9,532 matches
-
artă, fiindcă, în limitele genului ei, este o operă de creație, și, în sfârșit, are calitatea eminentă de a te face să gândești. Este, după umila mea părere, monumentul cel mai impunător ce s-a ridicat până astăzi lui Eminescu." Biografia scandalizează însă pe "eminescologi". În România literară (nr. 8, 1932), G. Călinescu declară lui Camil Baltazar, privitor la Viața lui Mihai Eminescu: "Aș fi putut strânge în volume articole de critică risipite de câțiva ani prin reviste, mult mai atrăgătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apare aproape numaidecât după aceea. Publicarea lui a fost interzisă. El nu e o simplă prescurtare a ediției mari și nu scutește de lectura celei dintâi, dimpotrivă, e un adaos în scopul de a rezuma impresiile generale. Nu sunt aici biografiile, amănuntele de istorie literară. Materia a fost prelucrată, și dacă în multe locuri cititorul va regăsi caracterizări din ediția mare, asta vine de acolo că un adevăr nu poate fi exprimat decât cu aceleași cuvinte. Am crezut că aș proceda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fenomenalitățile fizice, eu pot repudia, material vorbind, un tânăr pentru motive de ordin profesional și în timp ce-l zăresc pe geam plecând supărat, să deschid versurile sale și să le gust cu emoție. Cartea formează pentru mine o realitate transcendentă, iar biografiile le-am scos din cărți și din documente, nu din experiența directă. Când cineva insinuează că judec după "simpatii" și "antipatii" fiindcă spun despre Slavici că omul era antipatic și că subordonez analiza omului interior biografiei pitorești, greșește. Mai întîi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o realitate transcendentă, iar biografiile le-am scos din cărți și din documente, nu din experiența directă. Când cineva insinuează că judec după "simpatii" și "antipatii" fiindcă spun despre Slavici că omul era antipatic și că subordonez analiza omului interior biografiei pitorești, greșește. Mai întîi că socotesc pe Slavici nu prozator mare, în dezacord cu unii critici. Al doilea, simpatia și antipatia istoricului nu sunt reacțiuni imediate, ci dovezi de trăire a materiei. Un istoric se abstrage de prezent, dar nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imputarea de "subiectivism" aruncată fără discernământ ideologic criticii poate fi valabilă 1. Am studiat pe D. Bolintineanu. Studiul stă pe baza unei despuieri totale, raționate apoi în text, a operei poetului. Toate relațiile ce se puteau face au fost făcute: biografie externă și internă, fixarea momentului istoric, politic și literar, influențe literare sau numai sincronități, descrierea operei cu ample citate, ideile generale, ideile estetice, mitologia, universul poetic, momentele poetice tipice, listă de teme, listă de epitete, listă de metafore, lexicul și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
doliu unde ardeau două mari policandre cu luminări de ceară galbenă. Olga dormea culcată pe o canapea." Negruzzi profesează umorul romantic. În Scrisori și în scrierile mărunte, witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi un pretext de a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi convoacă și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căsătorit foarte târziu din rațiuni de pur confort casnic, a avut multe iubiri ce n-au zdruncinat firea lui calmă. Vestita Niniță (Elena Negri, sora lui C. Negri), obiect al sentimentalei Steluțe, a scos poetului câteva accente duioase, pe care biografia le dovedește fără profunditate. Elena Negri fusese căsătorită, nu era deci Virgina imaculată asemeni divinei Beatrice, greu de atins, dureros de pierdut. Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri s-a perimat. Însă meritul istoric al poetului, chiar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1821-1848 a fost de un mare pitoresc prin repezile prefaceri și întrepătrunderea de elemente contrarii, și străinii înșiși au rămas impresionați. Trebuie să ne gândim că Kogălniceanu, omul saloanelor berlineze, debutase pe scena vieții cu antereu. Deceniile sunt însemnate în biografia acestor oameni cu mereu altă coloare violentă. Colecția lui Ghica este distribuită pe săli și epoci, formând serii pe generații. Într-un loc dăm de Radovanca, vrăjitoare, locuind în ruinile palatului Dudeștilor; după ea vine Călina, fata ei, nevasta lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sperii trebuie să te apropii de ele cântând. În Lauda Somnului Blaga cade într-o nostalgie de eden, într-o lâncezeală numită "tristețe metafizică", încercînd să evoce un "peisaj transcendent". Stilul devine liturgic și Aleluia răsună pestetot. Poetul își face "biografia", încercînd să surprindă elementul coral în