11,568 matches
-
poet grozav: Vasile Vlad. "Omul fără voie" apărută în 1970. Știi cine e?! Ioana Dinulescu mi-a scris... că sîntem minunați și talentați, etc. Mie mi-e dor de acea Marylin! Savuroasă fată! Trec eu prin București... Se pregătește de furtună la Borca! Premiul de la Suceava mă salvează din punct de vedere financiar. E de 2000 de lei. Binecuvîntată fie Uniunea! Las că le-arăt eu lor! Banilor! Încerc să mă adun, am multe cărți de citit! Și texte care vîjîie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
lama cuțitului am uitat la cîteva luni de la naștere fiul fratelui meu declara: "spre deosebire de hume, kant considera că ideea generală de cauzalitate este un adevăr necesar" * * * eu cu capul pe masă între borcanele pline cu fierea-pămîntului ghințură crini gentiana kochiana furtunile au înlocuit sîngele (altă memorie va continua tot ce scriu) creierectomia tratatului de estetică logomahia șobolanilor în jurul cuvîntului glorie eu cu capul pe masă. punct. ham! ham! buldogul vecinei ham! ham! buldogul domnului critic și alții ne-au acuzat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acum hopul debutului în carte". Mi-a cerut să renunț "la titlul pompos, neoportun de prezumțios, editorial vorbind, pentru o carte slabă". Gabriela Negreanu mi-a comunicat la telefon o dată-n plus atitudinea lui Sântimbreanu, așa că am acceptat alt titlu: "Furtunile memoriei" (în loc de "Tratatul de eretică" n. red.). Mă gîndesc că, totuși, cartea nu va fi chiar slabă, dar nu e în nici un caz așa cum o gîndisem eu, cum fusese scrisă. Știi, nu se mai leagă ca înainte! Au scos prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am dus să văd un film cu Alexei Batalov la P. Neamț. Sper să nu am probleme cu o puștoaică, acea Maria. Asta mi-ar mai lipsi acum! În Familia, nr. 4, Radu Călin Cristea a scris un pamflet împotriva Furtunilor. Nu mă așteptam la așa ceva. "Recenzia" sa este evident tendențioasă prin metodologie și ton. Mi se spusese că Radu ar fi ofuscat că eu, vezi bine, aș fi rămas prieten cu Madi (Mariana Marin n. red.) după divorțul lor, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
s-o facă numai cu armele și onestitatea criticului, nu cu o evidentă politică de gașcă. A doua zi mi-a trecut! Pe masă, acasă, mă aștepta o epistolă din Köln, de la Marian Popa, profesor acolo. Se arăta încîntat de Furtuni, îmi mulțumea etc. Tu ce crezi vis-à-vis de acest fapt?! Ai citit, cred, între timp! L-am rugat pe Radu F. (Florescu n. red.) să cumpere o Cronica! Mulțumesc pentru bunele-ți intenții în general! Rămîi un bun ca întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bronșic! Sînt sincer mîhnit de toate relele ce i se întîmplă! I-am scris acum cîteva zile lui Antonesei (Liviu n. red.) și l-am întrebat foarte franc de ce nu-i trece prin cap să scrie în Opinia careva despre Furtuni, din moment ce el și cu Gherghel (Valeriu n. red.) sînt acolo! Am fost aproape în același gînd, observ, citind epistola ta! I-am trimis o carte și lui Barbu (Eugen n. red.), însoțită de o epistolă ușor ostentativă! Altfel nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la P. Neamț, dar bine că nu am probleme cu acea puștoaică! M-am reîntîlnit cu toți prietenii, chemați fiind de Săceanu. Și cu Genoiu m-am văzut. Mi-a comunicat că vor scrie în Ateneu 5 (sau 6) despre Furtuni. Nu sînt amărît de pamphletul lui Radu Călin, nici atunci n-am prea fost, numai lipsa de loialitate și argumente mă amărîse. E liber să spună orice, desigur. Nu pot purta pică unui om inteligent. Am văzut CRONICA în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la 21 noiembrie 1955 în Sabasa/ Borca, județul Neamț; în anul 1976, debutează în revista "Tomis"; între anii 1983-1987 urmează cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, secția română-franceză; în anul 1984, debutează în volum cu Furtunile memoriei, la Editura "Albatros"; o a doua carte, Biblioteca din Nord, apare în anul 1986 (în caseta tehnică 1987!), la Editura "Cartea Românească". Pentru acest volum i se atribuie premiul "Mihai Eminescu" al Asociației Scriitorilor din Iași. În anul 1988
