13,415 matches
-
Ceaușescu 1965-1989. Geniul Carpaților, Editura Polirom, Iași, 2011. Călinescu, Alexandru, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Editura Institutul European, Iași, 2014. Ceaușescu, Nicolae, Expunere cu privire la Programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste, 9 noiembrie 1971, Editura Politică, București, 1971. Denis Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
1982. III. Documente 1970 ANIC, fondul CC al PCR, Secția de Propagandă și Agitație, dosar 14/1969. Consiliul Uniunii Asociațiilor Studențești din Centrul Universitar Iași, Dosar Cultural/1/1970/p, Arhiva CCTS, 1970. Informare cu privire la modul cum se desfășoară munca ideologică în cercurile învățământului de partid din Centrul Universitar, Dosar 4, Fondul 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1970. Informare privind activitatea Comitetului județean UTC, a organelor și organizațiilor UTC pentru formarea conștiinței politice și patriotice a tineretului, Dosar 6, Fondul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1975. Stenograma Plenarei Comitetului municipal de partid Iași din 2 decembrie 1975, Dosar 56, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1975. 1976 Comisia de conducere a Consiliului Județean pentru Activitate Ideologică și Politico-Educativă, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1976. Componența Comisiei județene de organizare și coordonare a Festivalului național al educației și culturii "Cântarea României", Dosar 11, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1976. Coreferat privind
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
didactice de la Facultatea de Drept a Universității din București, de la Academia de Studii Economice și Institutul de Arhitectură "Ion Mincu", Dosar 3, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1976. Informare cu privire la modul în care se înfăptuiește programul de activitate ideologică la nivelul organizației și instituției noastre (perioada august 1971 - februarie 1976), Dosar 36, Fond 31, 1976. Informare privind activitatea revistelor studențești și măsurile ce se impun pentru acoperirea aportului educativ al acestora, Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
filele 1-2. 41 Ibidem, fila 1 verso. 42 Ibidem, fila 2. 43 Programul de acțiuni pe trimestrul IV - 1976, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1976, filele 8-13. 44 Comisia de conducere a Consiliului Județean pentru Activitate Ideologică și Politico-Educativă, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1976, fila 14. 45 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului municipal de partid Iași din 15 octombrie 1976, Dosar 3, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1976, fila 139
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Iași, 1985, fila 46 verso. 26 Proces-verbal al plenarei Comitetului de partid al Centrului Universitar Iași din 16 martie 1976, Dosar 36, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1976, filele 44-63. 27 Informare cu privire la modul cum se desfășoară munca ideologică în cercurile învățământului de partid din Centrul Universitar, Dosar 4, Fondul 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1970, fila 155. 28 Au fost invitați: Paul Niculescu-Mizil (secretar al CC al PCR), Leonte Răutu (vicepreședinte al Consiliului de Miniștri), Ion Iliescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
culturii umaniste în formarea viitorului specialist", Iași, 21-22 martie 1970, Dosar Cultural 1/1970/p, Arhiva CCTS, 1970, filele 122-128. 29 Cuvântare la Congresul UTC, Dosar 16/1971, Arhiva CCTS, filele 46-50. 30 Informare cu privire la modul cum se desfășoară munca ideologică în cercurile învățământului de partid din Centrul Universitar, Dosar 4, Fondul 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1970, fila 157. 31 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului municipal al PCR Iași din 8 iunie 1972, Dosar 4, Fond 31, Comitetul municipal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Iași, 1974, fila 115. 42 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului județean de partid din 8 aprilie 1975, Dosar 2, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1975, fila 190. 43 Informare cu privire la modul în care se înfăptuiește programul de activitate ideologică la nivelul organizației și instituției noastre (perioada august 1971 - februarie 1976), Dosar 36, Fond 31, 1976, filele 145-151. 44 Facultatea de Istorie-Filosofie era implicată în toate, dar de organizat la Universitate urmau a fi acțiunile ce vizau: 1. 