11,805 matches
-
Aici, cocoloașele de rimel sunt considerate delict federal. Exact în clipa când Davide îmi aplica gloss pe buze, se auzi un țipăt ascuțit din dormitorul lui Julie. În aer plutea o criză de isterie declanșată de toaleta ei. Nu mă mira. Fetele din New York au astfel de crize de fiecare dată când cineva pomenește de îmbrăcăminte. Am intrat în dormitor și m-am uitat peste umărul ei la imaginea din oglindă. —E complet și absolut nepotrivită. Arăt... conservator! miorlăi ea teatral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
dormitor, sufragerie cu șemineu și un birouaș - dar e drăguț foc așa cum l-am aranjat eu, cu lucruri vechi, dar de calitate, nu aglomerat cu boarfe, cum sunt apartamentele unor fete din New York. Chiar sunt alergică la pantofii aruncați te miri unde. Și nu pot fi prietenă cu o fată care se omoară după umerașele agățate pe bare în loc de mobilă. Eu pun mare preț pe calitate, înțelegeți? Am în sufragerie un candelabru superb, pe care l-am găsit la Paris, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu carcasă de camuflaj - care, după părerea mea, e încă la modă, chiar dacă fetele Vandonbilt susțin contrariul - înșfăcă geanta și jacheta și ne anunță: —Trebuie să iau ceva. Continuați voi fără mine? și o zbughi pe ușă. Nu m-am mirat deloc. După cum am mai spus, Julie are maniere care lasă de dorit până peste poate, iar eu trebuie să-i plătesc oalele sparte. I-am explicat lui Charlie că nu-i prima oară când își lasă baltă prietenii în timpul cinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
îngrozită. Acum știu ce trebuie să fi simțit biata fată din Exorcistul. —Iubito, trebuie să mănânci ceva, schimbă subiectul Lara. Comandăm la room-service. Ce-ai vrea? Doar un cuțit de desert din argint, i-am răspuns. —Ce-ai zis? se miră Jolene. Un cuțitaș de desert din argint, am repetat. Ca să îmi tai venele elegant. —E nebună de legat, îi șopti Jolene lui Lara. Dumnezeule, mi-am zis, e numai o chestiune de timp până mă expediază la We Care Spa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
acolo? —E-atât de bine aici. Ar trebui să vii și tu cândva, am sfătuit-o. —Îți vine să crezi că Charlie a luat premiul ăla? mă întrebă Lara. Am citit în rubrica lui Cindy Adams. —A câștigat? m-am mirat. Ah! De ce lucrurile bune li se întâmplă întotdeauna oamenilor groaznici, iar lucrurile neplăcute, cum ar fi chelirea prematură, li se întâmplă întotdeauna oamenilor simpatici? Dumnezeule, sper că asta nu însemna că Charlie va veni la petrecerea amfAR. Te simți bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de lipsită de griji. Poate că, locuind la Bel-Air, avea o percepție deformată asupra realității. Știu că mie-mi dă o astfel de stare când trag acolo, din cauza acelor iazuri minunate, a nuferilor și a lebedelor care apar de te miri unde. Am auzit de povestea cu Bradley, i-am spus. Ești sigură că te simți bine? Am făcut o criză de nervi când am aflat că o satisfăcea pe decoratoare - în patul sculptat pe care am plătit-o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
n-a venit nimeni. Acum nu mai puteam să mă întorc la fermă. Ca de obicei, pantofii Jimmy Choos mi-au blocat complet circulația sângelui la picioare și de-abia mi le mai simțeam. Am apăsat clanța. Nu m-a mirat să văd ușa deschizându-se. Filfizonii lasă întotdeauna ușa neîncuiată, de parcă ar locui la Cape Cod sau ceva de genul ăsta. Am intrat în holul imens. Încăperea era plină de stucaturi și coronamente. Parcă eram în interiorul unui tort de nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
bag la griji, dar am simțit că trebuie să te sun. — Slavă Domnului că m-ai sunat. Chiar e arestat? L-ai anunțat pe consulul britanic din Marbella? — Malaga, da. Consulul s-a implicat personal. E un caz important, mă mir că n-ai citit despre asta. — Am fost plecat În străinătate. N-am mai văzut ziar englezesc de săptămîni Întregi. În Lhasa nu-i mare cerere de știri despre Costa del Sol. — SÎnt convins. Era plin clubul de reporteri de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
