10,586 matches
-
domiciliul unora dintre scriitorii care tăceau. în jur de treizeci de scriitori acceptară („pentru reușita grevei” spuneau ei) acest exercițiu de exhibare a actului lor de revoltă. în definitiv nu aveau nimic de pierdut, pentru că oricum timpul era sacrificat pe altarul grevei. De ce să nu accepte, deci, cîteva ore de ceremonie voaioristă pe zi, mai ales că vizitatorii ar fi urmat să plătească un supliment pentru acest tip de emoție socio-turistică ? Prețurile fură calculate în funcție de gradul de celebritate națională și locală
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dirijor al corului mitropolitan, Pr. Alex. Cristea, autorul imnului ”Limba noastră”. Sunt nume pomenite la săvârșirea serviciului religios precum și În lucrarea ”Basarabia” - Sibiu 2003. O strălucită lucrare consacrată Î.P.S. Antonie Plămădeală rod al unei Îndelungate și multivalente Colaborări pe ”Altarul Spiritului” o datorăm Acad. Prof. Constantin Marinescu de la Iași. Cele peste douăzeci și cinci scrisori ale Înaltului Prelat adresate distinsului interlocutor din Iași au ca temă fundamentală istoria și cultura națională, ecumenismul, valorile morale etc. În prefața studiului, P.F. Daniel Patriarhul României
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
primejdia ce-o reprezintă această doctrină În societatea internațională și În mod deosebit pentru poporul român. În timpul ocupației Basarabiei de către armata Sovietică fiind refugiat În țară a susținut În toate Împrejurările justețea războiului de eliberare a provinciei răpite Încurajând de la altarul bisericii familiile celor aflați pe câmpul de luptă. Dacă un număr redus de tineri au fost atrași de propanganda sovietică, sufletul poporului basarabean a fost alături de patria Însângerată de nedreptate Încălcare a pământului transprutean. Speranțele de mai bine ale populației
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
juriul Rural, ce nu a șovăit să-l declare campion pe berbecul care, de la incident, a avut drept de uzufruct asupra simpatiei și căldurii majorității argentinienilor. Dilema creată este interesantă. Dacă tendința descriptivă va continua, arta va fi sacrificată pe altarul naturii; doctorul T. Browne a și spus că natura este arta lui Dumnezeu. Catalogul și analiza diverselor cărți ale lui Loomis În ce privește opera lui Federico Juan Carlos Loomis, observăm cu plăcere că vremea glumelor facile și a incomprensibilei povestiri facțioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
alb, negru, galben, roșu și albastru. Atras de perspectivele lucrative care se deschideau În fața sa sau, cine știe, de cuvântul dulce-acrișor, Querido a comis primejdioasa greșeală de a face combinații; ortodocșii Încă Îl mai acuză că ar fi jertfit pe altarul lăcomiei nu mai puțin de o sută douăzeci de pilule mixte, care se remarcau prin tot atâtea nuanțe. Asemenea promiscuitate l-a dus la ruină; chiar În acel an a trebuit să-și vândă localul altui chef, un neica nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în presa dintre anii 1989-2011 Primul discurs religios din presa românească apare joi, 28 decembrie 1989, când cotidianul Adevărul publică în pagina 3 un fragment Din mesajul Patriarhului României Teoctist 69 , adresat cu o zi în urmă 27 decembrie slujitorilor altarelor și tuturor binecredincioșilor creștini. Fragmentul respectiv a fost prezentat și în presa audio-vizuală. În acest cuvânt (reprodus integral în prezentul volum, "Anexa nr. 2"), Patriarhul Bisericii Ortodoxe spunea: În aceste clipe mărețe, când poporul nostru înscrie prin jertfe neprețuite pagini
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de cauză, însă fără o cauză sfântă. Este foarte adevărat că abordând astfel religia, în demersul lor creativ, autorii acestor satire au și dorința de a atrage atenția asupra unor aspecte cunoscute publicului larg. Anumite patimi omenești ale slujitorilor Sfintelor Altare devin pentru alții motiv pentru continuarea în patimi. Am stat de vorbă cu cineva care participase la o cununie religioasă oficiată de un preot ce nu se mai putea ține pe picioare. La respectiva cununie, interlocutorul meu începuse să consume
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
împlineau dorința și profeția Sfântului Ioan Gură de Aur: "Mă voi sui la înălțime pentru a vă vorbi despre Hristos și toata lumea mă va auzi"46. De altfel, vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, definea radioul drept "altar al undelor", iar pe cei care realizează în special emisiunile religioase, îi consider "slujitori ai acestui altar"47. Revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, în numărul său din mai 1999, în care anunța inaugurarea emisiunilor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
