9,547 matches
-
violente erau la ordinea zilei. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum ar fi, spre exemplu, seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile de vânătoare și pescuit, prin apariția unor diverse tipuri de săgeți, harpoane etc. Pentru păstrarea și gătitul produselor una din cele mai importante evoluții tehnologice este apariția vaselor ceramice. Pentru construcția locuințelor s-au
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
asiatici tehnică de tipărire, iar asiaticii au preluat armele de foc, ceasurile, uneltele și noi metode de construire a corăbiilor. Călătoriile lungi pe mare au necesitat instrumente de navigate pentru calcurarea poziției și direcției, că astrolabul arab, teodolitul și busolei. Morile de vânt au fost îmbunătățite și erau întrebuințate pentru măcinarea porumbului și pomparea apei, iar olandezii desecau și recuperau terenurile mlăștinoase cu ele. Leonardo da Vinci, care a fost artiști și inventator, a proiectat schițe pentru construirea unor aparate de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
din perioada stăpânirii romane (sec. II-III e.n.,locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). Perioada de trecere la feudalism este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând culturii Sântana de Mureș, sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la Moara. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările din zonă care sunt stabile de tipul obștii rurale teritoriale. Cultura Dridu (sec. X-XI) este atestată și pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul "Drumul Național". Majoritatea istoricilor consideră că orașul a
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din București. Aria protejată se află în partea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Hațeg și pe cele ale comunelor: Baru, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea și Totești. Aria naturală a fost declarată parc natural prin "Hotărârea de Guvern 2151" din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) iar din 2005 geoparcul a fost acceptat
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
strămoșul computerului. Acesta folosea cartela perforată, funcționa într-un sistem binar și avea un program fix care opera în timp real. Structura războiului de țesut Jacquard seamănă izbitor cu arhitectura unui computer modern: partea de stocare (magazia), partea de procesare (moara) și cartelele perforate (programul).
Joseph Marie Jacquard () [Corola-website/Science/313814_a_315143]
-
reciclarea. Prin comparație, reciclarea echipamentelor electrice și electronice este mai dificilă, ea necesitând tehnologii de separare a diferitelor materiale care le compun. În depozite, recuperarea începe cu sortarea materialelor. Pentru deșeurile amestecate prima operație este mărunțirea, care este operată în mori cu ciocane, percutoare, tocătoare, rașpeluri. Urmează sortarea dimensională în site tambur, site vibratoare, separatoare balistice, sortarea densimetrică în cicloane, sortarea magnetică a materialelor feroase, sortarea optică (pentru sticlă) și, eventual, sortarea manuală. Urmează operații de purificare prin spălare. Deșeurile sortate
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
în timpul luptelor purtate între trupele românești și cele bulgare, care invadaseră Dobrogea. Germanii dobrogeni trăiau în special din agricultură. Existau și meșteșugari (morari, rotari) cu meserii legate direct de agricultură. De exemplu, în Cogealac se aflau, în proprietatea unor germani, moara de ulei (Rösler), vopsitoria (Görres), lăptăria (Heim), ateliere de fierari (W. Gallert, Johann Körner, K. Walter), de tâmplari (Chr. Reihard, Adolf Körner), de croitorie (Dora Heil, Riecke Muster, Chr. König). Prima școală germană din Constanța a fost construită la inițiativa
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
9-11 (împreună cu Vasile Lăpăduși); - „Depesajul criminal“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 5, anul III, august 2001, p. 15-18 (împreună cu Vasile Lăpăduși); - „Istoria criminalisticii în date (1)“" - în Revista „Criminalistica“, nr. 5, anul III, august 2001, p. 28; - „Triplu asasinat la motelul «Moara grecilor»“" - în Revista „Criminalistica“, nr. 6, anul III, noiembrie 2001, p.;3-5; - „Moartea unei prostituate“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 6, anul III, noiembrie 2001, p.;18-21 (împreună cu Vasile Lăpăduși); - „Perversiuni sexuale“" - în „Criminalistica - Mileniul III“, Editura „Little Star Impex“ S.R.L.
