9,198 matches
-
în anexa la cererea pentru autorizare: - suprafețele - construită desfășurată, construită la sol și utila; - înălțimile clădirilor și numărul de niveluri; - volumul construcțiilor; - procentul de ocupare a terenului - P.O.T.; - coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T. 2.4 . Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare 2.5. Anexe la memoriu 2.5.1. Studiul geotehnic 2.5.2. Referatele de verificare a documentației tehnice - D.T., în conformitate cu legislația în vigoare privind calitatea în construcții, inclusiv în situațiile
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008. ● Lucrări specifice la căile de comunicație, care nu necesită autorizație de construire Lucrările de întreținere care nu necesită proiect și deviz general, constând dintr-un complex de lucrări care se execută în mod permanent, în vederea menținerii construcțiilor-instalațiilor în condiții tehnice corespunzătoare desfășurării continue, confortabile și în deplină siguranță a circulației, la nivelul traficului maxim. ● Mobilier urban Elementele funcționale și/sau decorative
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
s-a săvârșit în data de 15 oct. 1995 de către arhiepiscopul Lucian al Tomisului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența oficialităților locale și a unui număr mare de credincioși. În toamna anului 1997 s-a întocmit devizul lucrărilor de pictură din nou, fresca, deviz aprobat în data de 26.01.1998, iar lucrarea fiind încheiată în data de 28 oct. 1999 de pictorii Cercel Liviu și Cercel Corina. Slujba de sfințire a picturii a fost oficiată de
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]
-
oct. 1995 de către arhiepiscopul Lucian al Tomisului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența oficialităților locale și a unui număr mare de credincioși. În toamna anului 1997 s-a întocmit devizul lucrărilor de pictură din nou, fresca, deviz aprobat în data de 26.01.1998, iar lucrarea fiind încheiată în data de 28 oct. 1999 de pictorii Cercel Liviu și Cercel Corina. Slujba de sfințire a picturii a fost oficiată de arhiepiscopul Lucian al Tomisului în data de
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]
-
două și erau acoperite cu stuf care se găsea din abundență prin gârlele din apropiere. Acum, toate casele sunt relativ noi fiind construite sau refăcute după 1950. Satul a fost electrificat în anul 1964, cetățenii contribuind cu 80% din valoarea devizului, restul de 20% fiind participarea statului. Tot prin decretul domnitorului Carol I, viitoarei biserici i se rezervau 17 pogoane de pământ, iar viitorului învățător și școlii, tot 17 pogoane. Din 1878 și până în 1939, enoriașii s-au dus la biserica
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
contracte, texte funerare. Heraldica este știința auxiliara a istoriei care se ocupă cu compunerea și explicarea stemelor a unor familii nobile, biserici, unitate administrativă sau oraș, cu explicarea figurilor heraldice și a caracteristicilor acestora, prin studierea și descifrarea simbolurilor și devizelor de pe scuturi, precum și cu descrierea și împărțirea scutului, cu interpretarea culorilor, smalturilor și cu istoricul și terminologia emblemelor privind stemele și blazoanele. Heraldica e compusă din știință heraldica care cuprinde principiile teoretice și arta heraldica prin care sunt transpuse principiile
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
i-a cerut arhitectului francez André Lecomte du Noüy, care lucra la restaurarea Bisericii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, să întocmească un raport cu privire la starea de conservare a Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” și a lucrărilor de restaurare necesare, precum și un deviz de lucrări. Au fost instalate schele și s-a trecut la examinarea minuțioasă a zidăriei. Arhitectul restaurator a constatat că piatra plesnise din cauza incendiilor, pereții erau crăpați din cauza cutremurelor, iar la colțuri erau fisuri enorme de la temelie până la acoperiș; în
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
ministere au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile purtătorului. Devizele românești medievale se regăsesc cel mai adesea inscrise
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile purtătorului. Devizele românești medievale se regăsesc cel mai adesea inscrise pe monede, cu o frecvență mai mare în Transilvania. Dintre cele princiare, din epoca medievală până în cea modernă, amintim: Evenimentele însemnate pentru poporul român, petrecute în secolul al XIX-lea, au fost
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
