KorAP: Find »[drukola/base=amenințare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...363 364 365 ...973 >

24,313 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839

la lucrările Comitetului special, considera în anii '70 și '80 definiția agresiunii unul din mijloacele menite să contribuie la întărirea păcii și securității internaționale, o componentă esențială a marilor procese înnoitoare ale lumii contemporane, în cadrul cărora principiul nefolosirii forței și amenințarea cu forța reprezintă imperativul supraviețuirii pe o planetă arhisaturată de armament nuclear și clasic. În răspunsul trimis secretarului general al O.N.U. la recomandările cuprinse în rezoluția 2606/ XXIV a Adunării Generale, guvernul român arăta că "la întărirea securității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
N.U. s-au pronunțat constant în favoarea elaborării unei definiții a agresiunii cât mai completă, general acceptată, care să conducă la eliminarea recursului ilicit la forța armată, sub orice formă s-ar săvârși, la renunțarea la folosirea forței și a amenințării cu forța. În acest sens, definiția agresiunii trebuie să contribuie la edificarea legalității și securității internaționale, a unei noi ordini economice și politice internaționale. Caracterul judicios și realist al propunerilor țării noastre a făcut ca ele să fie apreciate, adoptate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
încerce aplanarea conflictului pe seama statelor mici și mijlocii dintr-o regiune sau alta a lumii. Așadar, respectarea principiilor unanim admise ale dreptului internațional referitoare la imperativul salvgardării independenței și suveranității naționale, al neamestecului în treburile interne, al nefolosirii forței și amenințării cu forța, rămâne unica alternativă logică care corespunde intereselor vitale ale întregii comunități internaționale. În acest context, reluarea eforturilor pentru elaborarea unei definiții cât mai complete a agresiunii, în sensul lărgirii și îmbogățirii conceptului dezarmării politico-juridice a agresorului potențial (concept

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
XXIX), DIN 14 DECEMBRIE 1974, a Adunării Generale a ONU Definiția generală a agresiunii Bazându-se pe faptul că unul din scopurile esențiale ale Națiunilor Unite este menținerea păcii și securității internaționale, luarea măsurilor colective eficace în vederea prevenirii și înlăturării amenințărilor la adresa păcii, și reprimarea actelor de agresiune sau altor încălcări ale păcii; Reamintind că potrivit articolului 39 din Carta O.N.U. Consiliul de Securitate constată existența unei amenințări la adresa păcii, a unei încălcări a păcii sau a unui act

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
și securității internaționale, luarea măsurilor colective eficace în vederea prevenirii și înlăturării amenințărilor la adresa păcii, și reprimarea actelor de agresiune sau altor încălcări ale păcii; Reamintind că potrivit articolului 39 din Carta O.N.U. Consiliul de Securitate constată existența unei amenințări la adresa păcii, a unei încălcări a păcii sau a unui act de agresiune și recomandă sau hotărăște măsurile ce urmează a fi luate, conform articolelor 41 și 42 pentru menținerea sau restabilirea păcii și securității internaționale; Reamintind, de asemenea, datoria