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
XVII. Apoi, Mirela Teodorescu și Ion Gheție au scos prima carte dedicată acestui Codice, intitulată „Manuscrisul de la Ieud” (Editura Academiei RSR, București, 1977). Ei au datat hârtia pe care a fost copiat manuscrisul, ca fiind produsă în anii 1621-1626, la moara poloneză de la Mniszek. Alții, precum Aurel Socolan, au extins datarea hârtiei în intervalul maxim 1610-1640. În ceea ce privește datarea, academicianul Alexandru Surdu arată că: „Cel mai simplu indiciu pentru datarea unei scrieri este acela de a vedea dacă nu cumva a făcut
Codicele de la Ieud () [Corola-website/Science/314807_a_316136]
-
satului, el era privilegiat fie și numai din faptul că putea cere un teren agricol mai mare, neluând în calcul că documentele amintesc și de modul ereditar de transmitere a averii lor. În multe documente greavii apar ca proprietari de mori, ceea ce duce la ideea că acestă activitate era unul din privilegiile acordate lor. ii erau membrii unei pături privilegiate ai societății săsești din Transilvania. Spre deosebire de majoritatea sașilor, greavii erau militari de carieră. Prin participarea la războaie sau bătălii, comunitatea își
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul sibian "cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
numească muzeul sibian "cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare - ca teritoriu, mai bogat - ca patrimoniu și mai original - în concepția tematică, muzeu în aer liber din România și printre cele mai
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
tradiționale a românilor, al disponibilității lor pentru dialog cultural și progres tehnic și al capacității de asimilare creatoare a multiplelor influențe mediate de factorii alogeni. Exemplificând afirmațiile de mai sus, colecția mulinologică este un caz cu totul unic, cele 33 mori de cereale prezentând toate tipurile energetice de mori cunoscute în spațiul Euro-Asiei, cu excepția "morilor mareice" (de mână, "cu cai", de apă - cu una, două, trei și șase instalații - și de vânt) și cea mai mare parte a tipurilor constructive (cu
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
cultural și progres tehnic și al capacității de asimilare creatoare a multiplelor influențe mediate de factorii alogeni. Exemplificând afirmațiile de mai sus, colecția mulinologică este un caz cu totul unic, cele 33 mori de cereale prezentând toate tipurile energetice de mori cunoscute în spațiul Euro-Asiei, cu excepția "morilor mareice" (de mână, "cu cai", de apă - cu una, două, trei și șase instalații - și de vânt) și cea mai mare parte a tipurilor constructive (cu construcții fixe - pe sol, sau plutitoare pe vase
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
capacității de asimilare creatoare a multiplelor influențe mediate de factorii alogeni. Exemplificând afirmațiile de mai sus, colecția mulinologică este un caz cu totul unic, cele 33 mori de cereale prezentând toate tipurile energetice de mori cunoscute în spațiul Euro-Asiei, cu excepția "morilor mareice" (de mână, "cu cai", de apă - cu una, două, trei și șase instalații - și de vânt) și cea mai mare parte a tipurilor constructive (cu construcții fixe - pe sol, sau plutitoare pe vase), cu transmisie directă sau cu angrenaj
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
în două trepte), cu roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aducțiune (inferioară, medie sau superioară), cu aripile de vânt din scândură sau din pânză, cu întreg corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă - morile "olandeze" etc. Ea demonstrează, între altele, caracterul fundamental agrarian al civilizației tradiționale a poporului român și capacitatea "inginerilor" țărani de a-și apropia și adapta specificul local la cele mai diverse invenții europene și asiatice. Monumentele de arhitectură populară prezintă
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
ucraineni. Locuitorii orășelului Șichirlichitai se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc bovine. De asemenea, există o stație de preparare de betoane și asfalturi, un combinat vinicol, o fabrică de cărămizi, o moară de furaje, o fermă de produse lactate, o fabrică de conserve etc. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Suvorove era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), ucraineană (%) și română (%).