transpunere a piesei Așteptîndu-l pe Godot. — SÎnt impresionat. Dar care-i secretul? — Să zicem... (Se Întrerupse, cu un zîmbet visător.) E mai degrabă ceva insesizabil. Trebuie să descoperiți singur ce anume. Dacă aveți timp, aruncați o privire pe-aici. Mă miră că nu ne-ați mai vizitat pînă acum. Ar fi trebuit. Dar m-au influențat acele blocuri-turn de la Torremolinos. Fără să par snob, am presupus că era genul de loc unde se mănîncă ieftin, se joacă bingo și se pîrlește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
putea spune. Trebuie să vă-ntîlniți. Ne-am Întîlnit În după-amiaza asta. (I-am arătat lui Hennessy plasturele pe care mi-l lipise portarul pe palma sîngerîndă.) Încă mai am Înfiptă În mînă o bucată din racheta lui de tenis. Mă mir că folosește una de lemn. — Îi Încetinește jocul, spuse Hennessy, care părea sincer nedumerit. Extraordinar. Ați fost cu el pe teren? Bobby joacă destul de violent. — Nu eu. Dar se Înfrunta cu cineva pe care nu prea putea să-l Învingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
unui joc de tenis Își trimiteau spre noi ecourile de pe un teren din apropiere. La peste un kilometru distanță, Îi distingeam pe jucătorii de la Clubul Nautico, pîlpîiri albicioase În aburul arșiței. — Unde au fost găsiți cei din familia Hollinger? Mă miră că n-au fugit pe terasă cînd a-nceput incendiul. — Din păcate, În momentul acela erau la etaj. (Hennessy arătă spre ferestrele Înnegrite de sub acoperiș.) El era În baia de lîngă biroul lui. Ea era În altă baie. — Asta fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu o figură inexpresivă și din cînd În cînd Îmi trăgea volanul din mîinile nevricoase.) Antenele astea de satelit sînt foarte sensibile. Tot timpul trebuie recalibrate. Proprietarii vor fi recunoscători. Posibili membri? Știi ce, cred că da. Nu m-ar mira să vină la club chiar mîine. Își desfăcu fermoarul hainei și scoase o casetă pentru țigări gravată, din argint, pe care o puse pe bancheta din spate lîngă aparatul video.) Soțul a fost membru În comitetul lui Queen’s Club
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
a fost urât singură? Are acea strălucire a feței care-mi arată că s a simțit bine în vizită. Mamei îi plac foarte mult vizitele la prieteni, petrecerile, mereu îl trage pe tata după ea și de fiecare dată mă mir cum reu șește, pentru că tata e mai posac de felul lui și mai solitar. Dar, de data asta, și tata e senin. Mă bate vesel pe umăr, apoi se descalță și se duce catapultat la baie. — Nu, a trecut repede
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fulg plutind în aer. Până și eu, care consider că fiecare lucru este unic și trebuie să și îndeplinească menirea până la capăt, până și eu tind să așez lucru rile la grămadă și să le desconsider unicitatea! De ce m-aș mira atunci că nici pe mine nu mă consideră nimeni unică? Mai bine să-mi pun o casetă cu muzică progresivă - poate Gentle Giant, și poate te mai visez, Edo. Poate iar ajung cu tine la mare și chiar intru în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
gânduri, care se încalecă haotic, ca niște armăsari închiși într-un țarc mult prea mic? Iar eu... nu prea aș ști să-ți răspund. Uite, tot vorbind, am ajuns la școală. Nu ești prea încântat, te simt. Nici nu mă mir! Cum ar pu tea să se armonizeze mintea ta liberă, de artist, cu această clădire posomorâtă, cu gratii la ferestre, ca niște zăbrele de închisoare? Dar asta-i școala mea. Mult beton, puțină culoare. Aici îmi pe trec eu jumătate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ele... — Ba da, mă contrazice el, zâmbind amuzat. îți merge mintea brici și nu te dai mare. Te-am auzit vorbind cu Geor giana la bucătărie mai devreme, pregăteați ceva pe-acolo. Trăncăneați despre școală, nimic special, însă m-au mirat spusele tale. îmi place cum gândești. Ai o minte ascuțită ca briciul și foarte clară. îmi place mintea ta. Clara minte din această noapte! îl privesc concentrată, încercând să înțeleg dacă se joacă, amu zat, cu cuvintele. Dar pare foarte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mă întreabă, cercetându-mă cu privirea lui cenușie, puțin încercănată. Chiar n-a fost nici o furtună, crede-mă! Ploaia pe care am văzut-o eu din clasă, pe geam, era o ploaie torențială! susțin eu, cu o