10,875 matches
-
are instinctul de a se prinde de orice îi iese în cale. Resursele interioare sunt tot ce-i mai rămâne cuiva căruia i se ia abuziv tot. O persoană care și-a petrecut toată viața șlefuindu-se în lecturi, în conversații cu miez, în întâlniri inteligente, are infinite resurse pentru a învăța iarăși drumul spre lumină. Ce mai poate fi lumina dacă libertatea este suprimată, proprietatea anulată și împrăștiată în cele patru vânturi, viața pusă în pericol? Impulsul este să intri
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
conversând pe net... Tocmai este înștiințat printr-un poștaș, că are de plătit câteva sute de euro pentru a ridica un pachet, moștenire de la mama lui, dar și urna cu cenușă a proaspetei eutanasiate. Se smulge cu greu dintr-o conversație cu un prieten virtual care-l agasează cu prosteasca idee că sinuciderea e o formă de rezistență. Se aruncă disperat într-un taxi spre a recupera rămășițele celei ce-i fusese mamă și se angajează într-o dispută cu un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cauză c-am așteptat, ca toată lumea, să se întâmple ceva neobișnuit. Aproape că mă obișnuisem cu ideea unei catastrofe planetare: sfârșitul zilelor” Prietenia ei cu Birgitta, membră a Academiei suedeze, e minunată, se lasă cu buchete mari de flori, cu conversații prelungite până târziu în noapte, cu daruri de cărți sau cu vizite în România. Este așteptată în țara ei regește de prieteni care o invită la ei, e cazul poetei care a rămas cu trup adolescentin, Ileana Mălăncioiu, altădată e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
francezului român, atunci când așteptarea Gabrielei în Suedia se prelungește. - Patria poetului e limba iar Gabriela locuiește în mai multe patrii, chiar dacă uneori chinuit, schizoid, aproape. Nu se simte scufundată în bazinul limbii suedeze, de aceea e tentată să facă baia conversațiilor pătimașe: „M-am tras prea mult spre suedeză din dorința mea de a ține limba vie, cu toate că e absurd. Dar cântând în limba maternă și în suedeză oare nu o să-i placă spiritului meu ludic?” Temperamentul ei aprins o împinge
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și adolescență (entomologie, științele naturii, fizică, chimie). Citând o observație a lui Eliade ca pretext pentru narațiunea Dayan ("Structura gândirii științifice nu ți-o revelează decât geniile și inovatorii. Cât am învățat din observația aceasta a lui Einstein - într-o conversație cu Heisenberg: "Teoria este aceea care decide ce putem observa!..." Sau, cum îmi spunea matematicianul Bellman, la Santa Barbara: "Nu există nimic mai practic decât o teorie bună""39), Glodeanu afirmă că Eliade suferă de nostalgia datelor exacte, în special
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
superstiții. Unii autori au analizat nivelul profund al acestei schimbări de perspectivă și au asociat-o cu o modificare radicală a viziunii asupra cunoașterii. Astfel, Jim Cheney 180 deosebește între două perspective asupra cunoașterii. Din perspectiva premodernă cunoașterea apare din conversația dintre lume și persoană, iar oamenii trebuie să se pregătească etic și spiritual pentru receptarea cunoașterii. Prin contrast, din perspectivă modernă, cunoașterea apare ca urmare a relației dintre un subiect cunoscător activ și un obiect al cunoașterii pasiv. Cunoașterea devine
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a veziculei biliare, afecțiune pancreatică, carență enzimatică, distrugerea florei microbiene și lenevirea stomacului prin mișcări prea lente ale musculaturii. Ar mai putea fi declanșate de existența unei gastrite acute sau cronice, ulcer gastric și duodenal, stări de stres provocate de conversații febrile În timpul mesei care pot declanșa reacții nevrotice la stomac. În mod frecvent apare la 2-3 ore după mesele copioase cu alimente greu digerabile (carne de porc, grăsimi animale, vânat, mâncăruri de tip fastfood, ouă, maioneză, ceapă, castraveți, fasole boabe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
scăderea nivelului relațional și socio-profesional; scăderea performanței senzoriale; involuție inegală și neliniară a diverselor funcții psihice cu importante diferențe individuale; scăderea memoriei și a timpului de reacție; afectarea variabilă a atenției, capacității de comunicare (inclusiv vocabularul), capacității de a urmări conversația și de a învăța din experiențe noi. Personalitatea și comportamentul rămân frecvent neschimbate, apariția de modificări având de obicei un substrat psihologic sau neurologic. Bătrânii fragili sau cu handicap devin mai precauți, dar nu atunci când avantajul este mai mare decât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
