18,056 matches
-
a poziției tarifare care face obiectul regulii corespunzătoare din coloanele 3 sau 4. 2.4. Dacă pentru o mențiune în primele două coloane este specificata o regulă atât în coloana 3 cât și în coloana 4, exportatorul poate opta, ca alternativă, să aplice fie regulă stabilită în coloana 3 sau cea stabilită în coloana 4. Dacă în coloana 4 nu este menționată nici o regulă de origine, trebuie să fie aplicată regulă din coloana 3. Notă 3 3.1. Prevederile Articolului 6
PROTOCOL nr. 3 din 26 noiembrie 2001 la Acordul de comerţ liber între România şi Republica Lituania ratificat prin Legea 276/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147187_a_148516]
-
permit următoarele: a) reducerea numărului de teste de efectuat la cele care, în cazul specific care se examinează, sunt în general considerate pe baza dovezilor științifice a fi cele mai severe; ... b) omiterea testelor de migrare sau de substituire ori alternative, în cazul în care există dovezi convingătoare că limitele de migrare nu pot fi depășite în condițiile previzibile de utilizare a materialului sau obiectului. ... Capitolul 1 Simulanții alimentari 1. Introducere Simulanții alimentari au fost introduși datorită faptului că nu este
NORME din 24 octombrie 2002 (*actualizate*) privind materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării. ... Articolul 6 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic. Articolul 7 Pacientul are dreptul de a decide dacă mai dorește să fie informat în cazul în care informațiile prezentate de către
LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003 (*actualizată*) drepturilor pacientului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147452_a_148781]
-
b) organizează, coordonează și controlează realizarea măsurilor de protecție specială a persoanelor cu handicap și a strategiei naționale în domeniul respectiv; ... c) inițiază, elaborează și avizează actele normative din domeniul protecției speciale a persoanelor cu handicap; ... d) acționează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecția instituționalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea și diversificarea serviciilor de recuperare și reintegrare ambulatorii; ... e) analizează factorii carențiali, generatori ai handicapului, și stabilește măsurile adecvate de prevenire a apariției acestora; ... f) monitorizează respectarea drepturilor
ORDONANTA nr. 14 din 30 ianuarie 2003 (*actualizata*) privind înfiinţarea, organizarea şi functionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147507_a_148836]
-
este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluțiilor tehnice de menținere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcțiilor ecosistemelor și de ocrotire a organismelor vegetale și animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei și a condițiilor impuse prin acordul și/sau autorizația de mediu, precum și monitorizarea proprie până la îndeplinirea acestora. ... (4) Suprafatele terestre și acvatice supuse unei regim de conservare că habitate naturale sau pentru refacere ecologică sunt gestionate de deținătorii legali numai
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
fizice sau juridice și, în concordanță cu legislația ori cu practică națională, asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora; - raport de mediu - parte a documentației anumitor planuri sau programe, care identifică, descrie și evaluează efectele posibile asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele sale raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă; - resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale și combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, floră, fauna sălbatică, și permanente - energie
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
manuale școlare pentru învățământul preuniversitar. În învățământul superior curriculumul se stabilește conform autonomiei universitare și standardelor naționale. ... Articolul 13 Autonomia universitară este garantată. Articolul 14 (1) În sistemul național de învățământ, de stat și particular, pot fi inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării conform legii. ... (2) Evaluarea și acreditarea alternativelor educaționale se fac de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, potrivit legii. ... Titlul ÎI Sistemul național de învătământ Capitolul I Dispoziții comune Articolul 15 (1) Sistemul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
standardelor naționale. ... Articolul 13 Autonomia universitară este garantată. Articolul 14 (1) În sistemul național de învățământ, de stat și particular, pot fi inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării conform legii. ... (2) Evaluarea și acreditarea alternativelor educaționale se fac de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, potrivit legii. ... Titlul ÎI Sistemul național de învătământ Capitolul I Dispoziții comune Articolul 15 (1) Sistemul național de învătământ este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de învătământ de diferite tipuri
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
