9,602 matches
-
deosebitoare în raport cu aspectul popular. Desigur, în mare parte și aici inovațiile pornesc de la nivelul vorbirii (înțelegînd prin aceasta nu numai enunțul oral, ci și cel scris, care realizează textul), pe de o parte, prin alcătuirea de enunțuri care conțin asemenea inovații și, pe de altă parte, prin propuneri care să demonstreze necesitatea unor astfel de inovații. De aici, se urmează calea obișnuită, inovațiile produc sau nu schimbări în limbă, în măsura în care sînt menținute și extinse. Pentru stabilirea regulilor limbii literare (a normei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
înțelegînd prin aceasta nu numai enunțul oral, ci și cel scris, care realizează textul), pe de o parte, prin alcătuirea de enunțuri care conțin asemenea inovații și, pe de altă parte, prin propuneri care să demonstreze necesitatea unor astfel de inovații. De aici, se urmează calea obișnuită, inovațiile produc sau nu schimbări în limbă, în măsura în care sînt menținute și extinse. Pentru stabilirea regulilor limbii literare (a normei legiferate) se realizează însă și lucrări speciale, așa-numitele lucrări normative, iar, prin acestea, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ci și cel scris, care realizează textul), pe de o parte, prin alcătuirea de enunțuri care conțin asemenea inovații și, pe de altă parte, prin propuneri care să demonstreze necesitatea unor astfel de inovații. De aici, se urmează calea obișnuită, inovațiile produc sau nu schimbări în limbă, în măsura în care sînt menținute și extinse. Pentru stabilirea regulilor limbii literare (a normei legiferate) se realizează însă și lucrări speciale, așa-numitele lucrări normative, iar, prin acestea, se vizează efectiv schimbarea în limbă, prin urmarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o condiție absolută pen-tru comunicarea lingvistică și, de aceea, schimbarea lingvistică, ce poate fi apreciată ca o mutație, nu este în măsură să înlăture posibilitatea comunicării dacă organizarea din cadrul codului este respectată. Pornind de la aprecierea lui Saussure că o modificare (inovație) se propagă în decursul a circa 300 de ani, cînd se produce într-adevăr o schimbare în limbă, Ramon M e n é nd e s P i d a l insistă pe caracterul insesizabil al schimbărilor lingvistice (desigur, la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
M e n é nd e s P i d a l insistă pe caracterul insesizabil al schimbărilor lingvistice (desigur, la nivelul limbii populare), care se realizează treptat pe parcursul mai multor genera-ții172. Situația este alta în cazul limbii literare unde inovația poate produce schimbarea în limbă într-un timp mult mai scurt și, de aceea, are mare importanță nu numai felul cum se prezintă schimbarea lingvistică în realitate, ci și modul ei de abordare, legat de maniera în care este concepută
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și transmitere a limbii prin intermediul vorbirii, în care creația se convertește în tradiție 184. Această tradiție este respectată însă numai în esență în actul de vorbire, încît între actul de vorbire și modelul lui apare permanent o neconcordanță acoperită de inovație 185. Această inovație reprezintă schimbarea numai în momentul ei inițial și este, după Coșeriu, "întotdeauna un act de creație individuală", care se poate datora unor deprinderi articulatorii 186, unor erori în urmarea modelului, unor motive stilistice sau culturale (obiecte sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii prin intermediul vorbirii, în care creația se convertește în tradiție 184. Această tradiție este respectată însă numai în esență în actul de vorbire, încît între actul de vorbire și modelul lui apare permanent o neconcordanță acoperită de inovație 185. Această inovație reprezintă schimbarea numai în momentul ei inițial și este, după Coșeriu, "întotdeauna un act de creație individuală", care se poate datora unor deprinderi articulatorii 186, unor erori în urmarea modelului, unor motive stilistice sau culturale (obiecte sau concepte noi) etc.
