9,695 matches
-
acea perioadă. Lui Bărbat i-a urmat la domnie Tihomir în preajma anului 1290, iar câțiva ani mai târziu (în preajma lui 1310) Basarab I preia tronul. Astfel, în 1324, situația juridică internațională a voievodului era aceea de vasal al Ungariei. Însă voievodul duce o politică externă foarte activă, folosind poziția de expectativă, care îi permitea să realizeze negocieri și acțiuni militare. Intră în conflict cu coroana maghiară, dorind să unească Banatul de Severin la Țara Românească. Au loc negocieri, domnitorul român trebuind
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
această construcție face ca și în prezent dată construcției și numele ctitorului să rămână discutabile. Unii autori atribuie biserică lui Sas Vodă (1354-1358) sprijinindu-și afirmația pe faptul că biserică este situată pe Dealul Sasca, toponim ce derivă de la numele voievodului. Ea se află la circa 300 m nord de locul unde tradiția consemnează existența cetății construite de Sas Vodă și a fost considerată ca fiind capelă Curții Domnești din Siret. Istoricul Nicolae Iorga a atribuit ctitoria bisericii domnitorului Petru al
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Totuși, domnitorul Petru Mușat a fost cel care a mutat capitala Moldovei la Suceava și în afară de dania pe care a făcut-o Bisericii catolice Sf. Ioan din Siret, nu au mai fost găsite legături ale acestuia cu Șiretul, pe când Sas Voievod este mereu menționat în toponimia și monumentele Șiretului. După mutarea scaunului Moldovei la Suceava (de către Petru Mușat), acest lăcaș de cult a servit că biserică parohiala credincioșilor de pe dealul Sasca. Prezenta în biserică a unor pietre de mormânt ale unor
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1779 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. În centrul localității Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 205, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
județul Suceava din anul 2015 la numărul 205, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca. Unele documente istorice mai amintesc câteva încercări de revigorare a vieții monahale pe locul ctitoriei voievodului Bogdan, în secolul al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu multe întreruperi. Actuala biserică
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
ani de la Iisus Hristos 1783”". În jurul anului 1836, preotul Solcanu a dăruit bisericii un Octoih mare, cu următoarea însemnare "„Acest Octoih este dat de preotul Solcanul spre a sa pomenire sfintei biserici din satul Bogdănești unde este hramul mai marilor voievozi Mihail și Gavril, să fie de-a pururea nestrămutată întru acea biserică, iar carele va îndrăzni a străina de la această biserică să fie neertat de Domnul Iisus și de Maica Domnului și de sfinții arhangheli și de toți sfinții până ce
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de un proiectil, care a explodat în apropiere. La data de 30 mai 2003, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților și cu purtarea de grijă a parohului, pr. dr. Florentin Loghinoaia, s-a început construirea Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
și Rădăuților și cu purtarea de grijă a parohului, pr. dr. Florentin Loghinoaia, s-a început construirea Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc. Ioan cel Nou, medalion adus de la Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Rădășeni de către preotul Petru Irimescu. Paraclisul are un cerdac din lemn și un
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi și Sfântul Gheorghe” din Praxia, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfântul Gheorghe”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1797 în satul Râșca, strămutat ulterior în satul Boroaia și apoi, în
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
moșia mănăstirii, unde să-și construiască locuințe. O parte dintre săteni se mută peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le construiește aici în anul 1797 o biserică de lemn, cu hramul "Sfinții Voievozi". În decursul timpului, biserica a suferit numeroase modificări care înregistrează totuși o datare exactă. Într-o perioadă necunoscută, biserica a fost strămutată de la Râșca la Boroaia. În anul 1977, bisericuța de lemn a fost strămutată din nou, de această dată
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
de lemn Bernadea, din comuna Bahnea, județul Mureș, datează din anul 1805. Alte surse consideră biserica mai veche, ante 1761, când este pomenită în conscripția lui Bucov. Hramul bisericii diferă de la o sursă la alta, listele oficiale precizând hramul "Sfinții Voievozi". Alte surse bibliografice atribuie bisericii hramul "Sfinții Arhangheli". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul: . Construită din lemne de brad, așezate pe tălpi din stejar, biserica veche a satului a trecut prin momente de cumpănă