Șichirlichitai () [Corola-website/Science/318358_a_319687]
-
la aproximativ același nivel, de 772 de milioane de euro. Cele mai importante domenii în care grecii au investit sunt: telecomunicațiile (OTE și Cosmote), sistemul bancar (Alpha Bank, Egnatia Bank, Emporiki Bank, Piraeus Bank), asigurări (Interamerican), tehnologia informației (Intrarom), panificație (Moara Loulis), metalurgie (Sometra Copșa Mică) și industria alimentară (Gregory's și Everest). Valoare schimburi comerciale (milioane euro): <br clear=left> În perioada 1990 - 2005, firmele austriece se situau pe primul loc în clasamentul investițiilor străine din România, valoarea investită depășind
Comerțul exterior al României () [Corola-website/Science/320376_a_321705]
-
arabilă de grâu și porumb luate în arendă, respectiv 5.000 hectare proprietate proprie (marea majoritate în județul Timiș). România este singura țară în care Aton GmbH derulează afaceri și în domeniul agricol. În mai 2010, Aton Transilvania a inaugurat Moara Cărani 5, cea mai mare moară industrială din România, după capacitatea de producție în 24h, și una din cele mai mari din Europa de Est, în urma unei investiții de 11 milioane de euro. Număr de angajați în 2008: 550 Cifra de afaceri
Aton GmbH () [Corola-website/Science/320409_a_321738]
-
în arendă, respectiv 5.000 hectare proprietate proprie (marea majoritate în județul Timiș). România este singura țară în care Aton GmbH derulează afaceri și în domeniul agricol. În mai 2010, Aton Transilvania a inaugurat Moara Cărani 5, cea mai mare moară industrială din România, după capacitatea de producție în 24h, și una din cele mai mari din Europa de Est, în urma unei investiții de 11 milioane de euro. Număr de angajați în 2008: 550 Cifra de afaceri în 2008: 40 milioane euro Compania
Aton GmbH () [Corola-website/Science/320409_a_321738]
-
Anglia, printre cei mai reprezentativi cartografi menționăm pe John Norden care a elaborat o hartă amănunțită a ținutului Hartfordshire în lucrarea „Speculum Britanniae” dedicată reginei Isabel a I-a. Norden introduce numeroase inovații. El reprezintă bine edificiile, spitalele, casele nobililor, morile, etc., el fiind precursorul cartografiei urbane. Harta elaborată de Norden are un sistem grafic de comunicare a distanței între centrele importante și folosește o scară grafică. O contribuție importantă în dezvoltarea cartografiei britanice o aduce și John Ogilby, prin lucrarea
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
fost defrișată în mare parte în secolul al XVII-lea. Deși Zaventem a rămas o localitate predominant agricolă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, activitățile industriale datează cel puțin din secolul al XIII-lea. În toată această perioadă, numeroase mori de apă au fost instalate pe râul Woluwe, fiind ulterior convertite în mori pentru fabricarea hârtiei. Anterior, râul avea multe coturi la trecerea sa prin Zaventem, făcând dificilă producerea energiei cu ajutorul morilor. În 1208, Godfrey, Ducele de Brabant, a dat
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]
-
rămas o localitate predominant agricolă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, activitățile industriale datează cel puțin din secolul al XIII-lea. În toată această perioadă, numeroase mori de apă au fost instalate pe râul Woluwe, fiind ulterior convertite în mori pentru fabricarea hârtiei. Anterior, râul avea multe coturi la trecerea sa prin Zaventem, făcând dificilă producerea energiei cu ajutorul morilor. În 1208, Godfrey, Ducele de Brabant, a dat ordin să fie modificată și ridicată albia râului Woluwe, astfel încât morile să fie
Zaventem () [Corola-website/Science/317990_a_319319]