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deprinderi articulatorii 186, unor erori în urmarea modelului, unor motive stilistice sau culturale (obiecte sau concepte noi) etc.187 Schimbările lingvistice nu sînt niciodată de la început generale și simultane, precizează Coșeriu, ci provin întotdeauna de la un act individual, de la o inovație care se difuzează prin imitație. Prin urmare, după acest lingvist, schimbarea se produce inițial numai într-un act de vorbire (într-un act lingvistic) sau într-un cuvînt și, apoi, se difuzează în alte acte lingvistice sau se aplică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceea, sub acest aspect al genezei, "schimbarea fonetică nu se deosebește de schimbarea semantică, ambele avînd un început punctual, într-un act de vorbire 188. Schimbarea lingvistică (înțeleasă ca schimbare în limbă) reprezintă în acest caz difuzarea sau generalizarea unei inovații, adică implică o serie de adoptări succesive, care îi asigură pătrunderea de la nivelul actului de vorbire la nivelul limbii. Din acest motiv, arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de adoptări succesive, care îi asigură pătrunderea de la nivelul actului de vorbire la nivelul limbii. Din acest motiv, arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare are drept consecință extinderea inovației în vorbirea tuturor vorbitorilor grupului (generalitatea extensivă) și în toate cuvintele care conțin fonemul sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice coincide cu forma primară a legii fonetice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
indivizi 192. Într-un mod apropiat lui Saussure vedea lucrurile și A. Philippide, căci baza de articulație este trăsătura unui grup etnic și, cînd aceasta devine cauză a schimbării, în mod normal, fenomenul privește întregul grup. Așadar, în vreme ce Coșeriu consideră inovația cu geneză punctuală, la un singur individ și într-un anumit moment, alți lingviști (pre-cum Saussure și Philippide) o atribuie unui grup, realizîndu-se, din acest punct de vedere, concepții total opuse, însă, cu toate acestea ambele admisibile dacă se are
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la sunetele sau la grupul de sunete de același tip din alte cuvinte, ca și cum ar exista o judecată implicită, urmată de un act volitiv. Totodată, nu se poate explica suficient cum s-ar putea realiza generalizarea rapidă și sistematică a inovațiilor pornite de la folosiri individuale în epoca-salt, fiindcă fenomenul s-ar putea produce numai în cazul unei bune organizări și coeziuni sociale și dacă inițiativa ar aparține unei autorități neconcurate, ceea ce nu se poate constata în epoca respectivă, caracterizată tocmai prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
autorități neconcurate, ceea ce nu se poate constata în epoca respectivă, caracterizată tocmai prin lipsa unei astfel de autorități, prin mari prefaceri sociale și prin instabilitate, iar, uneori, prin izolarea unor grupuri ale comunității. De altfel, însuși Coșeriu precizează că "toate inovațiile lingvistice sînt în mod necesar individuale; dar inovațiile care se adoptă și se răspîndesc corespund, cu siguranță, unor exigențe expresive interindividuale"193. Acest lingvist nu precizează însă de unde pornesc aceste "exigențe expresive" și nu specifică faptul că, dacă sînt "interindividuale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
epoca respectivă, caracterizată tocmai prin lipsa unei astfel de autorități, prin mari prefaceri sociale și prin instabilitate, iar, uneori, prin izolarea unor grupuri ale comunității. De altfel, însuși Coșeriu precizează că "toate inovațiile lingvistice sînt în mod necesar individuale; dar inovațiile care se adoptă și se răspîndesc corespund, cu siguranță, unor exigențe expresive interindividuale"193. Acest lingvist nu precizează însă de unde pornesc aceste "exigențe expresive" și nu specifică faptul că, dacă sînt "interindividuale", înseamnă că, de fapt, ele sînt sociale. Dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vedere cele două condiții generale amintite (vezi supra), slăbiciunea (instabilitatea) tradiției lingvistice și coexistența unor principii contrarii la nivelul tipului lingvistic, acestea nu ar putea explica manifestarea unor "exigențe expresive interindividuale". În ultimă instanță, Coșeriu admite deci că, din mulțimea inovațiilor individuale, numai acelea care reușesc să se impună prin adoptare produc schimbarea în limbă. Sub acest aspect al modului de producere a schimbării, și Alexandru Philippide 194 afirma că în limbă au loc permanent creații, care realizează evoluția, prin variabilitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
produc în virtutea unei finalități, unei necesități interne. Dar, deși respinge cauzalitatea de un anumit tip (cauzalitatea exterioară) în cazul schimbării lingvistice, Coșeriu nu pierde din vedere faptul că schimbarea are loc în anumite împrejurări și că are două etape distincte, inovația și adoptarea, aceasta din urmă "fiind achiziție, modificare sau înlocuire a unui model lingvistic, a unei posibilități de expresie, este un act exclusiv mental și, prin urmare, nu poate avea decît determinări finaliste"196. În acest mod, inovația, momentul inițial
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