trebuia să fie înscrisă pe steag, pe monumentele publice și să fie formula de deschidere a oricărui act emis oficial. O medalie conferită participanților la Divanurile ad-hoc din Moldova și Țara Românească (1857) conținea, pe lângă stemele celor două principate, și devizele pe avers și pe revers. În ceea ce privește devizele naționale, unele dintre stemele propuse în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza conțineau dictonul . Aceasta era o variantă a latinescului și își avea originile în idealurile pașoptiste. În plus, subliniază puternica forță morală a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
monumentele publice și să fie formula de deschidere a oricărui act emis oficial. O medalie conferită participanților la Divanurile ad-hoc din Moldova și Țara Românească (1857) conținea, pe lângă stemele celor două principate, și devizele pe avers și pe revers. În ceea ce privește devizele naționale, unele dintre stemele propuse în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza conțineau dictonul . Aceasta era o variantă a latinescului și își avea originile în idealurile pașoptiste. În plus, subliniază puternica forță morală a populației care a stat la baza unirii
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
un director artistic. Aici sunt elaborate și trimise comenzile către tipografii (cu specificarea condițiilor tehnice - tirajul, formatul cărții, tipul de hârtie/carton, legătoria, finisajul) și este supervizat procesul de tipărire în vederea asigurării calității lucrărilor tipografice. Tot acest departament va aproba devizele, va estima costurile de tipar etc. Activitatea comercială a unei edituri este variată și necesită folosirea unor resurse umane numeroase. Atribuțiile cele mai importante sunt: Departamentul este implicat în majoritatea acțiunilor de relații publice: Unul dintre cele mai mari succese
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
folosit ca depozit. În prezent, Palatul domnesc, aflat la mică distanță de turnul-clopotniță, este în ruină. În incinta Mănăstirii Frumoasa se află casa numită „Palatul de pe ziduri“, cu parter și etaj. Palatul a fost construit în anul 1812, după cum atestă devizul de lucrări și alte acte aflate la Arhivele Statului Iași. Construcția s-a efectuat după planurile arhitectului Martin Kubelka, care a realizat și planurile turnului-clopotniță. Plecând de la faptul că turnul-clopotniță a fost refăcut în perioada 1819-1833, unii autori au afirmat
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Galați, după care a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (unde i-a avut ca profesori pe Virgil Madgearu, Victor Slăvescu și Nicolae Iorga), obținând diploma în 1936. După doi ani, a intrat în serviciul Devizelor și Relațiilor cu Străinătatea al Băncii Naționale a României. După începerea celui de-al doilea război mondial, a fost încorporat și mobilizat, luând parte la campania militară dusă în Răsărit pentru realipirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord și a fost rănit. După
Anghel Rugină () [Corola-website/Science/307385_a_308714]
-
artificii, precum cele efectuate de frații Smolnițki (14 august 1847) sau de artificierul Karl Andres (2 mai 1848). La 15 aprilie 1848 arhitectul orașului M. Niciman a semnalat nevoia de a repara și consolida gardurile din interiorul parcului, înaintând un deviz de 5.432 lei care includea cheltuieli pentru cărămizi, var și nisip, precum și pentru lemnele necesare construirii a două porți, dintre care una în fața monumentului. Din lipsă de fonduri, lucrările nu s-au executat. În septembrie 1849 Departamentul Lucrărilor Publice
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
din parc erau deja mari, motiv pentru care statul major al armatei a solicitat Departamentul Lucrărilor Publice permisiunea de a recolta florile de tei pentru nevoile spitalelor militare. Problemele legate de furtul gardului persistă, în martie 1855 fiind aprobat un deviz pentru refacerea lui folosind 337 de scânduri și 500 de parmaclâcuri provenite din fondul forestier bisericesc. La 26 august 1856 s-au solicitat alți 8.800 de arbori pentru plantat si 8.000 de exemplare mai mici pentru pepinieră; dintre
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
apelat la protecționism, la subvenționarea întreprinderilor, încurajarea reducerii producției agricole printr-un sistem de prime. Activitatea economică nu a fost redresată și echilibrul bugetar a fost compromis, astfel, firme că Bugatti sau Citroen au falimentat, iar rezervele de aur și devizele Băncii Franței s-au redus. Izbucnește criza politică, iar guvernul se înfruntă cu o opoziție ce milita pentru creșterea impozitelor și comprimarea cheltuielilor bugetare. Stânga se opunea impozitelor directe, dreapta se opunea impozitelor directe, iar executivul era paralizat, urmând o