desfășurarea Universului, marile glasuri haotice: Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, - din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind în mijlocul ei mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi delimitat de unii dintre aceștia, constituindu-și o metodă proprie, ce se deosebește de istorism și scientism, ca și de impresionism și estetism, servindu-se de toate la un loc și de nici una în chip unilateral, încuviințînd de pildă biografia, analiza socioligică și psihologică, însă nu pentru a determina cauzele externe ale operei, ci pentru a evoca destinul unui creator și a explica opera însăși, a face sociologia și psihologia ficțiunii artistice. "A face psihologia și patologia lui Hamlet - scrie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Istoria literaturii române, compendiu apărut într-o primă ediție în 1945 și în ediția a II-a revăzută în 1946, este tot o epopee, dar, de data aceasta, nu de eroi, ci de forme, mai degrabă o dramă, de idei. Biografiile fiind înlăturate, scriitorii trăiesc numai prin operele lor, ca realizări integrale sau ca simple intenții, în caracterizări cu atât mai pregnante, cu cât mai succinte, uneori aproape aforistice. ă...î Scris în scopul de a informa pe români și pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate de marcat din copilărie și adolescență de Iasul care, natural, a fost oxigenul tuturor”{\cîte 91}. S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu acoperă decât parțial, și adesea contradictoriu, perioada ieșeana din biografia acestuia. „Cine era, oare, în realitate, acest renumit și necunoscut Celibidache?”, cum se întreabă, se înțelege simulând ignoranța, Klaus Umbach{\cîte 92}. Pe Sergiu Celibidache îl aflăm, adolescent fiind, răsturnător de tradiții în casa lui Sadoveanu, de la Copou, în compania
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
000 de titluri. În covârșitoarea lor majoritate, cărțile sunt scrieri istorice, de la sinteze masive, ca Geschichte des rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbiedungen (I-II, 1905), Geschichte des Osmanischen Reiches (I-V, 1908-1913), Istoria românilor (I-X, 1936- 1939), la biografii (Istoria lui Mihai Viteazul, 1901, Istoria lui Ștefan cel Mare, 1904 ș.a.). Sintezele generale, detaliate sau succinte, savante sau de popularizare, alternează cu sinteze parțiale, având drept obiect mai ales istoria unor ținuturi românești, a unor zone ale continentului (Peninsula
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
epoci, a civilizației unui popor, I. pune în lumină, fără a subestima specificul obiectului de cercetare al istoricului literaturii, mai cu seamă ceea ce încadrează literarul în social și național. El acordă atenție prioritară curentelor larg culturale, mișcărilor de idei și biografiei scriitorilor. Programatic, urmărește „a desface ideile și sentimentele ce stăpânesc o carte, a le pune în legătură cu acelea care rezultă din activitatea omenească, neliterară, a scriitorului” și a încadra personalitățile literare în contextul ideologic și politic al epocii. Asumându-și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Masca, 103-110, 111-121; Papu, Luminile, 7-20; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, București, 1968; Streinu, Pagini, I, 111-118, III, 103-113, IV, 97-99, V, 165-168; Ion Lăzărescu, N. Iorga, critic și istoric literar, ALIL, t. XIX, 1968; Mincu, Critice, I, 211-216; Barbu Theodorescu, Biografia școlară a lui N. Iorga, București, 1970; Zaciu, Glose, 39-45; Ciopraga, Lit. rom., 38-43, 45-54, 56-68, 107-109, 656-669; Micu, Început, 183-197; Nicolae Iorga. Omul și opera, îngr. N. Grigoraș și Gh. Buzatu, Iași, 1971; Vasile Netea, Nicolae Iorga. 1871-1940, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
poezia română”, R, 1983, 1; Mihaela Andreescu, Profil George Sorescu, R, 1986, 10; Teodor Vârgolici, Leucaida, L, 1991, 8-10; Ovidiu Ghidirmic, Recuperarea universului arhaic, „Cuvântul libertății”, 1993, 3; Florea Miu, Profil George Sorescu, R, 2000, 1; Georgeta Drăghici, Pentru o biografie a operei, RL, 2001, 2; Eugen Simion, Marin Sorescu, epistolier, CC, 2001, 10; Ovidiu Ghidirmic, „Colocvii în Grădina Hesperidelor”, „Scrisul românesc”, 2003, 1-2; Firan, Profiluri, II, 250-252. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
viața și opera lui Mihai Eminescu, pe seama căruia tipărește câteva cărticele conținând elemente senzaționale, cele mai multe născocite, de genul Cum a iubit Eminescu. Pagini intime (1911), precum și un roman despre Eminescu și Veronica Micle - Simfonia venețiană. Romanul unei mari iubiri (1936), biografie romanțată, în fapt un monument de prost gust, scris pe bază de așa-zise „documente postume: scrisori, manuscrise și memorii”, evident dubioase. A avut ambiții de editor: Vasile Conta, Opere complete (1914), Teatru inedit de I.L. Caragiale (1926) ș.a. Aceste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]
