10,070 matches
-
parțial Vaduri, precum și hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" (alimentată printr-un tunel de aducțiune săpat prin muntele Botoșanu, din Lacul Izvorul Muntelui). Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de stația Pângărați și de halta de călători Stejaru. Pe teritoriul comunei se află rezervația forestieră Pângărați, unde sunt protejate unele specii de tisă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pângărați se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
Inotești, Parepa-Rușani și Vâlcelele. Comuna Colceag se află în sud-estul județului, în Câmpia Mizilului. Se încadrează între șoselele naționale DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, și DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Între cele două drumuri naționale, satele comunei sunt deservite de șoseaua județeană DJ102N, care duce spre nord, dincolo de DN1B, la și . Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de stația Inotești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Colceag se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
de Buzău, și DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Între cele două drumuri naționale, satele comunei sunt deservite de șoseaua județeană DJ102N, care duce spre nord, dincolo de DN1B, la și . Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de stația Inotești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Colceag se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,98%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
Neamț, este din stejar. O turlă octogonală prelungește în sus naosul. Intrarea în pridvor se face prin partea sudică, printr-o ușă sculptată în stejar. Este un mănăstire de călugărițe cu hramul "Acoperămîntul Maicii Domnului" înființat în 2003 pentru a deservi așezămintele sociale, situată mai jos la o mică distanță în punctul "Buba". Biserica este lemn construită în stil maramureșean, are la interior pictura în stil bizantin, executată de soții Purici (Doina și Ștefan) din Cernăuți. Având hramul "Sfânta Parascheva", a
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
România, formată din satele Cosmina de Jos (reședința), Cosmina de Sus, Drăghicești și Poiana Trestiei. Comuna se află în partea central-nordică a județului, în zona cursului superior al râului Cosmina, afluent al Mislei, râuri din bazinul hidrografic al Teleajenului. Este deservită de șoseaua județeană DJ218, care o leagă spre sud de și Dumbrăvești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cosminele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
DJ218, care duce spre nord-vest la și Cosminele. Tot din DJ102 la Găvănel se ramifică șoseaua județeană DJ217, care duce spre est la (unde se termină în DN1A). Prin comuna Dumbrăvești trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care comuna este deservită de stațiile Plopeni-Sat, Găvănel și Mălăiești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăvești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,4%), cu o minoritate
Comuna Dumbrăvești, Prahova () [Corola-website/Science/301670_a_302999]
-
cu județul Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din DN72 și duce către Câmpina, și DJ101I care leagă comuna de Ploiești (ca rută alternativă drumului național) și de satul Dițești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și la 70 km sud de municipiul Brașov. Prin comună trece șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov; comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205G, un drum ce pornește și se termină în DN1; din el se ramifică, în sudul extrem al comunei, șoseaua județeană DJ101R, care o leagă de Câmpina. Nu trec căi ferate pe teritoriul comunei Cornu, dar zona
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
pe malul stâng al Teleajenului în zona cursului său inferior. Este străbătută de autostrada București-Ploiești, dar aceasta nu are o ieșire în zonă, urmând eventual în viitor să aibă însă aici nodul de intersecție cu drumul expres Ploiești-Bacău. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ101F, care o leagă spre sud de Drăgănești și spre nord de Valea Călugărească (unde se termină în DN1B). Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Urziceni, pe care este deservită de stația Zănoaga. Conform recensământului efectuat în
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
intersecție cu drumul expres Ploiești-Bacău. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ101F, care o leagă spre sud de Drăgănești și spre nord de Valea Călugărească (unde se termină în DN1B). Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Urziceni, pe care este deservită de stația Zănoaga. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrava se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,29%), cu o minoritate de romi (16,56
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
duce spre est către Balta Doamnei și Gherghița, iar în vest se termină la Poienarii Apostoli în șoselele DJ130A care duce spre Tinosu și DJ101E care duce spre Poienarii Burchii. Prin comună trece și calea ferată București-Ploiești, pe care este deservită de gara Crivina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gorgota se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,62%). Pentru 1,98% din populație, apartenența etnică
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
leagă spre est de Fulga și spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se intersectează cu DN1). Din acest drum județean se ramifică la Drăgănești DJ101F, care duce spre nord către Valea Călugărească, și DJ147, un drum secundar care deservește câteva sate învecinate și se unește la loc cu DJ100B la Gherghița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
