9,871 matches
-
atunci Podul Mogoșoaiei, avea cu totul un alt aspect. Cititorii vor judeca.99 Pe stânga, casa Barbu Păltineanu 100 nu exista, în locul pe care e clădită era Liceul Sf. Sava. Casa din colțul stradei Râureanu, în care se află instalată Librăria Ignatz Hertz nu exista. În loc era o căsuță joasă fără etaj, în care se afla cel mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 15, colț cu strada Mihai-Vodă) - în clădiri suc cesiv modernizate - au funcționat: Hotel de France, Grand Hotel, Grand Hotel Lafayette, Hotel Victoria - ultimul demolat în 1979, după ce fusese avariat în timpul cutremurului din 1977. Strada care desparte Grand Hotel de Librăria Socec 105 nu fusese deschisă, iar Librăria Socec era instalată într-o prăvălie cu mult mai mică, cu intrarea pe Podul Mogoșoaiei. În locul marelui loc viran unde astăzi se află cinematograful Colos 106 erau, pe vremea aceea, un șir de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clădiri suc cesiv modernizate - au funcționat: Hotel de France, Grand Hotel, Grand Hotel Lafayette, Hotel Victoria - ultimul demolat în 1979, după ce fusese avariat în timpul cutremurului din 1977. Strada care desparte Grand Hotel de Librăria Socec 105 nu fusese deschisă, iar Librăria Socec era instalată într-o prăvălie cu mult mai mică, cu intrarea pe Podul Mogoșoaiei. În locul marelui loc viran unde astăzi se află cinematograful Colos 106 erau, pe vremea aceea, un șir de case cu prăvălii. În stradă, lângă un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fier înconjurată. Strada Sărindar nu exista.110 Marea clădire în care este instalat Hotel Luvru 111 nu fusese înălțată. În loc era o mică căsuță cu un etaj, în care se mutase mai târziu birtul Hristodor. 114 bucureștii de altădată 105. Librăria Socec a funcționat din toamna anului 1856 într-o clădire de pe Podul Mo goșoaiei (atunci la nr. 7), alături de casa baronului Meitani, în care se afla Prefectura Poliției Capitalei (astăzi sediul Poliției Capitalei); pe locul librăriei s a ridicat după
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bucureștii de altădată 105. Librăria Socec a funcționat din toamna anului 1856 într-o clădire de pe Podul Mo goșoaiei (atunci la nr. 7), alături de casa baronului Meitani, în care se afla Prefectura Poliției Capitalei (astăzi sediul Poliției Capitalei); pe locul librăriei s a ridicat după Primul Război Mondial marele magazin universal „Socec - Galeriile Lafayette“, (Calea Victoriei nr. 17). Strada „care nu fusese deschisă“, amintită de Bacalbașa era „Lipscanii noi“, considerată azi o continuare a străzii Lipscani. 106. Grădina Colos se afla pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care azi este Sala Savoy a teatrului satiric-muzical Constantin Tănase. 114. Pasagiul Român începea de pe Calea Victoriei, în apropierea bisericii Krețulescu, acolo unde s-a ridicat în anii noștri un bloc care adăpostește la parter magazinul Muzica și, în colț, librăria Humanitas (Calea Victoriei nr. 41); se termina în strada Câmpineanu. În Pasagiul Român se aflau, prin 1870, redacțiile unor ziare (Ro mânul lui C.A. Rosetti), res taurante, cafenele, magazine despre care Bacalbașa va aminti mai încolo; în 1871 Pasagiul Român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
publice, 114 biserici ortodoxe, zece sinagogi, 40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196. Bacalbașa greșește cu câțiva ani; în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu totul renovată. Biserica Domnița Bălașa nu era decât o mică bisericuță. Mai târziu a fost refăcută cu totul.278 Multe biserici au fost dărâmate în acest interval de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Biserica Domnița Bălașa nu era decât o mică bisericuță. Mai târziu a fost refăcută cu totul.278 Multe biserici au fost dărâmate în acest interval de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
refăcută cu totul.278 Multe biserici au fost dărâmate în acest interval de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în 1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost dărâmate în acest interval de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în 1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după planurile arhitectului Al. Orăscu - și la această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în 1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după planurile arhitectului Al. Orăscu - și la această „refacere cu totul“ se referă Constantin Bacalbașa. 279
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în 1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după planurile arhitectului Al. Orăscu - și la această „refacere cu totul“ se referă Constantin Bacalbașa. 279. Librăria-editură Socec, înființată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ele. librăriile: Din toate librăriile de astăzi, două singure existau la 1871, Li brăria Socec 279 și Librăria Ioanițiu 280. Pe atunci mai erau: Librăria Da nielopolu în colțul Pasagiului Român 281, Librăria Ioanid 282, Librăria Wartha 283, mai târziu Librăria Haiman 284. bucureștiul în 1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după planurile arhitectului Al. Orăscu - și la această „refacere cu totul“ se referă Constantin Bacalbașa. 279. Librăria-editură Socec, înființată în 1856 de I.V. Socec