etape distincte, inovația și adoptarea, aceasta din urmă "fiind achiziție, modificare sau înlocuire a unui model lingvistic, a unei posibilități de expresie, este un act exclusiv mental și, prin urmare, nu poate avea decît determinări finaliste"196. În acest mod, inovația, momentul inițial al schimbării, care poate produce sau nu o schimbare lingvistică (uneori rămînînd numai la stadiul de simplă deviere într-o folosire singulară întîmplătoare), are alt statut decît adoptarea și, s-ar putea spune, este de altă natură, fiindcă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
alt statut decît adoptarea și, s-ar putea spune, este de altă natură, fiindcă nu mai poate avea determinări de aceeași natură. Despre două faze în schimbarea lingvistică vorbea și Karl V o s s l e r, pentru care inovația individuală reprezintă progresul absolut în limbă, iar răspîndirea inovației, dezvoltarea, reprezintă progresul ei relativ. La Coșeriu însă197, tocmai răspîndirea inovației are importanță pentru limbă, în alte condiții inovația ținînd numai de obișnuita variabilitate de la nivelul vorbirii. Apoi, acest lingvist concede
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este de altă natură, fiindcă nu mai poate avea determinări de aceeași natură. Despre două faze în schimbarea lingvistică vorbea și Karl V o s s l e r, pentru care inovația individuală reprezintă progresul absolut în limbă, iar răspîndirea inovației, dezvoltarea, reprezintă progresul ei relativ. La Coșeriu însă197, tocmai răspîndirea inovației are importanță pentru limbă, în alte condiții inovația ținînd numai de obișnuita variabilitate de la nivelul vorbirii. Apoi, acest lingvist concede totuși că "în afară de artă, inovația poate avea chiar cauze
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceeași natură. Despre două faze în schimbarea lingvistică vorbea și Karl V o s s l e r, pentru care inovația individuală reprezintă progresul absolut în limbă, iar răspîndirea inovației, dezvoltarea, reprezintă progresul ei relativ. La Coșeriu însă197, tocmai răspîndirea inovației are importanță pentru limbă, în alte condiții inovația ținînd numai de obișnuita variabilitate de la nivelul vorbirii. Apoi, acest lingvist concede totuși că "în afară de artă, inovația poate avea chiar cauze fizice" și că, în principiu, "toate determinările psihofizice pot fi motiv
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vorbea și Karl V o s s l e r, pentru care inovația individuală reprezintă progresul absolut în limbă, iar răspîndirea inovației, dezvoltarea, reprezintă progresul ei relativ. La Coșeriu însă197, tocmai răspîndirea inovației are importanță pentru limbă, în alte condiții inovația ținînd numai de obișnuita variabilitate de la nivelul vorbirii. Apoi, acest lingvist concede totuși că "în afară de artă, inovația poate avea chiar cauze fizice" și că, în principiu, "toate determinările psihofizice pot fi motiv de ‹alterare›"198, adică de producere a unei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în limbă, iar răspîndirea inovației, dezvoltarea, reprezintă progresul ei relativ. La Coșeriu însă197, tocmai răspîndirea inovației are importanță pentru limbă, în alte condiții inovația ținînd numai de obișnuita variabilitate de la nivelul vorbirii. Apoi, acest lingvist concede totuși că "în afară de artă, inovația poate avea chiar cauze fizice" și că, în principiu, "toate determinările psihofizice pot fi motiv de ‹alterare›"198, adică de producere a unei inovații. În acest context, Coșeriu consideră că s-ar putea accepta chiar și teoria substratului, a persistenței
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ținînd numai de obișnuita variabilitate de la nivelul vorbirii. Apoi, acest lingvist concede totuși că "în afară de artă, inovația poate avea chiar cauze fizice" și că, în principiu, "toate determinările psihofizice pot fi motiv de ‹alterare›"198, adică de producere a unei inovații. În acest context, Coșeriu consideră că s-ar putea accepta chiar și teoria substratului, a persistenței unor particularități ale limbii învinse în forma pe care o ia limba învingătoare, dar subliniază că nu se poate admite manifestarea bazei de articulație
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și nici nu se reduc una la alta, deoarece conștiința fonologică este numai unul dintre aspectele care determină deprinderile articulatorii (aspectul ideal), un alt aspect (cel material) alăturîndu-i-se sau substituindu-l în cele mai multe dintre cazuri. Ceea ce produce, după Coșeriu, majoritatea inovațiilor, care reprezintă abateri de la norma și de la sistemul limbii, este, în primul rînd, slăbirea științei lingvistice, care are loc (mai ales) în epocile de decădere culturală, cînd se produce, prin slăbirea generală a acestei științe, o modificare mai rapidă a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
abateri de la norma și de la sistemul limbii, este, în primul rînd, slăbirea științei lingvistice, care are loc (mai ales) în epocile de decădere culturală, cînd se produce, prin slăbirea generală a acestei științe, o modificare mai rapidă a limbii, fiindcă inovațiile copleșesc normalitatea în folosirea limbii 202. Dar, dacă decăderea culturală produce decăderea limbii (adică slăbirea cunoașterii și respectării normei limbii), atunci între ele există o legătură cauzală rezultată dintr-o determinare exterioară, indiferent cît de apropiate sînt concepute cultura și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]