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
de război, uneia din partea Casei Regale, precum și sumelor mai modeste provenite de la Petre Liciu, C-tin Nottara, Ar. Demetriade, N. Soreanu și V. Toneanu. În faza montajului, conform documentelor, Leon Popescu a mai avut de suportat niște cheltuieli suplimentare. Astfel, devizul total a fost apreciat la circa 400.000 lei. În ancheta din 1933, ziaristul Quick prezintă în facsimil o filă din scenariul - considerat pierdut - al filmului. Acesta era mai mult o listă: Mai mult, fila și scenariul erau considerate a
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
considerat Țările de Jos (Olanda) ca fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai Franței, datorită poziționării la granița cu Spania Olandeză, la acea vreme exact în mijlocul Războiului de optzeci de ani cu Spania. Scopul scuză mijloacele" era una din devizele Cardinalului Richelieu, adversarii politici fiind nimiciți fără scrupule sau milă. Existau multe alianțe făcute fără a ține seama de religie, iar această politică a determinat dezaprobarea bisericii catolice și a nobilimii franceze, politica lui lovindu-se de o rezistență franceză
Cardinalul Richelieu () [Corola-website/Science/302931_a_304260]
-
pe care să-i mai adun!”. Producția filmului s-a sistat temporar la 15 noiembrie 1972, producătorii stabilind ca filmul să fie mai lung (s-a acceptat mărirea cantității de peliculă de la 2930 la 4200 de metri utili) și mărind devizul de cheltuieli de la 5,5 milioane lei la 8,7 milioane lei. Filmările combinate au trebuit să fie realizate în străinătate, din cauza faptului că în România nu exista tehnica necesară pentru realizarea acelui gen de trucaje. S-au purtat discuții
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
punerii pietrei de temelie, la 24 septembrie 1924, pe Alteța Sa Regală, Principile Carol, pe membrii Sfântului Sinod și alți demnitari . Lucrările la catedrală încep în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. În 1933 comitetul hotărăște ca devizele și planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
pentru închirierea de costume. A fost amenajat un platou de filmare de 25,3 ha în comuna Crângurile din județul Dâmbovița, prin munca deținuților, și s-a început realizarea costumelor. Filmările urmau să înceapă la 5 ianuarie 1977, cu un deviz limită de 43 milioane lei, predarea copiei standard urmând să aibă loc la 15 decembrie 1977. La 4 decembrie 1976, însă, conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) a solicitat "„efectuarea unor modificări esențiale în dramaturgia filmelor și concentrarea acțiunii
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
ianuarie 1977 un plan de măsuri privind realizarea unui film în două serii („Grivița” și „Plevna”), după un scenariu al scriitorului Paul Anghel și în regia lui Sergiu Nicolaescu, care regizase anterior două episoade ale serialului de televiziune deja filmat. Devizul filmului era stabilit la 21 milioane lei. Sergiu Nicolaescu a afirmat că a fost chemat de Cornel Burtică, care i-a propus să realizeze un film care să aniverseze „100 de ani de la Războiul Independenței - 1877”. Regizorul a răspuns că
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Ciobanu (comisarul Roman) și Emanoil Petruț (secretarul de partid) mai apăruseră în primul film, ceilalți urmând să interpreteze personaje noi. O primă etapă de filmări a avut loc în toamna anului 1972 la Sighișoara, cheltuindu-se 1 milion lei din devizul total de 3 milioane. Nefiind mulțumit de ideile lui Mihu, scenaristul Titus Popovici, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a obținut înlocuirea lui cu Sergiu Nicolaescu, care realizase filmul "Cu mîinile curate". Prin Decizia Consiliului de Stat pentru
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Cultură și Artă (C.S.C.A.) din 14 octombrie 1972, semnată de vicepreședintele Dumitru Ghișe, s-a realizat înlocuirea, începând cu 16 octombrie, a regizorului Iulian Mihu cu regizorul Sergiu Nicolaescu, care urma să continue activitatea de realizare a filmului în cadrul devizului aprobat. Sergiu Nicolaescu a afirmat următoarele: "„Mihu era un mare regizor, foarte original, fără a căuta originalitatea cu orice preț, cu un umor special pe care nu vroiau să-l înțeleagă.”" Regizorul realiza în paralel și filmul "Nemuritorii", el promițând
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]