9,864 matches
-
este un roman mult mai scurt, 90 de pagini, un eseu de fapt, caustic exercițiu analitic și moral asupra Întrebărilor, eșecurilor și opțiunilor supraviețuitorului. „Ai fi fost o fetiță cu ochii negri? Sau un băiețel Încăpățânat, cu ochii adânci și veseli, ca niște pietricele albastre-cenușii?”, Își Întreabă, ca un refren, naratorul, copilul nenăscut. Noaptea când debutează acuta introși retrospecție este bezna acelui răspicat „Nu!” adresat semenilor avizi de acomodări. Un Nu care Înseamnă refuzul paternității, sigiliul existenței naratorului În suferință și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
găsească soluția de evadare. Acesta aștepta, crispat, În colțul de stradă convenit, când a văzut, Îngrozit, apropiindu-se o figură ieșită din caricaturile antisemite ale vremii. Arătarea, Înfășurată Într-o imensă blană groasă, l-a salutat, de departe, zgomotos și vesel: «Slavă Domnului, frigul s-a mai muiat!». Nu de nemții din jur Îi era frică. Întregul Reich nazist n-ar fi izbutit să-i schimbe cu o iotă comportarea. Era gata, oricând, să-și riște viața În Înfruntarea cu Hitler
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cunoscut în infirmeria căminului, venise să viziteze un camarad bolnav, T.C. Tarală, care era cu patul lângă mine. Curând neam împrietenit; i-am purtat dragoste de prieten și camarad până la moartea lui primăvăratecă și până azi amintire neuitată. Băiatul acesta, vesel în aparență, cu toată viața puțină, care sălășluia în trupul lui slăbit, era foarte serios în fond și muncit de probleme. Cunoștea neamul său ca puțini alții nu numai din generația sa. Știa calitățile și defectele poporului românesc și îl
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că mănâncă chiar evrei. Fetele s-au lăsat păcălite de gluma camarazilor și n-au vorbit cu el încredințate că nu știe decât arăbește și puțin franțuzește. Pentru cei care nu-l cunoșteau mai de aproape, Valeriu părea un băiat vesel și cu manifestări exterioare. Lui îi plăcea să înveselească pe alții cu glumele lui, dar el rămânea în fond un om profund serios și cu o viață interioară foarte intensă. În schimbul chipului frumos la înfățișare, îi dăduse destinul o inimă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lucrul după ce s’au dat la CFR cei cu Nr. 492 din 1 August 1941 și cei una mie dați serviciului lucrărilor publice din Jud. Dv. Deasemenea raportați executarea prezentului ordin. Acești lucrători vor fi sfătuiți să-și ia și veselă. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT General de Divizie ss D. Popescu Nr. 6713 Pentru conformitate Șeful Bir. II Mobilizare Neamțu Dumitru Căpitan, ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 589. Document nr. 10 STAT MAJOR F. Urgent
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sumă se va pune la dispoziția comandantului de detașament cota respectivă, pentru hrana și solda evreilor, iar restul va fi vărsat armatei pentru plata soldelor ofițerilor, subofițerilor și oamenilor concentrați, precum și pentru dotarea detașamentelor cu cele necesare (cazan pentru mâncare, veselă, lemne, săpun, mese, scaune, etc.). Toți evreii, fără excepție, vor mânca dela cazan, fiind obligați a-și aduce numai vesela necesară. Cheltuielile de încadrare ale detașamentelor ce lucrează în folosul întreprinderilor și instituțiilor de Stat, vor fi suportate din taxele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
N. Nr. 1871 din 1 Iulie 1942, trimise de Dvs. cu Ordinul Nr. 486952-1942, evreii ce se rechiziționează pentru munca de folos obștesc, pe lângă Batalioanele de drumuri, trebue să fie echipați cu: - Îmbrăcămintea necesară, după sezon. - Două rânduri de rufe. - Veselă pentru masă. - Cazarmament complect. Evreii din detașamentul de pe lângă acest Batalion, trimiși de Cercul de Recrutare Iași, nu numai că nu au acest echipament, dar umblă: desculți, desbrăcați complect, abea au câteva zdrențe cu care își acoperă organele genitale. Din tot