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
al XVII-lea în satul Rădășeni din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina", sărbătorit la data de 25 noiembrie. Conform tradiției, biserica este ctitoria voievodului Ștefan Tomșa al II-lea. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 351, având codul de clasificare . Satul Rădășeni este așezat pe un deal înalt pe care sunt cultivați pomi fructiferi. El
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
o distanță de 2 km vest de municipiul Fălticeni. Cel mai vechi document istoric cunoscut în care se pomenește de Rădășeni datează de la 16 februarie 1424, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432): "„Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se că acest adevărat popa Iuga ne-a slujit nouă credincios. De aceea noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
țării, amintindu-și de ajutorul primit, va fi înălțat aici o biserică. O variantă vorbește numai de punerea temeliei de către domnitor, construcția de lemn ridicându-se de către săteni, edificiul fiind deja inaugurat în vremea celei de a doua domnii a voievodului”". Într-o anaforă de judecată între Mănăstirea Slatina și locuitorii satului Rădășeni din 20 aprilie 1743, din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, cu ocazia hotărniciei bucății de loc din hotarul târgului Baia, se precizează următoarele: "„...că au apucat de la bătrânii
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află un tablou votiv pictat în anii 1875-1876 în care sunt reprezentați voievodul și Elena Doamna, ținând în mână chivotul bisericii. Biserica din tabloul votiv este construită din bârne așezate vertical, fără pridvor și cu o fereastră mare în treimea stângă și având un acoperiș din șindrilă, în patru ape. Cronica parohiei Rădășeni
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
a păstrat doar pe pereți și pe un fragment de boltă (Maica Domnului în slavă înconjurată de scene din ciclul Patimilor și al Învierii Mântuitorului). La intrarea în naos, pe peretele de sud, este pictat tabloul votiv în care apar voievodul Ștefan Tomșa și Elena Doamna, ținând chivotul bisericii în mână. Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Șerbănești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1778 în satul Șerbănești din comuna Zvoriștea aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, pan Ion Tăutul logofăt a început a zidi această casă (hram) întru numele celui între sfinți, părintelui nostru, arhierarhul și făcătorul de minuni Nicolae, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Ștefan Voievod; și s-a săvârșit în anul 7007, luna decembrie 6"". În partea dreaptă a chenarului se află o însemnare cu textul: ""Dragotă Tăutulovici"", care dezvăluie că acest Dragotă, fiul lui Tăutu, s-a îngrijit de realizarea inscripției sau a fost
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
cunoștea. În perioada derulării lucrărilor de consolidare a lăcașului de cult, slujbele bisericești se oficiază într-o biserică de lemn amplasată la sud de biserica monument istoric. În anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea marelui voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților a dispus construirea a 6 biserici de lemn de dimensiuni mici în care să se oficieze slujbele bisericești pe parcursul restaurării bisericilor monument istoric (la Arbore, Baia, Bălinești, Părhăuți
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Zlodica a fost construită în secolul al XVII-lea în satul Zlodica din comuna Ceplenița (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
către Epitropia Sf. Spiridon din Iași pentru a lor pomenire. Potrivit unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica "Sf. Voievozi" din Zlodica a devenit biserică de enorie, filială a Parohiei Cotnari. În perioada celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au transformat lăcașul de cult în grajd, afectând multe icoane, ba chiar au tras gloanțe în crucea Mântuitorului, ca să
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Mănăstirea Agafton a fost construită în anul 1747 în satul Agafton din comuna Curtești (județul Botoșani). Ea se află localizată în cimitirul Mănăstirii Agafton, fiind inclusă în perimetrul mănăstirii. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Mănăstirea Agafton a fost
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]