-
Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui V. în presa literară de cel editorial. Întârzierea se explică în primul rând prin biografia accidentată a poetului, obligat de împrejurări să-și amâne sine die debutul. Câteva poeme (Fii risipitori, Hamlet ș.a.), publicate în anii care precedă plecarea în Germania, prefigurează însă linii tematice developate în cărțile tipărite după revenirea în viața literară românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
este cartea cea mai reprezentativă pentru proza lui M., pentru faptul că „mizează... pe dubla funcție de explorare a prozei - în sens artistic și în sens moral”(Mircea Iorgulescu). Relațiile din cadrul raportului om-istorie sunt reconstituite aici într-o continuitate temporală corespunzând biografiei autorului în punctele sale esențiale. Despre clovni: dictatorul și artistul (1997) este o continuare la Anii de ucenicie... Textele de aici vorbesc despre formare ca deformare, despre scriitor în societatea totalitară, despre premiul ce i-a fost retras autorului la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
SÂMBOTEANU, Ecaterina (Catinca) (prima jumătate a sec. XIX-lea), traducătoare. Cu o biografie rămasă încă necunoscută, S. a fost, așa cum se poate deduce din prefața traducerii sale după Lesage (Dracul șchiop, 1836), una din femeile cultivate ale societății bucureștene, care au sprijinit cu entuziasm activitatea culturală inițiată de membrii Societății Filarmonice. Pentru reprezentațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289454_a_290783]
-
și docent, apoi conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității müncheneze. Emisiunile radiofonice din ciclul „Lumea creștină”, realizate de el, sunt difuzate sub pseudonimul Lucian Loga. După pensionare, în 1980, se stabilește definitiv la Freiburg im Breisgau. Toate evenimentele acestei biografii au fost exploatate în volumul memorialistic Întâlnire cu oameni și idei, publicat postum, în 1995. În perioada studiilor universitare colaborează sporadic cu recenzii și microeseuri la revista „Pagini literare” din Turda, unde și debutează, la „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
a voit să le-o deie"527. În acest condiții, eforturile jurnalistului, privind cultivarea limbii române literare, se înscriu în contextul mai larg al luptei împotriva "formelor fără fond" și a exceselor pe care le generează acestea. Componentă complementară a biografiei creatoare, activitatea jurnalistică este absolut necesară înțelegerii operei eminesciene. Scrisul jurnalistic complinește scrisul artistic, între cele două instaurându-se zone de convergență, de contaminare, menite să le îmbogățească și să le nuanțeze. Din această perspectivă, lectura contrastivă a creației beletristice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Un poet, SLAST, 1983, 29; Daniel Dimitriu, „Antumele”, CL, 1985, 6; Laurențiu Ulici, Melancolia inteligenței, CNT, 1986, 10; Ion Pop, Dialoguri cu Nichita Stănescu, ST, 1986, 4; Dan C. Mihăilescu, O cu totul altă înserare, RL, 1988, 52; Eugen Simion, Biografia poetului, RL, 1989, 19; Coșovei, Pornind, 75-79; Alex. Ștefănescu, O voință ieșită din comun, RL, 1991, 48; Gheorghe Grigurcu, Înșurubare în real, VR, 1992, 10-11; Țeposu, Istoria, 90-92; Munteanu, Jurnal, V, 197-199, VII, 209-214; Dicț. scriit. rom., II, 169-170; Octavian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
fi, nu doar în mod ironic, ci și tragic, un topos al unei realități dispărute - și nu prea - după 1989. Critica acestei triste practici devine o cronică a anilor ’90, un fals tratat despre tot și nimic, cu definiții sarcastice, biografii „secrete” (între istorie și literatură), și culminează într-o addenda (cu „biografi” ai fenomenului: de la Tucidide la Al. Ivasiuc) și un „mic curs practic de stat la coadă”. Analizând societatea la scară redusă, S. reușește o abordare tragicomică a istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Dan Grădinaru, Herbert și herbertionismul, CNP, 1990, 22; Ioan Holban, Cum ne învârtim în jurul cozii, CRC, 1992, 10; Alex. Ștefănescu, Jocul de-a știința, RL, 1992, 13; Ovidiu Pecican, În jurul cozii, ST, 1992, 8-9; Cristina Necula, Biografia imperfectă a unei „diabolice abstracții”, CC, 1993, 7-9; Petraș, Lit. rom., 134-136; Papahagi, Interpretări, 178-182; Florin Lazăr, „Sâmbăta engleză și alte povestiri”, ST, 1998, 11-12; Ioan Stanomir, Animale bolnave, LCF, 1999, 9; Bogdan Popescu, În umbra lui Thanatos, CC, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]