stimulare, compensare și recuperare a handicapului. ... Articolul 43 Tipul ��i gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiză, interșcolare și județene, subordonate inspectoratelor școlare. Articolul 44 Învățământul special dispune de planuri de învățământ, programe școlare, manuale și metodologii didactice alternative, elaborate în funcție de tipul și gradul handicapului și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Articolul 45 (1) În învățământul preșcolar și primar, în funcție de evoluția copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre școală specială spre școală de masă și
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
manuale școlare pentru învățământul preuniversitar. În învățământul superior curriculumul se stabilește conform autonomiei universitare și standardelor naționale. ... Articolul 13 Autonomia universitară este garantată. Articolul 14 (1) În sistemul național de învățământ, de stat și particular, pot fi inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării conform legii. ... (2) Evaluarea și acreditarea alternativelor educaționale se fac de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, potrivit legii. ... Titlul ÎI Sistemul național de învătământ Capitolul I Dispoziții comune Articolul 15 (1) Sistemul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
standardelor naționale. ... Articolul 13 Autonomia universitară este garantată. Articolul 14 (1) În sistemul național de învățământ, de stat și particular, pot fi inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării conform legii. ... (2) Evaluarea și acreditarea alternativelor educaționale se fac de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, potrivit legii. ... Titlul ÎI Sistemul național de învătământ Capitolul I Dispoziții comune Articolul 15 (1) Sistemul național de învătământ este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de învătământ de diferite tipuri
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
stimulare, compensare și recuperare a handicapului. ... Articolul 43 Tipul și gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiză, interșcolare și județene, subordonate inspectoratelor școlare. Articolul 44 Învățământul special dispune de planuri de învățământ, programe școlare, manuale și metodologii didactice alternative, elaborate în funcție de tipul și gradul handicapului și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Articolul 45 (1) În învățământul preșcolar și primar, în funcție de evoluția copilului, se pot face propuneri de reorientare operativă dinspre școală specială spre școală de masă și
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
pe baza notei prevăzute mai sus, se supune aprobării ordonatorului de credite bugetare și a comisiei de licitație desemnate în acest scop. Comisia de licitație va aproba caietul de sarcini numai în cazul în care considera că nu exista o alternativa pentru achiziția de bunuri sau de servicii similare din țara. Aprobarea comisiei de licitație este valabilă numai în cazul votului favorabil a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi. În cazul în care nu se obține votul favorabil a
HOTĂRÎRE Nr. 446 din 7 iunie 1996 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea licita��iilor pentru achiziţiile publice de bunuri şi de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115394_a_116723]
-
în ambele modele este aceea că majoritatea oamenilor au preferințe difuze în legătură cu direcția pe care ar trebui să o urmeze guvernarea în privința formulării politicilor. Din acest motiv, modelele renunță la ideea downsiană conform căreia votanții sunt capabili să ordoneze perfect alternativele propuse de partide pe un continuum, propunând o altă abordare asupra formării opțiunilor de vot. În modelul direcțional dezvoltat de Matthews (1979), votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată, și anume direcția preferinței, ei decizând dacă susțin sau nu
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
doua coordonată, și anume intensitatea, adică măsura în care votantul susține direcția aleasă. Ca și în modelul downsian, este asumat un continuum, care are însă în centru punctul neutru sau, altfel spus, punctul în care votantul este indiferent față de toate alternativele de pe continuum. Dacă în modelul downsian fiecare punct de pe continuum reprezenta poziția față de un set de politici, în modelele direcționale plasarea la stânga sau la dreapta punctului neutru înseamnă atitudinea față de o politică sau, mai exact, respingerea ori susținerea unei politici
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
trei competitori: poziția 4 pentru alianța PSD + PUR, 5 pentru UDMR și 7 pentru alianța DA. În modelul utilizat, opțiunea de vot pentru alianța PSD + PUR este luată drept categorie de referință, motiv pentru care coeficienții estimați pentru celelalte două alternative, alianța DA și UDMR, vorbesc despre probabilitatea de a alege fiecare dintre aceste alternative în raport cu probabilitatea de a alege alianța PSD + PUR. Cum partidul cu care votantul se identifică, vârsta, educația, sexul, venitul și mediul de rezidență sunt caracteristici individuale
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