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Prințul Moștenitor Paul cu Prințesa Frederica de Hanovra. Pe navă, avea să trăiască unul din cele mai dramatice momente ale vieții sale. Când nava a părăsit portul, Mihai s-a dus la culcare (ora 21). Apoi s-a dezlănțuit o furtună violentă (ora 24), ce a determinat avarierea vasului. Mihai a fost „azvârlit în mijlocul cabinei, apoi din nou în pat, care s-a desprins de perete și plutea în apa ce inundase cabina”. Peste mulți ani, Regele Mihai i-a relatat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a mai fost atât de rău, adică după ce m-am obișnuit cu un tangaj de 55 de grade și cu înclinația vasului, care uneori îmi părea aproape verticală”. Timp de 36 ore, Mihai a suportat alături de echipaj ravagiile provocate de furtună. Neobișnuit cu marea, a trecut printr-un adevărat coșmar. Pompele și luminile erau scoase din funcțiune, cârma înțepenită, bărcile de salvare smulse, iar punțile vasului erau acoperite cu un strat de gheață. Antena radio fusese distrusă, iar comunicarea întreruptă. La
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
război. În memoria lor, se aruncă în apă o ancoră de flori și se ține un minut de reculegere. Se trage o lovitură de tun. Ministrul Aerului și Marinei rostește o cuvântare. El menționează bărbăția cu care Mihai a înfruntat furtuna pe mare în zilele de 4, 5 și 6 ianuarie 1938. Lui Mihai i se dăruiește o miniatură a distrugătorului „Regina Maria”, pe care se aflase în timpul furtunii. După cuvântarea ministrului Economiei Naționale, iahtul „Luceafărul” și celelalte nave revin în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Marinei rostește o cuvântare. El menționează bărbăția cu care Mihai a înfruntat furtuna pe mare în zilele de 4, 5 și 6 ianuarie 1938. Lui Mihai i se dăruiește o miniatură a distrugătorului „Regina Maria”, pe care se aflase în timpul furtunii. După cuvântarea ministrului Economiei Naționale, iahtul „Luceafărul” și celelalte nave revin în port. Regele se îmbarcă pe o șalupă de salvare și vizitează postul Salvamar și docul plutitor. Are loc apoi botezul motonavei „Transilvania” și a șalupelor de salvare „Pescărușul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
funerar, monarhul a fost reprezentat de E. Urdăreanu. Mareșalul Al. Averescu a fost înmormântat la Mărăști. Dumnică, 9 octombrie. La Constanța, au fost înmânate medaliile ofițerilor și ostașilor care s-au aflat cu Mihai la bordul distrugătorului „Regina Maria”, în furtuna din 4-6 ianuarie 1938. Medalia emisă cu acest prilej are pe avers chipul lui Mihai cu inscripția MS Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, iar pe revers imaginea distrugătorului și inscripția Liga Navală Română. NMS Regina Maria cu Măria Sa Marele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cam trecut pofta... Nu știam ce să cred despre fantome. Cu tata mi-era rușine să discut, până într-o zi când nu mai puteam de frică și-am părăsit prundul în goană. Ca din senin s-a iscat o furtună de rupea crengi din luncă și frunzele zdrențuite zburau rotindu-se în vârtejuri. Ziceai că natura s-a înfuriat după așa o zi senină și se răzbună pe cineva. M-am uitat în jur, toată lumea se pregătea de plecare. Pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grămezi de nori negri împânziră zarea. Un tunet înspăimântător răscoli clocotitor toloaca. Un ropot nedeslușit dădea de știre apropierea artileriei cerești. O suflare de vânt puternică trecu pe lângă noi neobservată. Îndată, peste toloaca dintre Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna. Șiroaie de apă porniră printre iarbă, înnecând-o. În răstimpuri vântul șuiera, gemea și striga parcă după ajutor. Fulgere puternice, luminoase brăzdau toloaca, care clocotea sub descărcările tunetelor. Sub zgomotul ploii, șanțurile dintre ogoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
decor de „ziua băieților” mai sunt folosiți și crapii din hârtie „koinobori”(crapul japonez, „koi”) care simbolizează puterea, regenerarea și curajul, iar prin salturile pe care le fac, sugerează răzbirea în viață și lupta cu vitregiile apei, fluxuri și cascade, furtuni, pescari... Obiceiul este vechi și datează din perioada Edo. Se consideră că aceste calități vor trece și asupra băieților care vor deveni puternici, curajoși și disciplinați precum samuraii. Părinții doresc ca, toate aceste însușiri, să se transmită și asupra băieților
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
boboci, lăstarul devine frunză, iar bobocul se metamorfozează în floare. E luna metamorfozei, întreaga Natură se transformă, inclusiv cea umană.... Totuși, mai cad zăpezi și peste flori, mai mor și flori de la ninsori... E luna când, din senin, se nasc furtuni ce aduc lapoviță și ninsoare. E luna cireșilor în floare, când prietenii se adună la picnic pentru a degusta sake. Tinerii apreciază gustul proaspăt de sake, uneori, întrecând măsura devenind veseli și zgomotoși. Hanami(admirarea florilor de cireș) presupune liniște
