Întindea stofele scumpe În fața tinerei ducese Clémence și a soțului ei, Conrad. Conrad aprobă: — Da, Adelheid avea Într-adevăr ceva regesc. Trăsăturile ei erau demne de a fi Întipărite pe veci În piatră. Pesemne că sculptorul a avut o inspirație divină când a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iarnă relativ ușoară, lipsită de ninsorile binefăcătoare pentru agricultură. Au fost, în schimb, geruri năprasnice și vânturi puternice, care răscoleau puțina zăpadă, îngrămădind-o pe ulițele întortocheate ale satului. Dar nu ploua. Alimentele erau tot mai puține și mereu mai scumpe. Începuse foametea cauzată de cel mai secetos an din câți avusese până atunci Moldova. Vara anului 1946. Într-o seară, în timp ce noi stăteam, ca de obicei, în spațiul cu valențe multiple căruia în Moldova i se spune chiler, a intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
contrar: de jos în sus. Mâinile noastre mici și slabe nu aveau forța acestui cimpanzeu turmentat. În cele din urmă clanța a picat în mâinile lui de brontozaur. Dar punctul nostru de rezistență era ușa. Eram hotărâți să ne vindem scump pielea. Cu pieptul, cu spatele, cu umerii, cu capul, cu palmele, sprijinindu-ne în podea cu piciorușele mici și slabe, ne împingeam unii într-alții, transmițând, ca printr-un releu, energiile tuturor, într-un flux unic și puternic spre obiectivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Creatorului Divin. Armatele de îngeri dumnezeiești și cohortele de sfinți părinți ai întregii creștinătăți, așezați la picioarele Stăpânului, se înfiorau de frumusețea mesajului sonor, de magistrala euritmie propagată în spațiul interstelar, venită de undeva, de pe o planetă obscură... Vă mulțumesc, scumpii mei copii, ați fost atenți și ați cântat într-adevăr foarte frumos. Acum odihniți-vă. Familia Butu a urmărit cu sufletul la gură concertul nostru religios improvizat și spontan -, trăind vizibil o stare de catharsis, de purificare lăuntrică și înălțare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Concursul interjudețean Popas pe tărâmul fanteziei-tehnica quilling „ Cea mai scumpă bijuterie a unui om este mâna lui de aur.” (Tudor Mușatescu) Cufărul magic ce ținea ferecate inventivitatea, fantezia, imaginația și elanul spre aventură a fost deschis, pentru prima oară, în data de 5 martie 2011, la Liceul Teoretic ,,Miron Costin
Avem imaginaţie şi îndemânare. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dumitraşcu Maria-Monica () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1864]
-
dragoste (firește) neîmpărtășită. Colaboratorii semnau exclusiv cu pseudonime. Toate la fel de dulcege (Emil Petuny, Titus Buchet, Gicu Poiană) sau misterioase (Elgema, Ada Întunecare). Dar în nici un text nu se făcea vreo referire la "întrecerile socialiste" și la viața "nouă" a tineretului scumpei patrii a lui Roler. În acest context de respingere a oficialismelor de toată mâna, în numărul din noiembrie 1957 este inclus un eseu bătăios de critică literară iscălit "Logofătul Dracula", care vitupera avalanșa floricolă a versurilor din "Cuvântul nostru". Sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se mai citește astăzi poezie? Se citește și azi poezie, nu mai puțin că înainte. Volumele apar în tiraj mai mic deoarece apar anual de zece ori mai multe titluri, iar bibliotecile cumpără mai puține cărți ca înainte, cărțile sunt scumpe, iar cei interesați nu au bani. Ai văzut ce lume multă vine la Bookfest și la alte târguri, însă majoritatea vizitatorilor doar se uită deoarece nu are bani să cumpere tot ce ar vrea. E trist. Slavă domnului și pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
suflet pentru țăran, unde combate ideea lipsei lui de interes pentru muncă. El spunea că „dintotdeauna țăranul a fost prost plătit, iar un om prost plătit nu poate accepta o muncă aproape gratuită. Țăranul dintotdeauna și până azi a plătit scump produsele industriale, fiind silit În alte vremi la autarhie”. Tot În lucrarea amintită el aducea idei economice de mare Însemnătate pentru progres. Așa, de exemplu, susținea ideea realistă, logică, după care salariul nu poate crește decât pe baza rentabilității. Cornățeanu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a avut diviziunea muncii care a favorizat apariția surplusului de producție datorită specializării. România a putut progresa numai când a luat legătura cu piața mondială, când a funcționat sistemul import export. O agricultură intensivă, trebuie să aibă Întotdeauna un pământ scump și mijloace de producție ieftine. Aceste idei care rămân și azi valabile le-a prezentat În lucrarea Raționalizarea agriculturii române În cadrul noii economii agrare. El caracterizează la modul general agricultura rațională, ca o Îndeletnicire practicată În funcție de climă și sol, pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ce frumos Îmi vorbea el atunci de viața intensă și bogată din Berlin. Eu, mut de admirație, alergam cu gândul Încercând să dau minții mele o imagine cât mai reală a acestui colț de rai. Întrevederea a luat sfârșit. Plec, scumpe