satele Dumbrava-Deal și Săvinești (reședința). Comuna se află în partea central-sudică a județului Neamț, pe malul stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de călători Săvinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săvinești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,52%), cu o minoritate de
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
purta numele de "Tohani", făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău, și era formată din satele Gura Vadului, Tohani, Tohăneanca (actualmente, "Perșunari") și Valea Scheilor. Comuna avea 2020 de locuitori, o școală mixtă în satul Tohani și 7 biserici deservite de 5 preoți. În aceeași componență este consemnată comuna și de Anuarul Socec din 1925, tot în plasa Tohani și cu o populație de 3150 de locuitori. În 1950, județele s-au desființat, iar comuna a fost arondată raionului Mizil
Comuna Gura Vadului, Prahova () [Corola-website/Science/301680_a_303009]
-
care o leagă spre sud de Români și spre nord de Făurei, Bârgăuani (unde se intersectează cu DN15D), Tupilați, Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Roman, pe care este deservită de stația Secuieni Roman. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Secuieni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,53%). Pentru 3,47% din populație
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]
-
de Brașov prin Vălenii de Munte. Din această șosea, la Măgurele se ramifică șoselele județene DJ100L și DJ231, care duc la Bălțești, Iordăcheanu și Urlați, respectiv la Gornet și Păcureți. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măgurele Sud, Măgurele Prahova și Măgurele Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măgurele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,05
Comuna Măgurele, Prahova () [Corola-website/Science/301691_a_303020]
-
km de municipiul Ploiești, la sud de orașul Vălenii de Munte. Din DN1A, se desprinde lângă Gura Vitioarei șoseaua județeană DJ100G, care o leagă de Vărbilău prin pădurea Cazacului. Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta Făget Teleajen. Teritoriul comunei este caracterizat printr-un relief de deal și este străbătut de râul Teleajen în partea de est și de râul Bughea în partea de vest, râu care se varsă în râul Teleajen la ieșirea
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Glod, Lapoș (reședința), Lăpoșel și Pietricica. Comuna este situată în partea de est a județului Prahova, la limita cu județul Buzău, la izvoarele râului Cricovul Sărat și ale Nișcovului. Este deservită de șoseaua județeană DJ235, care o leagă spre vest de Sângeru. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lapoș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din aceasta, lângă Lipănești, se ramifică șoseaua județeană DJ217, care trece pe la mănăstirea Zamfira și duce mai departe spre Dumbrăvești. Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta de călători Lipănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipănești se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,61%), cu o minoritate de romi
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
în nordul județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din acest drum lângă satul Nemțișor și deservește exclusiv comuna, ducând la Mănăstirea Neamț. În comună se află și Rezervația de Zimbri - Neamț, arie protejată de tip faunistic unde sunt ocrotiți zimbrii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători-Neamț se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
se termină în șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre sud de Ploiești (unde se intersectează cu DN1B) și spre nord de Plopeni, , , Slănic și (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care este deservită de stația Găgeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păulești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,4%). Pentru 2,89% din populație, apartenența
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
munților Ciucaș, pe valea râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul și Vălenii de Munte de Brașov prin pasul Bratocea. Pe teritoriul său se află capătul de linie al căii ferate Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măneciu-Pământeni și Măneciu (capătul de linie). În zonă se află și o hidrocentrală cu putere de 10 MW dată în folosință în 1989, pe râul Teleajen, având un lac de acumulare cu o suprafață de aproximativ 2 km²
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
unde se termină în DN1A) și spre est în județul Buzău]] de și Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni și Starchiojd și buzoiene Chiojdu și . Tot din DJ102B, la Târlești se ramifică șoseaua județeană DJ233, care duce spre sud la Ariceștii Zeletin și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Posești se ridică la de
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, dar nu are acces la aceasta. În schimb, comuna este deservită de mai multe șosele județene. Cea mai importantă, DJ101D, leagă comuna spre nord de Bărcănești (unde se termină în DN1A). DJ101D se intersectează la Mălăiești cu DJ139, care leagă comuna spre sud-vest de Puchenii Mari și spre nord de Berceni
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
la limita cu județul Buzău, în valea Bâscăi Chiojdului, fiind astfel una din puținele comune prahovene aflate în afara bazinului hidrografic al Ialomiței. Starchiojd este centrul unei subregiuni etnografice a Munteniei, caracterizată prin particularități ale arhitecturii caselor de munte. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ102L, care o leagă spre sud-vest de și Posești și spre sud-est în județul Buzău de Chiojdu, Cătina și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Starchiojd se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]