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de neamul românesc. De aceea, prin actul sfânt al reactivării Mitropoliei Basarabiei, credem că Întreaga conștiință ortodoxă românească din țară și de pretutindeni este chemată să sprijine lupta și strădania Preasfințitului Episcop Petru, locțiitor de Mitropolit al Basarabiei, În mijlocul atâtor furtuni pentru ca, Împreună cu preoții, diaconii, monahii și toți drept măritorii creștini basarabeni să poată duce crucea propovăduirii Evangheliei lui Hristos și iubirii de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
atent și cu o pedanterie aproape ridicolă, până când nu mai rămăseseră decât petele de sânge Închegat, care făceau pământul atât de lunecos... Apoi plecă, fără să știe Încotro. Trecu prin păduri, trecu prin vaduri. Țara Începea să se trezească după furtună. Întâlni oameni speriați, Însângerați, galbeni de foame și de oboseală, care ieșeau cu fereală din ascunzișurile lor. Unii Încercau să-i vorbească. Dar Simeon, cioplitorul În piatră, trecea Înainte ca o fantomă, fără să audă, fără să răspundă, fără să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și nepriceperea mea n-au ajutat mai mult. Sentimentele de recunoștință și prietenie pe care mi le arăți mă onorează și sunt mândru de ele. Asta e cea mai mare răsplată! Un zgomot surd, aidoma unei păduri pe timp de furtună, Îi tăie vorba. Starețul se apropie neliniștit de fereastră, privind prin geamul Îngust. Curtea, galeriile, ferestrele mânăstirii erau pline de călugări care priveau uluiți spectacolul neobișnuit ce li se Înfățișa: pustnicul de sus, din Lenzkirch, călare pe un măgar scund
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui pline de adorație... și fu aproape fericită. Retrăia acea după-amiază minunată, când Bodo Îi mărturisise dragostea lui. Îl văzuse de la fereastră... Tânărul ședea pe banca din fața havuzului. Era singur și Adelheid se repezise pe scări În jos, ca o furtună, fără să se gândească la nimic. Nu apucase să-și pună pe cap boneta de in alb, și pletele blonde Îi fâlfâiau pe umeri ca un zbor de pasăre a luminii. Ducesa Sofia ar fi leșinat cu siguranță dacă ar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
porțile erau Închise și punând arcașii În locurile cele mai potrivite. Un vuiet amenințător se ridica din mulțimea care se apropia, strângând cetatea În cercuri tot mai strânse, ca Într-un inel de fier. Părea vuietul mării pe timp de furtună și răz bătea până jos, În adâncul temnițelor unde zăceau pri zonierii. „În sfârșit, au venit“, Își spuse Simeon. „Trebuie să fie Conrad cu oamenii lui. Numai că până la noi n-au cum să ajungă. Înainte de-a străpunge ei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
locuiau, deoarece mai fusesem pe la ei. Acești doi frați Răzmeriță erau nepoți de soră ai tatălui meu. Nu stăteau prea departe de noi. Căsuța lor era o bijuterie arhitectonică ascunsă într-o pădurice de conifere. "Și brazii mei vuiesc fără furtună Într-un amețitor, sonor balans." (N. Labiș) Încă de la portiță te primeau ca într-o îmbrățișare ipotetică aerul ozonat al înălțimilor montane și mirosul tămăduitor de rășină parfumată. În pridvorul cu flori atârnătoare, două șezlonguri, aduse direct din țara care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
latin, Horațiu: "Carpe diem" "Trăiește clipa". De aceea am direcționat funcționarea motoarelor noastre interne cu prora spre un optimism realist, combatant și mobilizator strigând cu toată convingerea: "FIAT LUX!" "Să fie lumină!", așa precum corăbierii disperați și muribunzi, care după furtuni înspăimântătoare și cu proviziile de apă epuizate, bănuind la orizont o fâșie de uscat, murmurau încrezători în destinul lor: "Pământ! Pământ!" Și am adus lumină. Am adus lumină în sufletul nostru, în privirea și conduita noastră, în relațiile interumane și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai bun. De anii petrecuți la liceu și mai ales de ceea ce am acumulat la școală a depins formarea mea ca om, care poate să se bucure de respectul celor din jur și poate să facă față celor mai puternice furtuni ale vieții. Un rol important în formarea mea l-a avut și un cadru didactic al liceului, și anume doamna Elena Valerica Panaite care m-a îndrumat pe parcursul acestor ani. Pentru mine, dumneai a fost un adevărat ghid în această
Anii de liceu primii paşi în viaţă. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Druhuş Mihaela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1861]