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mi-am dat seama că iarna bătea la ușă. Norilor înalți și pufoși le-au luat locul, pe coama de nord, nori grei, negri. Semănau cu un mesager care aducea vești proaste. Toamna a fost ca un vizitator binevenit și vesel, dar prea scurtă. A plecat prea brusc. După dispariția toamnei, rămâne un gol temporar care nu poate fi numit anotimp. Nu-i nici toamnă, nici iarnă. Animalele își pierd treptat strălucirea blănii, nuanța de auriu dispare și un alb spălăcit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am chef. — Atunci propune altceva. — Să stăm de vorbă, am zis eu. — Despre ce? Despre ploaie. De acord. — Tu cu ce asociezi ploaia? — Cu seara în care au murit tata, mama și fratele meu. — Hai să vorbim despre ceva mai vesel, am propus eu. — Bine. Dar pe mine nu mă deranjează să vorbesc despre ei. Doar dacă nu vrei tu să le auzi povestea. Dacă nu te întristează, eu n-am nimic împotrivă. — Ba ploua, ba stătea ploaia. Așa o ținuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o creangă și apoi își luau zborul. Era un du-te-vino permanent. Știai că păsările sunt foarte sensibile la ploaie? — Nu știam. Când ploua sau se înnora, nu veneau la camfor. Cum se însenina, erau iar toate prezente. Și ciripeau foarte vesele. Așa își manifestau ele bucuria că s-a terminat cu ploaia. Apăreau la suprafață și insectele. De aceea mi-e încă atât de clară în minte vremea din ziua aceea. — Ai stat mult în spital? — Cam o lună. Avusesem probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
instruți . Unul susținea că - i doctor în filosofie . Era căpitan . Mi-am dat seama că-l studiase pe Heidegger, ceea ce nu l-a împiedicat să mă bată la tălpi cu bastonul de cauciuc . După Revoluție l-am văzut în București , vesel , bine îmbrăcat”etc . (Acesta nu e un text furnizat de Fănică !) N. n. - Prea multe mici miracole , domnilor și prea mult diletantism în administrarea lor . Mă încearcă îndoiala , că torționarul știa de la filosoful din Fraiburg ce înseamnă “întemeierea ființei prin cuvânt
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
din Apocalips], București, 1961, Rekviem az élőkért [Recviem pentru vii], București, 1974; I. L. Caragiale, Megtorlás [Năpasta], în Válogatott művei [Opere alese], București, 1960, 293-333; Ion Agârbiceanu, Gyermekvilág [File din cartea naturii], București, 1963; G. Topîrceanu, Vidám, és szomorú balladák [Balade vesele și triste], București, 1963 (în colaborare cu Bajor Andor); D. R. Popescu, Oltyánok nyara [Vara oltenilor], București, 1965, Ök ketten vagy akik csak az erdőt látták [Cei doi din dreptul Țebei sau Cu fața la pădure], Cluj-Napoca, 1974, Királyi vadászat [Vânătoare regală
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
secolului al XX-lea, în special din perioada interbelică, adică mahalaua transpusă în literatură de alți autori în chip „expresionist”, dramatic, sumbru ori melodramatic și sentimental. Din viața periferiei bucureștene mizere, D. observă și reține preferențial aspectele comice, nu neapărat „vesele”, narate mai degrabă cu bonomie, însă nu fără incisivitate și nerv, și nu fără o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
de minunat și natural tragicul cu ridiculul”. Iar cu prilejul împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la moartea lui C., Dumitru Furtună atrăgea atenția că ar fi o greșeală „a se presupune că marele povestitor a fost îndeobște un om prea vesel”. Absorbind cam tot ce s-a scris despre marele povestitor până la monografia sa din 1938, G. Călinescu nu a făcut totuși în mod automat caducă exegeza care l-a precedat. În 1981, Petru Rezuș încearcă să stabilească un raport mai
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
profund optimistă și stenică.” În polemica lui Petru Rezuș cu G. Călinescu, mai aproape de adevăr pare imaginea propusă de cel dintâi. Nici „fața” operei lui C., în care după Nicolae Iorga „toți pare că râd”, nu este chiar atât de veselă și senină. Dacă s-ar alcătui o listă cu cei care nu râd (și nu au motive să râdă), s-ar putea constata cu surprindere că lista e destul de lungă, chiar limitată fiind la Amintiri (nu râde bădița Vasile când
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
sufletului omului de munte între țăranii moldoveni. G. IBRĂILEANU Plăcerea stârnită de audiția scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit. [...] Creangă e un umanist al științei sătești, scoțând din erudiția lui un râs gros, fără a fi totuși un autor vesel prin materie. Conținutul poveștilor și al amintirilor este indiferent în sine, ba chiar apt de a fi tratat liric ori fantastic, veselă este hohotirea interioară, setea nestinsă de vorbe, sorbite pentru ele însele, dintr-o voluptate strict intelectuală. G. CĂLINESCU
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
