10,288 matches
-
specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
(în , în trad. "Pârâul Lupului pe Jiu") este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România. Are o populație de locuitori. Este al treilea oraș ca mărime al Văii Jiului, fiind situat în partea de vest a depresiunii Văii Jiului, la o altitudine de față de nivelul
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
Petroșani. Municipiul aflat la o altitudine de ~700 m în Depresiunea Petroșani la poalele Munților Vâlcan, este străbătut de Jiul de Vest. Așezarea a luat naștere în 1770 prin stabilirea în aceste locuri a unor locuitori veniți din satul Valea Lupului (Țara Hațeg) - așa numiții "lupeni". Localitatea este declarată oraș în 1960. În august 1929, la Lupeni a avut loc una dintre cele mai importante greve din perioada interbelică, minerii protestînd împotriva salariilor mici și a condițiilor grele de muncă, fără
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
eneolitice aparținând culturii Gumelnița. În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt alte situri arheologice situl de la „Valea Mare” și cel de la „Coada Lupului” (la de oraș, în stânga căii ferate) conțin urmele a câte o așezare din perioada Latène; iar situl de la „Renie” cuprinde urmele unei alte așezări eneolitice, atribuită culturii Cernavodă I. Opt monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: turnul de apă
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Construită pe o suprafață de circa 20 ha, grădina zoologică are în îngrijire peste 500 de animale, acestea făcând parte din 120 de specii. Printre animalele care pot fi admirate de cei care trec pragul grădinii se află: urși, lei, lupi, leoparzi, jaguari, șerpi, crocodili, maimuțe. Platoul Cornești este amenajat la o altitudine de 488 m, pe Dealul Cornești, oferă o perspectivă încântătoare asupra văii superioare a Mureșului. În interiorul parcului există un teatru de vară, un trenuleț pentru copii cu linie
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
mai 1991) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol. Delta Dunării este limitată
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cu cap negru ("Larus melanocephalus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), furtunar ("Puffinus yelkouan"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), chiră de mare ("Sterna sandvicensis"), lup de mare ("Stercorarius parasiticus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), pietrar bănățean ("Oenanthe hispanica"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. În cursul anului 2014 legislativul local urma să
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
la Nicopole. El este pleșuv, slab și ferm, îmbrăcat într-o platoșă și acoperit de o blană mițoasă. În mâna dreapță ține un baston de comandant, iar mâna stângă și-o ține sprijinită pe sabia terminată cu un cap de lup. În fundalul gravurii se vede bătălia și stema cetății Nicopole, iar dedesubt apare inscripția „Michel Vaivoda della Vallachia, il qvale prese la cità di Nicopoli nella Bvlgaria l'anno 1598”. În ziua de 23 februarie 1601 Mihai Viteazul ajunge în
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
în România există o faună bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere. În România sunt următoarele complexe faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
ale capitalei. Asemănător cu "Spina", conturul canalului "Euripe" și cel de deasupra tribunelor, numit "peripatos", erau și ele decorate cu statui ale împăraților și cu lucrări sculpturale celebre ale antichității. Acolo puteau fi văzute opera ca: "Hercules" al lui Lysippes, "Lupul" lui Romulus, "Vulturul" lui Apolloniuis din Tyana. Deasupra lojii imperiale de la "Kathisma" erau așezați "cei patru cai de bronz aurit cu quadriga și conducătorul ei", lucrare magnifică adusă din ordinul lui [[Theodosius al II-lea]] din insula Chios. Caii ornează
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
la umbra tufelor de boz pășteau oile unui cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă omoare oile". Epoca străveche este atestaă prin ciocanul de piatră șlefuită găsit la Bozovici (Loneștea) în 1966 de prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara. Datarea este din neolitic. Perioada
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomina înconjurând satul din toate părțile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. Iepuri,căprioare,porci mistreți,lupi și chiar urși sunt prezenți în zona satului. Ciobănii și chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urși: în 2001 un copil a fost atacat de un urs în partea de jos a satului (la Napoleon) duminică la amiază când se
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
845 de locuitori. În comună funcționau două biserici, o școală și o moară de apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în plasa Dealu-Dâmbovița a aceluiași județ, și comuna Valea Caselor, formată din satele Valea Caselor, Valea Lupului, Gârleni și Saru, comună în care funcționau o biserică și o moară de apă. În anii următori, cele două comune au fost comasate, fiind consemnată de Anuarul Socec din 1925 comuna Văile Unite, cu reședința la Valea Mare, comună ce
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
de Iorgu Iordan și de alți specialiști care afirmă contrariul. Părerea dr.Popescu este că numele s-ar trage de la vreun „stăpânitor” local numit Vîlcu. Specialiștii spun însă că numele de Vlăcana ar proveni din cuvântul slav „"vluku"” care înseamnă lup. Două documente în care apare numele localității sunt cele scrise de logofătul de Târgoviște, Dumitru, în 7 iunie 1638 și 20 august 1638, unde denumirea apare sub forma de Vlăcana. Referitor la Vulcana Băi, Iorgu Iordan susține că: „"în vorbirea
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veverița, dihorul, nevăstuica și în ultimii ani porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
a mănăstirii de Sfatul Neculai ot Galați 1. Ioniță Lapteacru, vornic; 2. Pavel Chebac 3. Ivan Muntean 4. Radul Popoiu 5. Iordache Chebac 6. Ioniță Toderasco 7. Ion Păsat 8. Andrei Păsat 9. Ion sân Mardoc 10. Enachi Lapteacru 11. Lupul Nechita 12. Gheorghiță Spinare 13. Ioniță Țurcan 14. Gheorghe Lajivechi 15. Toader Nechita 16. Tudorache, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 17. Dumitru Tij, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 18. Neculita Cornița, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 19
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
16. Tudorache, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 17. Dumitru Tij, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 18. Neculita Cornița, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 19. Anton, scutelnic a comisului Fotache 20. Enachi Chebac, scutelnic a comisului Fotache 21. Lupul Chebac, scutelnic a comisului Fotache 22. Constandin Chipaila, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 23. Ursache, vier, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 24. Șerban, țigan de acolo 25. Case cu femei văduve de la acest sat 26. Țigani 27. Tudora
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
stejari sau pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Ciurea este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Ciurea (reședința), Curături, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului și Slobozia. Comuna se află în vecinătatea sudică a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Grajduri, Scânteia și
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Din acest drum, la Lunca Cetățuii se ramifică o șosea de centură a Iașiului (clasificată ca șosea națională cu titulatura DN28D), care duce spre nord-vest la Miroslava și Valea Lupului (unde se termină tot în DN28). Tot la Lunca Cetățuii și tot din DJ248 se ramifică și șoseaua județeană DJ248C, care duce spre sud și apoi spre vest la Mogoșești. La Ciurea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
spre vest la Mogoșești. La Ciurea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre vest la Bârnova (unde se termină în DN24). Prin comună trece și calea ferată Iași-Buhăiești, pe care este deservită de stațiile Ciurea, Poiana Lupului și Bârnova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciurea se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,63%), cu o minoritate de romi (6,13
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]