12,426 matches
-
eficiente pentru aplicarea și adaptarea acelor cunoștințe la contexte situaționale multiple și la cerințele vieții” (p. 326). Esențială rămâne capacitatea persoanei înțelepte de a-și planifica și autogestiona propria viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
viață, afirmă autorii sus-menționați. În pofida perspectivelor și a conceptualizărilor diferite privind înțelepciunea și relația ei cu vârsta oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o cunoaștere pragmatică bazată pe experiență; - înțelepciunea implică orientarea gândirii spre rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oamenilor, există câteva aspecte asupra cărora majoritatea autorilor manifestă un acord minimal. Acestea se referă la următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o cunoaștere pragmatică bazată pe experiență; - înțelepciunea implică orientarea gândirii spre rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani), alții sunt de părere că nu vârsta este determinantă în dobândirea înțelepciunii, cât mai degrabă calitatea cunoașterii și modul propriu, creativ și cu impact social
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia (de peste 60 de ani), alții sunt de părere că nu vârsta este determinantă în dobândirea înțelepciunii, cât mai degrabă calitatea cunoașterii și modul propriu, creativ și cu impact social deosebit de a pune problemele și de a le oferi soluții. Cert este că înțelepciunea e o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de ani), alții sunt de părere că nu vârsta este determinantă în dobândirea înțelepciunii, cât mai degrabă calitatea cunoașterii și modul propriu, creativ și cu impact social deosebit de a pune problemele și de a le oferi soluții. Cert este că înțelepciunea e o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu o vârstă fizică și psihică generală bună sau chiar optimă. Înțelepciunea implică moduri speciale de cunoaștere bazate pe experiență și presupune capacitatea (crescută) a oamenilor de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu impact social deosebit de a pune problemele și de a le oferi soluții. Cert este că înțelepciunea e o dimensiune a gândirii și a activității intelectuale a oamenilor sănătoși, cu o vârstă fizică și psihică generală bună sau chiar optimă. Înțelepciunea implică moduri speciale de cunoaștere bazate pe experiență și presupune capacitatea (crescută) a oamenilor de a fi reflexivi și de a emite judecăți de valoare în viața de zi cu zi și în activitățile specifice unor domenii diferite de expertiză
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este dedicată această carte), În pofida trecutului legionar și a povestirilor sale emoționante, nu m-a Învățat să fiu naționalist. Dimpotrivă, aborda această problemă cu multă cumpătare. Și nu cred că de vină a fost reeducarea sa În lagărele comuniste, ci Înțelepciunea și seninătatea senectuții. Când a aflat că am o legătură serioasă cu o „unguroaică” (spre indignarea și consternarea mamei), bunicul Traian a Îndemnat-o pe fiica sa la moderație și i-a reamintit exemplul acelor Înaintași ai săi, din neamul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru istoric? Avem la Îndemână, În primul rând, elementele culturale care intră În lumea satului: literatura religioasă, În special cea omiletică, apoi bucvariile, catehismele și manualele destinate Învățământului elementar, urmate de calendare și de cărțile populare, de „Învățătură” sau de „Înțelepciune”. Ne stau apoi la dispoziție intervențiile oficialităților laice sau ecleziastice În mediul comunității tradiționale, reglementările care se expediază În mod expres În direcția satului. O a doua categorie de surse cuprinde acele izvoare istorice, variate, cu caracter mai ales narativ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maiestuoase a cauzei pe care o reprezintă. Foaia lui Bariț XE "Bariț" va publica, de asemenea, biografia lui Franklin, precum și numeroase anecdote legate de personalitatea acestuia, care zugrăvesc același personaj legendar, servind puternicilor vremii sale lecții de virtute și de Înțelepciune. 4. Mesajul operei lui Franklin XE "Franklin" și românii ardeleni Fără Îndoială, contactele prezentate până aici au o importanță În sine, din perspectiva unei istorii a relațiilor culturale. Dar semnificația aparte a acestei prezențe a operei lui Franklin XE "Franklin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Învățătorul poporului de la Blaj. Traducătorii operei lui Franklin XE "Franklin" manifestă o mare Încredere În forța educativă și În valoarea de exemplu a Învățăturilor scriitorului american, așa după cum afirma și Iosif Many XE "Many" : Însemnările folositoare și regulele pline de Înțelepciunea vieții, ce airea aduseră la mulți bine, pot și la noi să aibă urmări bune. Fraților, numai noi să fim osândiți spre sărăcie de-a pururea, până ce În alte țări pățania sa și a altuia aduce bine mângâietor? Numai nouă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Duroselle, Jean-Baptiste, „Opinion, attitude, mentalité, mythe, idéologie: essai de clarification”, În Relations internationales, 1, 1974, nr 2. Duțu, Alexandru, Călătorii, imagini, constante, Editura Eminescu, București, 1985. Duțu, Alexandru, Cărțile de Înțelepciune În cultura română, Editura Academiei, București, 1972. Duțu, Alexandru, Cultura română În civilizația europeană modernă, Editura Minerva, București, 1978. Duțu, Alexandru, Dimensiunea umană a istoriei. Direcții În istoria mentalităților, Editura Meridiane, București, 1986. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 1079-1103. Se remarcă, În istoriografia românească, cercetările aplicate de imagologie ale lui Alexandru Duțu: „Imaginea neamțului și a turcului după asediul Vienei”, În volumul său, Călătorii, imagini... ed. cit., pp. 102-117, și studiile anexate În finalul volumului Cărțile de Înțelepciune În cultura română, Editura Academiei, București, 1972, pp. 127-162. De asemenea, Andrei Pippidi, „Naissance, renaissance et mort du «Bon Sauvage»: à propos des Morlaques et des Valaques, În volumul său, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Zub, „Europenism și francofilie”, Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11), pp. 3-5. Din bogata bibliografie a autorului, prezintă interes pentru cercetarea de față cel puțin următoarele lucrări: Coordonate ale culturii românești În secolul XVIII (1968); Cărțile de Înțelepciune În cultura română (1972); Sinteză și originalitate În cultura română (1972); Cultura română În civilizația europeană modernă (1978). Vezi supra, notele 231 și 244. Alexandru Duțu, Europe’s Image..., ed. cit., p. 150. Victor Neumann, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atribuită lui Mircea la Nicopole, lui Vlad Dracul sau Iancu de Hunedoara la Varna și justificată de tradiția cărturărească, scoate În evidență această poziție de neimplicare. Inițiativele apusenilor sunt privite cu neîncredere, chiar cu un anumit aer de superioritate, de Înțelepciune provenită din experiența specifică unui orizont propriu, la care apusenii nu ar avea acces. Ca și În cazul nivelului folcloric, este vorba, În mod evident, de o percepție care atribuie semnificații ideologice deformante unor evenimente istorice, percepție pe care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca o formă a spiritului liturgic creștin. Regăsind această liturghie cosmică În folclorul românesc, având În centru misterul Morții salvatoare și al jertfei de sine, Eliade conchide astfel: Mircea Vulcănescu credea (la fel ca marii gânditori români interbelici) că În Înțelepciunea țărănească ar trebui să căutăm originalitatea imaginii românești asupra destinului. În Dimensiunea românească asupra existenței, ca și În alte studii izolate, Vulcănescu subliniază că, pentru țăran, lumea are sens, că există o corespondență cosmică, sesizabilă prin semne, prin observarea astrelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
toate scrierile literaturii române vechi. Dacă astfel arată cadrul general al literaturii medievale românești, nu putem să nu surprindem și anumite elemente originale, proprii diferiților scriitori. Astfel, Grigore Ureche și Ion Neculce par mai degrabă apropiați de viziunea tradițională, de Înțelepciunea populară care se confundă până la un punct cu Învățătura teologică. Ori de câte ori acești doi cronicari constată destine mai mult sau mai puțin nefericite ale personajelor din textele lor, de obicei ale domnitorilor moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este În schimb diferită la cronicarii mai culți, mai profunzi, Între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul care Încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala Înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă a acestui gen de teoretizare este, fără Îndoială, poemul Viiața lumii, compus pe tema sorții nemiloase, având ca model eternele adevăruri cuprinse În formula vanitas vanitatum. Mai important este faptul că Miron Costin extinde asupra
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și că această idee rămâne primordial de origine religioasă. Scriitorii privesc lumea cu resemnare, cu Împăcare, chiar dacă sunt nemulțumiți de faptele negative cu care se confruntă. In epoca veche, literatura cultă s-a aflat foarte aproape, ca viziune și de Înțelepciunea folclorică. Aducerea pe lume a unui copil a fost simțită de oameni din totdeauna drept un act miraculos, misterios, cei implicați direct În aceasta (mama și fătul) fiind investiți cu forțe deosebite și tratați ca atare de Întreaga colectivitate. Subsumată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu poate face copii, umblând din babă În babă, ajunge și la moașa satului, la sfat, la lege să ceară să aibă și ei un viitor la familie, un fiu, un copil. Se accentuează aici rolul moașei ca depozitar al Înțelepciunii comunității ca mediator Între sacru și profan, nu numai motivația rațională a dorinței de a avea urmași. Moașa Îl Îndeamnă să ceară de la tatăl lui un cal din vechime, din ăi viteji, cu care să meargă la Marea Neagră pentru a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
noroc să mai viu Înapoi dă la armată, io mă căsătoresc cu ea. Iar dacă nu, să să căsătorească și ea cu cine o putea. E o Înțelegere adecvată transformărilor din viața comunității tradiționale, reflectate În gândirea protagonistului, dublată de Înțelepciunea mamei: Da ce, poate-o fi norocul tău, pentru că toate astea urmează la noroc. În Fata din sicriul de ceară, eroul pleacă În căutarea fetei menite la naștere. Ajunge Într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
simbolizează eternitatea, unitatea, legătura, unirea, fidelitatea. Rolul său de simbol solar sau lunar poate fi subliniat de metalul din care este făcut (aur și, respectiv, argint); În această calitate poate simboliza căsătoria mistică cu domnul (inelul primilor creștini), cunoașterea și Înțelepciunea. g. Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central Într-o serie de basme nuvelistice. În Despina, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc În alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi În lume, dar soțul ori soția nu, șinsurătoarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unor înțelepți care au dorit să-și împărtășească trăirile posterității. Aceste cărți necanonice sunt în număr de cincisprezece: Cartea lui Tobit, Cartea Iuditei, Cartea lui Baruh, Epistola lui Ieremia, Cântarea celor trei tineri; Cartea a treia a lui Ezdra, Cartea înțelepciunii lui Solomon, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul), Istoria Susanei, Istoria omorârii balaurului si a sfărâmării lui Bel, Cartea întâi a Macabeilor, Cartea a doua a Macabeilor, Cartea a treia a Macabeilor, Rugăciunea regelui Manase. Scrierile necanonice și-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]