60 de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nici o contradicție, ci, dimpotrivă, există o strânsă unitate dialectică, că bunăstarea personală este strâns legată de bunăstarea întregului popor, că asigurând dezvoltarea generală a țării asigură ridicarea și a nivelului său de trai" (Expunere cu privire la Programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste, 9 noiembrie 1971, Editura Politică, București, 1971, p. 49. 2 Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să fie prezentate câteva puncte de vedere asupra căii insurgențelor și a contrainsurgențelor; pentru a înțelege mai bine unele aspecte de fond ale semanticii acestor cuvinte: structural, insurgențele reunesc indivizi cu motivații dintre cele mai diverse și al căror angajament ideologic este foarte diferit; insurgențele sunt rar înfrânte militar și se termină prin acomodări politice, nu forța este cea mai potrivită cale pentru ca acestea să-și atingă obiectivele. În cele din urmă, insurgențele sunt aduse la un nucleu dur de militanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
bine problema insurgenței, trebuie un anumit grad de acomodare politică, care este esențială pentru a-i convinge pe cei în cauză că își vor atinge obiectivele. Repet că insurgențele reunesc, de obicei, indivizi cu obiective diverse și al căror angajament ideologic este diferit. Soluția, în final, constă în negocieri și reconcilieri, trebuie inversată psihologia inamicului și s-a apelat la "metode maxime" în cazul în care nu se pot obține soluții prin negocieri; însă înainte de orice, trebuie să-l convingi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
orizontul logos-ului întreg / 359 Capitolul 5. Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv / 365 5.1. Statutul judicativ al ideologiei / 365 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică / 375 5.2.1. Structura "formei" ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
condiționate, relative, neavând și neputând să aibă statutul unor "facultăți" subiective înnăscute și al formelor pure a priori ale acestora; deși, este clar, sunt a priori în structurile construcțiilor științifice sau ale reconstrucției filosofice, ale schemelor logice sau ale doctrinelor ideologice.8 Prin urmare, nu preluăm orice (obiect) și nici nu prelucrăm oricum (subiectiv), fie că este vorba despre o prelucrare filosofică, vizată aici explicit, fie chiar și despre una nefilosofică. Din perspectiva deschisă acum, datele de bază ale acestor operații
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale acesteia; ea se îndreaptă mai cu seamă către recunoașterea filosofică, sau către ceea ce numim îndeobște reconstrucție filosofică, înțeleasă ca unitate a demersului filosofic, așa cum teoria este unitate a demersului științific, opera de artă a celui artistic, doctrina a celui ideologic etc. Dacă ceea ce va ieși la iveală prin demersul pe care acum îl pun la cale se va apropia de vreo "teorie" a cunoașterii, clasică sau modernă, faptul nu reprezintă decât o întâmplare. În urmare, accentul "transcendental" legat de ideea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
afirmație (kataphasis) este enunțarea (apophansis) că ceva aparține la altceva; o negație (apophasis) este enunțarea (apophansis) că ceva nu aparține la altceva (tr. gr. C.)."37 Cunoașterea dobândită prin logică, filosofie și știință, dar și comunicarea prin discursul de tip ideologic, se întemeiază pe acest enunț simplu, care nu este altceva, în structura sa formală, decât un tipar logic, în unitatea căruia judicativ, veritabilă unitate sintetică originară sunt "asociate" două poziții logice, de unde și reprezentarea sa "asociaționistă" (ca sinteză posibilă prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în care această relație strict formală se "multiplică" pentru a constitui raționamentul și argumentarea (ca specie a raționamentului), analitica și dialectica; iar de aici, mai departe, întregul domeniul al logicii, filosofia cu toate elementele sale, teoriile diferitelor științe, toate demersurile ideologice. Așadar, teoria în cauză poate arunca o lumină asupra fenomenului multiplicării formulei judicative originare S P (prefer, de acum, această formulă astfel notată și termenul de multiplicare/multiplicitate pentru a desemna mișcarea acestei "forme" în sensul instituirii formei logice raționament
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și dialectică, prin operația multiplicării formei S P, aceste două "discipline" logice vor fi preluate drept corpusuri normative pentru logică, pentru ipostazele diverse ale filosofării, pentru teoriile științifice, care se ocupă de la bun început cu obiecte interpretate, și pentru demersurile ideologice. Indicația metodologică pentru o asemenea ierarhizare a formelor logice, obținută prin interpretare, am căpătat-o, lucrând analogic, din locul indicat al Cercetărilor logice, lucrarea lui Husserl. Pe de o parte, analitica și dialectica se află în "mijlocul" acestui fenomen de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