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 147 278. Biserica Domnita Bălașa a fost complet renovată în 1881-1888 după planurile arhitectului Al. Orăscu - și la această „refacere cu totul“ se referă Constantin Bacalbașa. 279. Librăria-editură Socec, înființată în 1856 de I.V. Socec care învățase meseria în librăria lui George Ioanid (fusese adus de acesta în 1848 de la Brașov) a devenit curând una dintre cele mai importante case editoriale românești, continuându-și existența (ca so cietate anonimă) până după cel de-al Doilea Război Mondial; librăria Socec își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
meseria în librăria lui George Ioanid (fusese adus de acesta în 1848 de la Brașov) a devenit curând una dintre cele mai importante case editoriale românești, continuându-și existența (ca so cietate anonimă) până după cel de-al Doilea Război Mondial; librăria Socec își avea sediul în 1873 pe Calea Mogoșoaiei la nr. 7 (v. p. 114, nota 105). În 1885, Socec „librărie franceză și străină, hârtie en gros și en detail, furnituri de birou etc.“, func ționa pe Calea Victoriei la nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
importante case editoriale românești, continuându-și existența (ca so cietate anonimă) până după cel de-al Doilea Război Mondial; librăria Socec își avea sediul în 1873 pe Calea Mogoșoaiei la nr. 7 (v. p. 114, nota 105). În 1885, Socec „librărie franceză și străină, hârtie en gros și en detail, furnituri de birou etc.“, func ționa pe Calea Victoriei la nr. 7. 280. Frații Theodosiu și Constantin Ionnițiu (Ioanițiu), bucureșteni prin naștere, primul fost vânzător în librăria lui G. Ioanid, au devenit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nota 105). În 1885, Socec „librărie franceză și străină, hârtie en gros și en detail, furnituri de birou etc.“, func ționa pe Calea Victoriei la nr. 7. 280. Frații Theodosiu și Constantin Ionnițiu (Ioanițiu), bucureșteni prin naștere, primul fost vânzător în librăria lui G. Ioanid, au devenit proprietari de librărie în 1866, asociați „la parte“ cu G. Ioanid; din 1887 Theodosiu Ionnițiu s-a ocupat singur de co merțul cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
străină, hârtie en gros și en detail, furnituri de birou etc.“, func ționa pe Calea Victoriei la nr. 7. 280. Frații Theodosiu și Constantin Ionnițiu (Ioanițiu), bucureșteni prin naștere, primul fost vânzător în librăria lui G. Ioanid, au devenit proprietari de librărie în 1866, asociați „la parte“ cu G. Ioanid; din 1887 Theodosiu Ionnițiu s-a ocupat singur de co merțul cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societății de editură Cartea Românească; din 1871
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Constantin Ionnițiu (Ioanițiu), bucureșteni prin naștere, primul fost vânzător în librăria lui G. Ioanid, au devenit proprietari de librărie în 1866, asociați „la parte“ cu G. Ioanid; din 1887 Theodosiu Ionnițiu s-a ocupat singur de co merțul cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societății de editură Cartea Românească; din 1871 până în 1874 librăria fraților Ionnițiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoșoaiei, în fața Teatrului Național. 281. Librăria lui A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asociați „la parte“ cu G. Ioanid; din 1887 Theodosiu Ionnițiu s-a ocupat singur de co merțul cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societății de editură Cartea Românească; din 1871 până în 1874 librăria fraților Ionnițiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoșoaiei, în fața Teatrului Național. 281. Librăria lui A. Danielopolu și-a avut sediul prin anii 1850 în strada Colței, mutân du-se mai târziu în Pasagiul Român, unde o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societății de editură Cartea Românească; din 1871 până în 1874 librăria fraților Ionnițiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoșoaiei, în fața Teatrului Național. 281. Librăria lui A. Danielopolu și-a avut sediul prin anii 1850 în strada Colței, mutân du-se mai târziu în Pasagiul Român, unde o întâlnim în 1867. 282. Negustorul de articole brașovenești George Ioanid (născut la București în 1818) s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de articole brașovenești George Ioanid (născut la București în 1818) s-a ocupat și de comerțul cu cartea de prin 1838, fiind primul editor modern din țara noastră; activitatea editorială propriu-zisă și-a început-o în 1846; în 1873 sediul „Librăriei G. Ioanid și Spirescu“ (A. Spirescu era ginerele lui Ioanid) se afla pe strada Lipscani la nr. 18, lângă băcănia lui Păun Popescu. În 1874 G. Ioanid a dat faliment, fondul său de carte trecând în 1877 în proprietatea librăriei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Librăriei G. Ioanid și Spirescu“ (A. Spirescu era ginerele lui Ioanid) se afla pe strada Lipscani la nr. 18, lângă băcănia lui Păun Popescu. În 1874 G. Ioanid a dat faliment, fondul său de carte trecând în 1877 în proprietatea librăriei fraților Ionnițiu (strada Lipscani, nr. 27). 283. Ca și I.V. Socec, Honoriu C. Wartha (1839- 1894) fusese adus de G. Ioanid de la Brașov, pentru a lucra în librăria acestuia; în 1859 a deschis o librărie proprie, în asociație cu Bălăceanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a dat faliment, fondul său de carte trecând în 1877 în proprietatea librăriei fraților Ionnițiu (strada Lipscani, nr. 27). 283. Ca și I.V. Socec, Honoriu C. Wartha (1839- 1894) fusese adus de G. Ioanid de la Brașov, pentru a lucra în librăria acestuia; în 1859 a deschis o librărie proprie, în asociație cu Bălăceanu, pe Podul Mogoșoaiei. În 1871 librăria sa era instalată pe strada Lipscani la nr. 7 (în Hanul Greci). Și-a încetat activitatea ca librar în anul 1874. 284
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]