încăpățânare încruntată. Mă mir că n-ai văzut și tu stropii mari care loveau cu furie în geamurile de la etajul doi al liceului. Nu pot să cred că furia de la etaj se domolea ca prin farmec cu doi metri deasupra pământului și că densitatea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Rămân fără grai. Oare Eduard chiar îmi poate citi gândurile? Nu, e o pură coincidență, îmi spun, încercând să mă liniș tesc. îmi continui ideea, ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic care să mă tulbure: — Nu te ironizez, mă mir sincer că tu nu ai văzut furtuna, îi spun, măsurându-l întrebătoare. îmi plac furtunile, dar și arși țele. La fel cum îmi place să înot în largul mării, până hăt-departe, dincolo de geamandură. Lângă masa noastră s-au așezat doi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
știu de ce, că îmi va da o soluție. — Hai atunci să facem o experiență, care ar putea fi o solu ție! îmi propune el, cu o înflăcărare neașteptată - o înflăcărare atât de mare, încât aproape că uit să mă mai mir că iar mi-a dat glas gândului. Să realizăm acțiunea romanului împreună, iar tu să o scrii pe măsură ce trăim împreună acțiunea. Ideea lui e strălucită. îmi vine să mă ridic în picioare, să mă apropii de el și să-l
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
greutate. — N-am vrut să te întreb ce anume faci cu Eduard, nu mă interesează cu ce se ocupă fiii mei în timpul liber. Doar că aici, de regulă, vin altfel de persoane..., a mai spus el, privindu-mă meditativ. Mă miram ce cauți aici. M-am simțit cam prost, noroc că atunci a apărut Eduard, care mi-a dat binețe grăbit și m-a tras imediat la el în cameră. Intram pentru prima oară în camera lui. Apartamentul avea trei camere
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
întrebare plutește în aer nedumerit și se năruie atunci când Eduard se întoarce de la fereastră și mă pironește încordat cu privirea lui încă întunecată. Apoi rostește, mai mult pentru sine, continuând să mă iscodească din ochi: — Nu știu de ce mă mai mir atâta de imaginația ta! Eu unul nu văd nimic cutremurător. Viscolește ușor, pare chiar plăcut afară. Mă încordez și eu. Simt crescând între noi o tensiune neros tită, ca în seara când a venit la mine să-mi arate desenele
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
medici și vraci, căutând cu disperare vreo soluție! Mi-a revenit atunci o întâmplare pe care nu știam că mintea mea de copil ar fi reținut-o. Dar mi-am amintit-o cu claritate, dincolo de orice dubii. Nu m-a mirat lucrul ăsta și i-am dat voie întâmplării să se reașeze în mintea mea. Aveam nu mai mult de cinci ani și eram vara la mare cu ai mei. Stăteam în gazdă într-o casă mică și răcoroasă. în ziua
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
voioasă. în acel vis de care îmi amintisem brusc și pe care până acum îl ștersesem de tot din memorie, alergam nebunește sus pe scări până acasă, ca să mai sar de la balcon, iar și iar, să țopăi fericită pe trotuar, mirându-i pe cei din jur, și mai ales pe mama, de curajul meu de a mă înălța în aer și a pogorî lin pe pământ. Se pare însă că nici o cădere nu e atât de simplă... Oare cum o fi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ce îl așteaptă. își îndreaptă ochii spre cârjele sprijinite de rama pa tului. Privirea cenușie i se înnegurează și corpul refuză să se miște de pe pat. Eduard își urăște cârjele. E un sentiment puter nic, de o virulență care îl miră și pe el. Niciodată până la ac cident nu a nutrit vreun sentiment atât de intens. Totul era ușor și în limitele previzibilului. Mergea pe un drum plăcut și se simțea bine în pielea lui. Se plăcea pe sine, chiar îi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fost înotătoarea de mai devreme, care dispăruse în valuri și-l făcuse să se avânte în apă fără să mai pregete? Eduard se uită de jur împrejur. Nu mai era nimeni în apă. Se întoarse și înotă spre mal. îl miră să-și dea seama, de-abia acum, la întoarcere, cât de departe ajunsese și cât de mult îi trebuise până să ajungă la mal. Ieși din apă cu pași mari, dar pe măsură ce se desprindea de apă simțea cum i se
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]