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
obiectul unei ocupații militare sau altor măsuri de folosire a forței, luate de către un stat, în contradicție cu prevederile Cartei și că nu poate să facă obiectul unei dobândiri de către un alt stat ca urmare a unor asemenea măsuri sau amenințări cu ele; Reafirmând, de asemenea, prevederile Declarației asupra principiilor de drept internațional referitoare la relațiile prietenești și de cooperare între state, în conformitate cu Carta O.N.U.; Convinse că adoptarea unei definiții a agresiunii trebuie să aibă ca efect descurajarea unui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
constata, ca o contribuție evidentă a diplomației românești, că "s-a conturat o apropiere substanțială a punctelor de vedere în privința conținutului lucrărilor C.S.C.E., că va trebui să se contribuie la crearea unui sistem de angajamente de natură să excludă orice amenințare cu forța sau folosirea ei în relațiile reciproce între statele din Europa și să asigure respectarea suveranității lor, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și independența tuturor statelor"51. Propunerea românească privind caracterul deschis al tuturor lucrărilor era legată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
în lupta sa împotriva agresorilor; a fost adresată tuturor statelor "chemarea de a face tot ce depinde de ele pentru a pune capăt agresiunii S.U.A. în Vietnam, a lichida focarul de război din Asia de Sud-Est..." 72. A fost adoptată " Declarația cu privire la amenințarea la adresa păcii ca urmare a agresiunii americane în Vietnam", fiind reamintită baza reglementării în Vietnam poziția cunoscută în patru puncte a guvernului R. D. Vietnam și programul Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de Sud. A fost reamintită disponibilitatea din partea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
pot participa toate statele europene, inclusiv R. D. Germană și R. F. Germania, în condiții de deplină legalitate, precum și Statele Unite și Canada. La Conferință urmau să fie examinate probleme ca: 1. Înfăptuirea securității europene și renunțarea la folosirea forței sau amenințării cu folosirea ei în relațiile mutuale dintre statele europene; 2. Lărgirea legăturilor comerciale, economice, tehnico-științifice și culturale, pe baza egalității în drepturi, în scopul dezvoltării colaborării politice între statele europene; 3. Crearea la Conferința general-europeană a unui organism pentru problemele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
ca o astfel de conferință să întărească pozițiile și politica de bloc. România solicita, în mod repetat și periodic, desființarea concomitentă a N.A.T.O. și a Organizației Tratatului de la Varșovia. România avea ca scop respingerea oricărei folosiri a forței și amenințării cu forța în raporturile intereuropene, având în vedere posibile reacții ale U.R.S.S. față de manifestările sale de independență. Poziția României, în esență, era definită de ambasadorul Valentin Lipatti, prin elaborarea premiselor fundamentale ale unui sistem de securitate și cooperare, bazat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
în problema securității și cooperării în Europa. N.A.T.O a reiterat principiile care trebuie să stea la baza relațiilor dintre state și care urmau să fie explorate, ceea ce ar conferi sens deplin oricărui acord în renunțarea reciprocă la utilizarea sau amenințarea cu forța. La 1 decembrie 1971, printr-o contribuție, mult apreciată, a diplomației românești, reuniunea O.T.V. a remarcat că s-a constatat o apreciere substanțială a punctelor de vedere în privința conținutului lucrărilor Conferinței, care va trebui să contribuie la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
apreciată, a diplomației românești, reuniunea O.T.V. a remarcat că s-a constatat o apreciere substanțială a punctelor de vedere în privința conținutului lucrărilor Conferinței, care va trebui să contribuie la crearea unui sistem de angajamente de natură să excludă orice amenințare cu forța, sau folosirea ei în relațiile reciproce între statele din Europa și să asigure respectarea suveranității lor, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și independenței tuturor statelor". La 1 decembrie 1971, S.U.A. se refereau la "mișcarea pentru reconcilierea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
acesteia în Tratatul de la Varșovia, situație care a dus la o creștere a bugetelor militare. Amplasarea în zona europeană a U.R.S.S. a unui număr însemnat, din anul 1977, de rachete SS-20 cu rază medie de acțiune constituia o nouă amenințare majoră pentru membrii N.A.T.O. Amintesc că Anuarul SIPRI (Suedia) publica cifre care evidențiau o predominanță sovietică de 2 la 1 în domeniul rachetelor cu rază lungă de acțiune și de 2,5 la 1 în ce privea avioanele de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Astfel, în ianuarie 1994 a fost avansată ideea creării Parteneriatului pentru Pace (PpP). Parteneriatul pentru Pace acționa, sub autoritatea Consiliului Nord-Atlantic, cu scopul de a apăra societățile democratice și libertatea lor contra coercițiunii și intimidării și abținerea de la recurgerea la amenințarea cu sau folosirea forței contra integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat, respectarea frontierelor existente și reglementarea diferendelor prin mijloace pașnice. Până la sfârșitul secolului XX, 30 de state au devenit părți ale Parteneriatului pentru Pace, extinderea fiind permisă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
N.A.T.O. în anul 2004. După atacul terorist din 11 septembrie 2001 din S.U.A., impulsul expansiunii N.A.T.O. a dobândit noi motivații și valori, fiind avută în vedere necesitatea unui răspuns colectiv la terorismul internațional, devenit o plagă și o amenințare globală. Evoluția evenimentelor din statele central și est-europene, căderea regimurilor, a determinat improbabilitatea existenței Tratatului de la Varșovia; liderul fost sovietic dorea menținerea alianței, în primul rând pentru asigurarea balanței în negocierile privind reducerea trupelor și armamentelor. O comisie de experți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
că "Războiul Rece aparține de acum trecutului" și propunea statelor membre ale Tratatului de la Varșovia adoptarea unei declarații comune prin care să se afirme solemn că statele în cauză nu mai sunt adversare, precum și intenția de a se abține de la amenințarea cu forța. La ședința Comitetului Miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia din 21 octombrie 1980, participanții au remarcat începerea negocierilor sovieto-americane asupra armelor nucleare cu rază medie de acțiune în Europa, concomitent și în legătură organică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
vizau, îndeosebi, operațiunile în teren, rolul acestora în alerta timpurie, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și reconstrucția post-conflict, urmărind așa cum subliniau concluziile dezbaterilor prezentate în final Consiliului Ministerial "folosirea mai eficientă a mijloacelor și mecanismelor O.S.C.E. pentru a face față amenințărilor și provocărilor la adresa securității și stabilității în regiunea O.S.C.E.". Grupul de lucru și-a continuat activitatea și după încheierea mandatului României, până în 2004, când a prezentat raportul final. 2. O altă inițiativă care a rămas înscrisă, de asemenea, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
asigurarea unui asemenea statut. 6. Definirea securității europene ca un sistem de angajamente ferme din partea tuturor participanților care să confere fiecărui stat garanția că se va putea dezvolta liber și independent, la adăpost de primejdia oricărui act de agresiune ori amenințare cu folosirea forței împotriva integrității și unității sale teritoriale. O nouă viziune asupra securității Spre deosebire de gândirea și practicile tipice ale logicii abordărilor celor două blocuri politico-militare opuse, N.A.T.O. și Pactul de la Varșovia, în partea introductivă a studiului, autorii au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
națiunile europene indiferent de sistemele lor politice, economice și sociale sau nivelurile lor de dezvoltare; ● Promovarea primatului regulilor de drept în relațiile dintre națiuni și întărirea legalității internaționale; ● Unirea eforturilor statelor participante pentru crearea condițiilor de natură să asigure eliminarea amenințării cu forța sau a folosirii forței în relațiile dintre state; ● Rezolvarea problemelor litigioase și a disputelor existente sau care ar putea interveni în relațiile dintre statele participante exclusiv prin căi și mijloace pașnice; Dezbaterea, negocierea și adoptarea unor măsuri eficiente