unor activități zil- nice elementare (pregătirea mesei, îmbăierea, toaleta zilnică, îmbrăcarea) și asigurarea unor servicii la domiciliu (întreținerea curățeniei, monitorizarea parametrilor stării de sănătate, menținerea securității la domiciliu);robotul care „trăiește cu oamenii” - oferă companie (are abilități de a face conversație datorită conectării permanente la Internet și vocabularului extins) și ajutor (amintește orarul medicamentelor, solicită Salvarea în caz de urgențe). Roboți de companie au drept scop creșterea stării de bine, fizică și psihică prin combaterea singurătății, creșterea tonusului pozitiv, ameliorarea dispoziției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
tacit, dar unanim, în primul rând contenirea interogației chinuitoare. Mustățile în formă de potcoavă lestară dintr-o dată greu și la unison fugacele escapade timide ale verbului înspre registrul sonor. Nesiguranța, cu care erau mult mai învățați decât partenerii lor de conversație, nu reușise să le antreneze și gândirea în șerpuirile ei interminabile; de ce situația se schimba mai truculent și sfidător, de aceea mintea lor se crispa mai rigid într-o priză reflexă asupra ei. La antipod, arhitecții se dedau cu voluptate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
The whole world is a Disneyland...," răsună o proclamație bășcălios-metafizică, înainte de anunțul mai pragmatic: "...iar biletele de ieșire s-au terminat!" O lungiră așa o vreme, până când frustrarea provocată de întâlnirea cu podul-barieră se mai risipi și efuziunea revenirii la conversație îi cuprinse, călduroasă, pe de-a-întregul. Se descopereau ieșindu-și ospitalier unul altuia în întâmpinare cu spații rezonante de tonalități diferite, vibrând de nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
că n-ar fi încercat ei și în cortul nomazilor aceeași strategie amicală; acolo însă neîncrederea prevalase. Acel "noi vrem să trăim ca voi" fusese clar trântit ca baricadă în calea întâlnirii, și tocmai pentru a împiedica imprevizibilul du-te-vino al conversației. Tranc! Oameni suspicioși la adresa dialecticii lăsaseră poarta unui baraj ce protejează de viituri cu prețul secetei. Ștampila lor cu inscripția "aprobat" căzuse greu pe un proiect în albul cel mai murdar. Cum ar veni, nu vrem să știm cine sunteți
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fără voie. Un tip încuiat în mijlocul unei adunări joviale stânjenește, iar lui tare-i displăcea să compromită astfel spiritul de echipă ce-l cultivase în micul lor grup. Așa că sparse degrabă tăcerea cu o necerută explicație pentru absența-i din conversație: − Dacă ne rătăcim pe-aici, precis cădem în Dunăre! − Heeeei, Ian! Ce faci, omule? Te-ai dat la fund? Credeam că te-a luat apa, îl întâmpinară ceilalți. − Chiar că păreai recrutat pe corabia-fantomă. Steuermann, lass die Wacht!/ Steuermann, hier
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
abil de narcisismul nostru intelectual provocator, căruia îi testează sistematic limitele. Ian rupse o bucată mică de pâine dintr-o felie și, înainte de a-i face loc între dinți, o ușură mai întâi de înțeles în aerul din ce în ce mai serios al conversației: − Omul nu trăiește numai cu pâine, zise el agitând pedagogic viitorul dumicat, ci și cu atenție din jur. Cerșim cu toții o fărâmă de recunoaștere. Ce vrei, se străduiesc și ei cum pot să-și facă rost de-o privire publică
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
educația în sine este considerată o artă, anume aceea de a adapta, la o situa ție precisă. Analizând literatura de specialitate, putem efectua următoarele clasificări ale metodelor de predare-învățare: * din punct de vedere istoric: a) metode clasice sau tradiționale - expunerea, conversația, exercițiul, demonstrația, lectura (studiul cu cartea). Au apărut altele noi: dialogul, demonstrația cu ajutorul mijloacelor audiovizuale, experimentul; b) metode de dată mai recentă sau moderne - descoperirea, problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programată; * în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode de comunicare orală bazate pe cuvântul scris sau rostit; * metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; * metode interogative - conversația euristică; * metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora: demonstrația, modelarea, experimentul; * după gradul de angajare a elevilor la
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de pe elev (problematizarea, modelarea, învățarea prin descoperire, algoritmizarea, brainstormingul), corespunzătoare tipului activ; o centrate pe profesor ( expunerea cu toate variantele ei, uneori demonstrația) care ar corespunde, în funcție de implicare a elevilor, metodelor pasive; o centrate pe ambii termeni ai binomului didactic (conversația, dialogul, discuția colectivă); * după forma de organizare a muncii: a) metode individuale - adresate fiecărui elev în parte ; b) metode de predare- învățare în grupuri de elevi (omogene sau eterogene); c) metode frontale - aplicate în activitățile cu întregul efectiv al clasei