Teichert, spre America. Te las cu bine. Drum bun și mult noroc. Dă-mi 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 29 voie acum să fiu sincer, continuă el. M-am săturat de Berlin. Ceva trebuie să vie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și În văzul tuturor. Mâncarea se servește direct din vasele de gătit. Masa se ia șezând pe scaun, iar nu În picioare. Pentru băut, În afară de apă excelentă, se servesc diferite sucuri. În America, În acel timp, restaurantul și hotelul erau scumpe, din cauza utilizării personalului de serviciu. Cofetăria era foarte convenabilă. Se consumă cantități imense de Înghețată chiar și iarna. Coca-cola pretutindeni. Foarte plăcută era băutura „malted milk”. Se prepară Într-un pahar de jumătate de litru două lingurițe de praf de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
perete și iesle. Gunoiul e transportat ușor de un scripete și răsturnat În aer liber la un capăt al grajdului și de aci transportat cât mai repede pe câmp. Desigur mare parte din valoarea gunoiului se pierde, dar munca fiind scumpă, sistemul se practică. Transportul bidoanelor la timp, la șosea, pentru a fi luate de camionul cooperativei sau al societății, constituie problema nr. 1. Orice Întârziere Înseamnă pagubă. Toată munca familiei e condiționată de cele două ore de colectare, dimineața și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să aibe o valoare cât mai stabilă. După ce au folosit arama, argintul, s-au oprit la aur. Dar ca orice bun de pe piață și el e supus fluctuațiilor și aceasta duce la fluctuarea prețurilor. Sunt perioade În care aurul e scump și altele când e ieftin. Ceva mai mult. Sunt perioade când guvernul se dispensează de aur, lăsând prețurile să fluctueze violent. Pentru a face față nevoii de monedă, s-a venit și cu moneda de hârtie. Când eram copil, la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
invers. Nu era nici practic să umbli cu multă monedă metalică, care Îți rupea buzunarele. Mai târziu această convertibilitate nu s-a mai aplicat. Guvernele au fost nevoite să modifice cursul aurului, a-l scumpi, pentru ca pe baza aurului mai scump să emită hârtie monedă mai multă. Leul nostru, de exemplu, are la baza sa o definiție stabilită prin lege, referitoare la cantitatea de aur ce o conține. La fel, dolarul sau orice monedă, În sistemul capitalist, cu etalon aur. În timpul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
scăzut sub 20.000 lei. Dar n-a scăzut numai grâul. A scăzut prețul pretutindeni și la toate produsele. Agricultorul nostru, care avea 100.000 lei datorii, În loc de un vagon de grâu, trebuia să vândă acum 5 vagoane. Creditul era scump, dobânzile ridicate și așa se explică frământările generale ce aveau loc. Nu e greu de dedus cum În Germania dictatura a prins repede rădăcini adânci. La noi, aurul leului a fost stabilit prea sus față de puterea noastră. Împrumutul pentru menținerea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la reparat. Se cunoaște că nu sunteți de pe aici”, Îmi spune negustorul. În primul rând la noi nu se mai fac ghete de mână, așa de fin lucrate. În al doilea rând e vorba de prețuri. La noi reparațiile sunt scumpe. Reparația asta costă 1,80 dolari. O pereche nouă, solidă, de box, vă costă 2,30 dolari. Am plecat acasă cu perechea nouă. Pe cea veche am dat-o mai târziu singurului cetățean american pe care l-am Întâlnit desculț
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care l-am Întâlnit desculț, un flăcău negru, În urma plugului, În statul Mississippi. Vorbind de prețuri, de scumpete sau ieftinătate, aceste noțiuni trebuiesc Întelese sub dublul lor aspect. Întâi, În raport cu prețurile din România. Tot ce cerea muncă manuală era scump. Un lucrător agricol la secerat primea 5 dolari pe zi. La noi o zi de muncă se ridica la 25 de lei plus hrana. În industrie ziua de muncă era mult mai bine plătită. Un muncitor la Ford, primea până la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
le spune profesoara, Sandra (Sendra) ne părăsește. E ultima oară Între noi. Îi urăm ei și părinților drum bun. Să ne păstreze și să le păstrăm o frumoasă amintire. Și acum copii, un cântec pentru Sendra: Sweet Land of Liberty (scumpă țară a libertății). Ne luăm rămas bun și ne Îndreptăm spre Catherine Street, unde ne așteaptă mașina Încărcată. În momentul când să pornim ne sosesc două scrisori. Una din ele este de la profesoara soției mele, de la Pitar Moș. Ne roagă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
arte și științe, teatre, biblioteci. Orașul a dat și un mare cunoscut președinte, pe Stephen Cleveland, al 22-lea președinte al Statelor Unite (1885-1889). Noaptea rămânem În orașul Elyria. Acesta e unul din avantajele automobilului. Vizitezi ziua un oraș mare dar scump și te retragi pentru noapte Într-unul modest. În a patra zi de voiaj parcurgem partea de apus a statului Ohio (Ohaio), spre Toledo. Suntem la 1000 km de coasta Atlanticului și observăm influența depărtării de cel mai mare centru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]