indicat al Cercetărilor logice, lucrarea lui Husserl. Pe de o parte, analitica și dialectica se află în "mijlocul" acestui fenomen de multiplicare, având în primul rând rol constitutiv pentru orice tip de discurs ulterior, fie acesta logic, filosofic, științific sau ideologic. Pe de altă parte, ele sunt socotite, îndeobște, discipline logice, din unele motive arătate în subcapitole anterioare, dar și fiindcă sunt prezente în structura logicii clasice de tip aristotelic sau în cea a logicii transcendentale de origine kantiană. Din această
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi formulate astfel: 1) logos-ul trebuie să apară de-naturat, ceea ce înseamnă că gândirea operează cu precădere în sens formal, expresia acestei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dată fiind "tradiția eficace" a dictaturii judicativului și, în urmare, "necesitatea" raportării la aceasta atunci când este deschisă o problemă care vizează gândirea, rostirea, făptuirea -, interpretarea unor construcții logice, a unor reconstrucții filosofice, a unor teorii științifice, chiar a unor doctrine ideologice, este ea însăși probă pentru prezența "funcțională" a dictaturii judicativului? Și dacă da, în ce fel: indicând elementele și modelele acesteia în "obiectele" pe care tradiția i le oferă, sau chiar prin sine, ca interpretare propriu-zisă, în însăși alcătuirea și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
preeminente într-o structură alethică. S-ar putea spune că Aristotel însuși, Augustin, Kant, Bergson, Husserl, Heidegger se află într-o astfel de situație. Dar care este raportul gândurilor acestora față de judecată ca operație constitutivă pentru orice reconstrucție filosofică (științifică, ideologică)? Au intuit ei mișcarea constitutiv-judicativă a propriilor lor reconstrucții filosofice? Și au sesizat ipostazele operaționale ale judecății, ele însele constitutive pentru înseși gândurile lor? Reducția la timp a dictaturii judicativului trebuie să conducă spre reconstrucția sensurilor celorlalte trei elemente ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ordinea judecății, verificării, acreditării, construirii probelor de valabilitate pentru orice tip de discurs, de la cel care poate fi întâlnit în situațiile cele mai obișnuite de viață, până la cele științifice, teoretice sau experimentale, de la cele filosofice, până la cele mai sofisticate demersuri ideologice (de ideologie politică, religioasă, artistică, în genere, culturală etc.). Nici vorbă despre elementele (și sensurile) pe care reducția le-a scos până acum la iveală și, mai cu seamă, nici vorbă despre relațiile dintre aceste elemente (și sensuri), așa cum ele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutive ale judicativului. Așa încât, pot sta alături: timpul, verbul, adevărul-corespondență, funcțiile de adevăr, acreditarea prin proceduri de corespondență a "adevărurilor", care devin, astfel, "necesare", promovarea publică a adevărurilor acreditate, pentru ca ele să fie acceptate de cei mai mulți dintre noi, angajarea tehnicilor ideologice pentru indicarea unor "superiorități" structurale, funcționale etc. în interiorul cunoașterii, acțiunii conștiente, "publicității". Toate acestea împreună cu relațiile în care se prind (sau sunt prinse) se întemeiază în fenomenul modalizării temporale a verbului (sau al condiționării verbale a timpului), el însuși aflat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
despre care am vorbit mai sus au o legătură directă cu istoria filosofiei. Dar nu trebuie uitat faptul că dictatura judicativului nu se reduce la filosofie, că ea precondiționează și alte tipuri de discurs, cum ar fi cel științific, cel ideologic. Această opțiune nu este întâmplătoare: știința și ideologia sunt teritorii de aplicație a regulilor și convențiilor dictaturii judicativului, în vreme ce filosofia constituie orizontul de "geneză fenomenologică" al acesteia. Logos-ul formal s-a constituit, adică a trecut în logică, prin mijlocire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-o, uneori, chiar înaintea acesteia în unele chestiuni, cum se întâmplă în discursurile de legitimare / deligitimare a unor evenimente veritabile din istoria cunoașterii (de exemplu, a fost sau nu a fost o revoluție în cunoaștere adoptarea modelul științei galileene? Tematizarea ideologică are întâietate în această chestiune, ea angajând cele mai eficiente tehnici de construcție argumentativă: desigur, toate de natură pur judicativ-constitutivă.). Obiectul ideologiei este, în "post-modernitate", identitatea "culturală", nu identitatea "naturală"; ceea ce înseamnă că ideologia se apropie tot mai mult de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]