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; * în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), Moise identifica: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu-zisă - observarea independentă, exercițiul euristic rezolvarea de probleme, brainstormingul etc. Metoda expunerii constă din prezentarea verbală monologată a unui volum de informație, de către educator către educați, în
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
între metodele tradiționale ale școlii de pretutindeni. Poate să apară și în formă “pură", dar de regulă se sprijină și pe alte metode sau se împletește cu ele, în funcție de materia la care este utilizată. De pildă, se poate combina cu conversația, în cadrul materiilor umaniste, cum ar fi istoria ori literatură, și cu demonstrația în cadrul unor obiecte că geografia sau științele naturale. Forma tradițională bazată pe monologul profesorului are o serie de dezavantaje: ora e monotonă, elevul ajunge la plictiseală, pasivitate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
într-o unitate de timp de regulă 2 ore didactice. Folosește descrierea și explicația, îmbinată cu cu modalitățile de demonstrație intuitivă, logicomatematice, specifice predării fiecărei discipline de învățare. Are formele: * prelegere magistrală * prelegere dialog * dezbatere * discuție (îmbină comunicarea orală cu conversația didactică, întrebări-răspunsuri, se afla și punctul de vedere al elevului), prelegerea cu demonstrații vii și aplicații (îmbina mesajele orale cu cele intuitive sub dirijarea profesorului cu participarea efectivă a elevilor) Importanța utilizării metodei expunerii în general reiese din faptul că
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
la nivelul auditoriului ; claritate logică și corectitudine gramaticală. Expunerea cu adevărat profitabilă este cea care se prezintă în haina cea mai simplă. * Echilibru între cantitatea de cuvinte și conținutul exprimat; expresivitatea; un ritm optim, de aproximativ 60-70 cuvinte pe minut. Conversația este metoda care vehiculează cunoștințele prin intermediul dialogului didactic desfășurat între profesor și elevi. Se prezintă sub forma unor serii legate de întrebări și răspunsuri, la finele cărora să rezulte, ca o concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
felul și ordinea în care formulează întrebările, astfel că “din aproape în aproape” să ajungă la noutatea propusă. Este o metodă larg folosită în școală pentru că ea poate fi aplicată în toate etapele procesului de învățământ. Îmbinată cu alte metode, conversația este folosită la toate tipurile de lecții. Forma cea mai obișnuită o constituie conversația introductivă, prezentă la toate tipurile de lecții și care are drept scop să familiarizeze pe elevi cu natura activității pe care urmează să o desfășoare în
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
ajungă la noutatea propusă. Este o metodă larg folosită în școală pentru că ea poate fi aplicată în toate etapele procesului de învățământ. Îmbinată cu alte metode, conversația este folosită la toate tipurile de lecții. Forma cea mai obișnuită o constituie conversația introductivă, prezentă la toate tipurile de lecții și care are drept scop să familiarizeze pe elevi cu natura activității pe care urmează să o desfășoare în ora respectivă. La lecția de comunicare, prin conversația introductivă se realizează legătura dintre lecție
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
Forma cea mai obișnuită o constituie conversația introductivă, prezentă la toate tipurile de lecții și care are drept scop să familiarizeze pe elevi cu natura activității pe care urmează să o desfășoare în ora respectivă. La lecția de comunicare, prin conversația introductivă se realizează legătura dintre lecție respectivă și lecțiile anterioare, urmărind să reamintească acele noțiuni pe care se vor sprijini predarea noilor conținuturi. Conversația este folosită ca metodă de bază și pentru fixare, prin anumite întrebări puse elevilor profesorul scoate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
natura activității pe care urmează să o desfășoare în ora respectivă. La lecția de comunicare, prin conversația introductivă se realizează legătura dintre lecție respectivă și lecțiile anterioare, urmărind să reamintească acele noțiuni pe care se vor sprijini predarea noilor conținuturi. Conversația este folosită ca metodă de bază și pentru fixare, prin anumite întrebări puse elevilor profesorul scoate concluziile lecției predate, fixând noțiunile mai importante. Conversația este folosită ca procedeu curent la verificarea orală pentru a constata nivelul de cunoștințe el elevilor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]