alianța DA. În modelul utilizat, opțiunea de vot pentru alianța PSD + PUR este luată drept categorie de referință, motiv pentru care coeficienții estimați pentru celelalte două alternative, alianța DA și UDMR, vorbesc despre probabilitatea de a alege fiecare dintre aceste alternative în raport cu probabilitatea de a alege alianța PSD + PUR. Cum partidul cu care votantul se identifică, vârsta, educația, sexul, venitul și mediul de rezidență sunt caracteristici individuale, modelul estimează pentru acestea un set de coeficienți specifici fiecărei alternative în parte. În
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
fiecare dintre aceste alternative în raport cu probabilitatea de a alege alianța PSD + PUR. Cum partidul cu care votantul se identifică, vârsta, educația, sexul, venitul și mediul de rezidență sunt caracteristici individuale, modelul estimează pentru acestea un set de coeficienți specifici fiecărei alternative în parte. În schimb, pentru utilitate este estimat un singur coeficient global, utilitatea fiind privită ca fiind mai degrabă o caracteristică a alternativelor și nu a indivizilor, întrucât depinde de poziția partidelor. Trebuie spus că, fiind un model din familia
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
și mediul de rezidență sunt caracteristici individuale, modelul estimează pentru acestea un set de coeficienți specifici fiecărei alternative în parte. În schimb, pentru utilitate este estimat un singur coeficient global, utilitatea fiind privită ca fiind mai degrabă o caracteristică a alternativelor și nu a indivizilor, întrucât depinde de poziția partidelor. Trebuie spus că, fiind un model din familia modelelor logistice 17, coeficienții estimați sunt exprimați în termeni de log odds. Cu alte cuvinte, utilizând coeficienții din tabel și atribuind valori specifice
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
să-și formeze capacitatea de a se orienta în avalanșa fluxurilor informaționale care ar putea influența procesul educațional. Din perspectiva autorului Joița E. (pag. 28, 2002) procesul educațional: s-ar concretiza în crearea noilor valori morale, culturale și sociale, a alternativelor educaționale, a descentralizării decizionale și curriculare, (...) a educației permanente, a educației pentru schimbare, a educației pentru societatea informațională. Schimbarea în structura învățământului va antrena și schimbarea rolului profesorului. Mai mult decât atât, prin tehnologiile de rețea devine accesibilă utilizarea informațiilor
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
cel mai just obiectul pe care-l măsoară. Proba este fidelă atunci când, repetată fiind, conduce la o apreciere identică, atât la același evaluator (în momente diferite), cât și la evaluatori diferiți (în același timp). Testul docimologic Testul docimologic este o alternativă și o cale de eficientizare a examinării tradiționale. (Pavelcu V., 1968; Pelletier L., 1971; Moise C., 1986; Radu I.T., 1988; Chancerel J.L., 1991; Nicola I., 1992). Testul este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
încercat să definească turismul rural, evidențiind faptul că există o mare varietate de termeni care descriu activitatea turistică în spațiile rurale și anume: agroturism (agritourism), turismul la fermă (farm tourism), turism rural (rural tourism), turismul moale (soft tourism), turism alternativ (alternative tourism) și altele, care au sensuri diferite în diferite țări. Aceeași autori arată că termenul „turism rural” a fost introdus de Comunitatea Europeană, pentru a face referire la pătrunderea activității turistice în spațiul rural. M.G. Robinson, în lucrarea „Conflict and
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
mare actualitate și astăzi. Mai târziu D. Silverman (1990) dezvoltă o analiză sociologică a teoriei organizaționale prin care încearcă să imprime o perspectivă a orientării către acțiune, ce poate fi considerată mai curând o completare a teoriei sistemelor decât o alternativă la aceasta. Conform acestei orientări organizația trebuie privită ca un produs al acțiunilor și interacțiunilor dintre niște oameni motivați care își urmăresc propriile scopuri. Acest concept este susținut de trei caracteristici ale organizațiilor formale: * apar într-un moment bine precizat
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
lăsa derutați în dreapta și sincera lor chemare, mai devreme sau mai târziu, vor reveni la adevărata credință și la natura în care a fost creat omul. Privită din acest punct de vedere, problema turismului rural românesc prezintă o frumoasă alternativă ce nu poate fi ușor înlocuită.
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
3. Orientare către acceptare, impactul factorilor stresori s-a produs, nemaiavând puterea de a-l schimba, totul reducându-se la capacitatea organismului de a rezista în condiții optime condițiilor de stress deja produse. Este utilizată atunci când nu mai există altă alternativă de urmat. Cele trei situații, cei trei vectori, în practică se întrepătrund și se utilizează împreună, conducând către rezultatul dorit, bun, pentru situația descrisă. Dar, este necesară și găsirea și implementarea de către managementul organizațional (al agenților economici) de programe și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]