un umanist al științei sătești, scoțând din erudiția lui un râs gros, fără a fi totuși un autor vesel prin materie. Conținutul poveștilor și al amintirilor este indiferent în sine, ba chiar apt de a fi tratat liric ori fantastic, veselă este hohotirea interioară, setea nestinsă de vorbe, sorbite pentru ele însele, dintr-o voluptate strict intelectuală. G. CĂLINESCU Nici un model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă, scriindu-și Amintirile, dar, desigur, nici prototipurile culte ale genului, primele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
1954; Poezii și poeme, Chișinău, 1954; Bucurii pentru copii, Chișinău, 1956; Cânturi de ieri și de azi, Chișinău, 1958; Stihuri alese, Chișinău, 1958; Licurici, Chișinău, 1961; Pic, pic, pic, Chișinău, 1962; Freamăt, Chișinău. 1962; Ieșire din legendă, Chișinău, 1963; Triluri vesele, Chișinău, 1963; Dragostea noastră cea de toate zilele, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; De la mic la mare, Chișinău, 1968; Cartea dorului, Chișinău, 1968; Destăinuire, Chișinău, 1970; Ala bala portocala, Chișinău, 1972; Scrieri, I-II, pref. S. Cibotaru și Eliza Botezatu
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
Nicolae Manolescu, București, 1980; Pavăză putredă, București, 1981; Roman imaginar, Timișoara, 1991; Un glonț pierdut, București, 1991; Vremuri de tinichea (convorbiri cu Daniel Nicolescu), București, 1998. Traduceri: L. Kvitko, Căluțul, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); S. Marșak, Teatru vesel. Casa pisicii. Căsuța din câmpie, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); Alex. Bezâmenski, Versuri de mânie, București, 1950; Nahabed Kuceak, Poezii, București, 1963 (în colaborare cu Victor Tulbure); Incertitudes, București-Montreal, 1992; Michel Déon, Un taxi mov, București, 1994 (în
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
tăcerile semnificative iau locul credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei umane („Duce scoica vremii-n sine/răzbunatul univers/luna trudnică revine/cu profil în aur șters// Joc de doi, fără-ncetare/drum prea vesel, drum prea trist/răpind ochiul din izvoare/din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată de reflecția stoică și dăruirea artistică („Încărunțit de
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
de sevă („răvac”, „a sgârma”, „băsnaș”). Numeroase mostre din poezia lui D. par curat barbiene: „Elipse descrescând urmez în zbor / Încet, spre centru, desfăcut în cete: / Stau zile grămădite-n coridor / De vizitiul dus ca să se-mbete. Așteaptă-n radă veselul vapor / Feeric, sub presiune, mugitor, / Cu ochi de căpitan țintind lunetă. // Ci eu aici elipse noi încerc / Tot mai rotit, mai iute, mai în cerc / Și simt un miez de suflet cum regretă” (Pe malul Styxului, II); „În ochi adânci
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Tănase Pușcă, iar secretar de redacție, Mihail Bologa, cărora le-au urmat I.Gr. Marin-Slujeru ca secretar de redacție și V. Rusu ca redactor responsabil. Publicația are în primul rând un caracter social, dar nu lipsesc nici rubrici literare precum „Colțul vesel”, „Biblioteca noastră” și „Vitrina cărților”, unde apar versuri satirice (de Toma Murgoi-Jiboteanu, N. Lebedi, C.S. Anderco) și diverse recenzii (de M. Iosifaș și Ion Berinde). Totuși, de remarcat sunt mai degrabă câteva texte republicate în afara acestor rubrici, și anume două
GRAIUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287331_a_288660]
-
aberației din realitatea contemporană (în lumea îmbogățiților din anii ’90, stăpân la Snagov este Regele broaștelor, Gino, care face afaceri prin Mormoloc Bank). Pe lângă Ciripit de păsărele și Fluturi de noapte, comediile care l-au consacrat pe G., volumul Iadul vesel (1997) cuprinde piesa omonimă („comedie onirică”), montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București, 1994; Ciripit de păsărele, București, 1995; Regele broaștelor, București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Estul sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu, postfață Ileana Berlogea, București, 2001; Teatru. Comedii la microfon, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Silvestru, Comedia inteligentă, RL, 1983, 24; Ion
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
cu altele în românește din nuvelele lui N.V. Gogol și H. Sienkiewicz la „Romänischr Revue”, „Vatra”, „Familia”, „Literatură și artă română”, „Patria”, „Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]