vorbi despre Hristos și toata lumea mă va auzi"46. De altfel, vrednicul de pomenire Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, definea radioul drept "altar al undelor", iar pe cei care realizează în special emisiunile religioase, îi consider "slujitori ai acestui altar"47. Revista Renașterea, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Clujului și Feleacului, în numărul său din mai 1999, în care anunța inaugurarea emisiunilor postului de radio "Renașterea", scria: În contextul nou de după 1989, Biserica se găsește în situația și în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
foarte bine văzut de profesori, era scos în evidență. El avea 23 de ani, noi aveam 20 sau 19. Era văzut altfel. Ei, pe acești oameni i-am văzut și în profesia lor că nu s-au sacrificat niciodată pe altarul justiției. Adică și-au cultivat avantajele oferite de poziție, de cercurile relaționale, de funcție. — Închidem paranteza în istorie care ne-a dus înainte de 1989 și revenim la prezent... — Vreau să vă mai spun un lucru: în acel cămin, în căminul
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
-i devină soacră. Aproape c-ar fi meritat s-o facă. — Apropo, Camilla era de neoprit când se pornea, Laurence spune că bietul tău tată nu se simte prea bine. Crezi c-o să fie în stare să te conducă la altar? Fran se simți cuprinsă de o furie atât de cruntă din pricina insensibilității Camillei, încât sări de pe scaun. I se urcă sângele la cap din cauza mișcării bruște și, în secunda următoare, se prăbuși leșinată pe podea. Avu senzația înfiorătoare că vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
întoarse în camera de zi, Laurence aștepta să-și ia rămas-bun, cu fața încrețită de neliniște. — Francesca, draga mea, cred că mai e ceva la care ar trebui să te gândești. Dacă vrei ca tatăl tău să te conducă la altar, nu sunt sigur că putem să așteptăm până în septembrie. Cred că ar trebui să luăm în calcul ideea de-a ne căsători cât mai curând posibil. Nimeni nu mai văzuse vreodată o forfotă ca aceea care cuprinse birourile redacției Citizen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
atât din motive religioase, cât din cauza unui sentiment al tradiției. Oamenii din acest oraș veniseră să se închine în aceste strane și nave de șapte sute de ani încoace, purtând cu ei spaimele și speranțele lor și depunându-le înaintea acestui altar. Fran își dădu seama că nu se deosebea deloc de ei. Ajută-mă ca tata să fie bine sau măcar să facem ce e mai bine pentru el, șopti în penumbra îmbietoare. Și ajută-mă să fac ce e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
în cursul acestei dimineți avea un alt pariu important de câștigat: stratagema publicitară ce urma să aibă loc în piața din fața catedralei la prânz. Trei femei care voiau să-și vândă rochiile de mireasă aveau să se îndrepte spre un altar improvizat pe fundalul marșului nupțial, purtând fiecare o etichetă cu prețul pe rochie, spre a promova lansarea ziarului. Fuseseră anunțați reprezentanții presei locale și naționale și postul de televiziune Eastwards promisese că o să trimită o echipă de filmare. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o ia cu frig de teamă că s-ar putea scurge pe rochie. Se părea că această minunată creație a lui Catherine Walker, care presupusese ore de design impecabil și cusutul minuțios de mână, nu avea să fie purtată în fața altarului. Cel puțin nu de femeia asta zăludă. Vânzătoarea o luă discret din mâna lui Fran și o puse la loc pe umeraș. — Vreau să spun, continuă Fran, dându-și seama de amploarea dilemei în care se afla, dacă de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fie tatăl? Asta era întrebarea pe care nici măcar nu îndrăznise s-o gândească. Închise ochii și-și închipui biserica, împodobită cu florile Camillei, auzi muzica, și-și impuse să-și imagineze cine își dorea s-o aștepte de fapt în fața altarului. Realiză că, atunci când ajungeai atât de departe, aveai o singură opțiune: să fii absolut sinceră cu tine însăți. Așadar, care din ei doi era? Capitolul 19 — Ca să fiu sinceră, cred căă - lui Fran abia dacă-i veni să recunoască, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Continuă să fie unul dintre cele mai folositoare lucruri pe care le-am învățat. — Fiica mea, Francesca, anunță Ralph cu neașteptată solemnitate când conversația începu să lâncezească, o să se căsătorească în curând și m-a rugat s-o conduc la altar. — Felicitări. Tonul lui Carrie sugera că nebunia era de bună seamă ereditară. Cine e norocosul? — Se numește ă Cu un aer derutat, de panică subită, Ralph îi ceru din priviri ajutorul lui Fran. — Franny dragă, îmi pare foarte rău. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care asculta și-ar fi dorit ca Francesca să-și fi dat osteneala să se ocupe ea de flori. Fără îndoială, nu-i displăcea că era și Camilla implicată, însă nu și dacă asta presupunea că avea să stea în fața altarului încadrat de tulpini de floarea-soarelui, arătând ca afurisiții de Bill și Ben. — Ești sigură că floarea-soarelui e o idee atât de inspirată? o întrebă el. — Bineînțeles, dragule. O să fie o nuntă atât de elegantă, încât o să se vorbească despre ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fi putut îndura era gândul că ar fi depins de mine. Am rămas împreună pentru că aveam vieți separate, de fapt. El cu ziarul, eu cu jocul de bridge. Boala ar fi schimbat totul. Mă bucur că te va conduce la altar. Va fi mândru s-o facă. Eram geloasă, știi, pe voi doi. Patetic, nu-i așa, să fii geloasă pe propriul tău soț? Dar el a știut cum să te ia de când erai mică. Întotdeauna te duceai la el, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Ar fi foarte drăguț din partea ta. — I-ai dat deja vestea lui taică-tău? Tonul ei plin de neașteptată compasiune o emoționă pe Fran. — Nu cred c-o să fie devastat. Era încântat la culme că vrei să te conducă la altar, dar am o bănuială că îi era teamă să nu facă vreo gafă care să te facă de râs în public. — Mulțumesc, mamă. Ești o fată de comitet. Phyllis zâmbi șovăielnic. — E mai bine decât să fiu o pacoste, bănuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nevoiți să plătească oricum florile, probabil și firma de catering. Va trebui să le trimită un cec. Și încă nu găsise momentul potrivit să-i spună tatălui ei că n-avea s-o mai conducă în cele din urmă la altar. Tocmai încerca să compună un titlu pe tema mobilierului de bucătărie, când Ben se ivi ca o furtună la celălalt capăt al redacției pustii. La ora asta plecase aproape toată lumea, în afară de ea și Stevie și, cum pe nici una din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ele, spre capătul falezei, se sălbăticise o plantație de smochini, cu trunchiurile noduroase și frunzele mari, alburii, acoperite de praf. Smochinii nu mai făceau fructe. Rămăseseră inutili printre cactuși enormi cărora le pria, se părea, uscăciunea țărmului, dar păleau în fața altarelor înalte de marmură pe care îți venea să îngenunchezi. Michelangelo în persoană, dacă ar fi sosit într-o bună zi pe acel țărm, nu l-ar mai fi părăsit, cred; ar fi sculptat acolo toată viața, mulțumindu-se cu pâine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de diferențieri subtile, nu puteau rata ocazia unică de a încropi un top al celor mai frumoase trei locuri din Japonia. Aceste regine topografice sunt: Miyajima, insula de lângă Hiroshima unde se găsește faimoasa poartă scufundată (tori) care marchează intrarea în altarul Itsukushima, Amanohashidate, un banc ondulat de nisip, acoperit de pini, în Prefectura Kyoto, și, ați ghicit, Matsushima, adăpostind zeci de insule încărcate de omniprezenții pini, nu departe de Sendai. În ziua festivalului (Toro Nagashi Hanabi Taikai, cum sună formula sa
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Așa cum afară încep să se ivească firele noii ierbi, mai mari, mai verzi clipă de clipă, înăuntru cresc, clipă de clipă mai frumoase și mai albe, fetițele. Este ziua lor astăzi, trei martie, și fiecare casă rânduiește, pe rafturile unor altare roșii special înălțate, o altă lume de fetițe, parcă spre oglindirea celei adevărate, spre tainica ei îmbogățire, minunatele păpuși de lemn Hina, îmbrăcate în kimono-urile epocii Heian. Este Festivalul păpușilor, celebrând creșterea fericită a tinerelor fete, dar un alt nume
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ca în al doilea caz, în care se folosește expresia so da). Acolo unde japonezii acordă acestor nuanțe din perceperea realului o importanță covârșitoare, noi nu considerăm necesar nici măcar să aruncăm o privire. Și aceasta pentru că jertfim orice altceva pe altarul eficienței: dacă este adevărat că scopul oricărei comunicări este acela de a asigura cât mai repede și mai simplu transferul mesajului, nu este evident că, slujind zeița preciziei absolute, îți legi singur pietre de moară la gât? Ba da zic
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]