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Respectarea egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele; ● Respectarea egalității suverane a statelor; ● Respectarea integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea granițelor lor; Neamestecul în treburile interne și externe ale statelor; ● Nerecurgerea la amenințarea cu forța sau la folosirea forței, fie împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite; ● Abținerea de la orice acțiuni sau tentative vizând dezmembrarea parțială sau totală a unității naționale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
ea a participat la Conferința de la Belgrad având calitatea de stat riveran la Dunăre, și nu ca parte în Tratatul de pace. Resuscitând spiritele din faza finală a războiului (când România era ocupată de Armata Roșie), avem și o insinuare (amenințare), care pare să se asemene ori să decurgă din prevederea din art. 107 din Carta O.N.U., în ceea ce privește libertatea de acțiune pe care și ea și-o arogă împotriva fostelor state inamice. Pe lângă asemenea aserțiuni atât de artificial ornamentate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
și a discriminării rasiale și altele. În substanța lucrurilor, urma să intru mai târziu, parcă fără voia mea, deoarece la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, Delegația română era preocupată mai ales de problematica nerecurgerii la forță și la amenințarea cu forța, lăsând altora inițiativa privind drepturile omului. În 1985, fiind diplomat la Misiunea Permanentă a României la New-York, am fost trimis ca membru al Delegației române la reuniunea C.S.C.E. de la Ottawa privind drepturile omului. Ca vechi participant la reuniunile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
trainice" (s.n.). Cea de-a doua idee majoră evidenția însăși finalitatea sistemului securității europene. În viziunea României, acesta "trebuie să constituie pentru fiecare popor garanția că niciodată, în nicio împrejurare, nu se va găsi în fața unui act de forță sau amenințare a libertății și independenței, a drepturilor și intereselor sale legitime" (s.n.). Mesajul ambelor cerințe, raportate la reprimarea "Primăverii de la Praga" din august 1968, era atât de limpede și precis, încât comentarea lor apare ca fiind superfluă. Este demn de amintit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
egida Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Personal, am făcut și o donație de carte, astfel încât volumul Peregrinările unui diplomat a ajuns, atât la personalitățile române prezente la seminar, cât și la bibliotecile universităților de unde proveneau studenții străini. Corupția o amenințare serioasă pentru democrație și statul de drept DR. IOAN V. MAXIM* AMBASADOR (P) Sommaire Intitulée "La corruption une menace sérieuse pour la démocratie et l'Etat de droit", l'étude a pour but de présenter le phénomène de la corruption tel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
meritul aducerii lor în atenția publică aparținând aproape în exclusivitate mijloacelor de informare care se bucură încă de independență 118. Este unanimă aprecierea că, din cauza amploarei la care s-a ajuns, corupția, și în special corupția politică, a devenit o amenințare deosebit de gravă pentru democrație și pentru stabilitatea instituțiilor democratice, pentru drepturile omului și demnitatea umană, pentru funcționarea corespunzătoare a instituțiilor statului. Ea a ajuns să pună în pericol însăși securitatea națională, fiind o adevărată cangrenă pentru întregul sistem politic al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]