10,193 matches
-
uneori ”demonstrate” cu variante analizate pe tablă ; de aceea este posibil ca, în unele partide, comentariile și analizele să fie contradictorii (aceasta este munca de analiză: necesită foarte mult timp și este uneori dificil de apreciat pozițiile și de găsit mutările cele mai bune !). Am încercat să prezint cititorului cele mai interesante momente și variantele cele mai relevante din aceste partide. Dedic această carte tuturor prietenilor mei șahiști din județul Vaslui, mai tineri sau mai vîrstnici, cu care am jucat foarte
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
și partidele mele vor fi utile celor care practică sportul minții. Partida numărul 1 Partida a fost jucată fără ceas, la Huși, și consider că este cea mai bună dintre partidele mele jucate în perioada de început în șah. O mutare jucată rar la negru care va fiancheta nebunul de cîmpuri albe. O mutare destul de modestă care închide momentan diagonala nebunului, de aceea albul va putea fiancheta, de asemenea, nebunul de cîmpuri albe. Negrul presează asupra cîmpului . Partida numărul 2 Partida
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
1 Partida a fost jucată fără ceas, la Huși, și consider că este cea mai bună dintre partidele mele jucate în perioada de început în șah. O mutare jucată rar la negru care va fiancheta nebunul de cîmpuri albe. O mutare destul de modestă care închide momentan diagonala nebunului, de aceea albul va putea fiancheta, de asemenea, nebunul de cîmpuri albe. Negrul presează asupra cîmpului . Partida numărul 2 Partida a fost jucată la Huși, în cadrul unui concurs arbitrat de domnul Chebac Iftene
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
greșeli destul de mari făcute de ambele părți; deoarece am ținut să public și o partidă cu maestrul Munteanu Gheorghe, am ales această partidă (altele mai bune nu am !). Negrul are avantaj și material și pozițional; știe să-l valorifice ? Ultima mutare arată că negrul nu știe să cîștige acest final. După partidă, maestrul Gigi Munteanu mi-a spus că ar fi fost corectă înaintarea pionului „f” așa cum a enunțat Nimzovici principiul că pionul candidat (adica liber) este cel care în final
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
a acceptat coroana de la Papa de la Roma, se pare că fără a rupe legăturile cu Constantinopolul și Patriarhia ortodoxă. La începutul secolului al XIV-lea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Constantinopol a înființat o mitropolie pentru conducătorii Galiției, pentru a compensa mutarea mitropoliei kievene la Vladimir. Lituanienii au cerut și au primit, în scurtă vreme, încuviințarea înființării unei mitropolii pentru Novagrudok. La începutul secolului al XV-lea, aceste mitropolii erau conduse, din nou, din Kiev de "Mitropolitul Kievului, Haliciului și tuturor rusilor
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
de republicanism , care a fost larg îmbrățișată de populația coloniilor. În unele dintre viitoarele state, discuții politice aprinse despre democrație au consolidat ideile care au fost ulterior aplicate în legislație și practică pentru crearea a ceea ce a devenit Statele Unite. Masiva "mutare" spre republicanism și spre continua creștere a rolului democrației au creat o tranziție treptată spre un alt fel de ordonare ierarhică socială și au format bazele solide ale eticii și valorilor politicii americane de mai târziu. Revoluția americană a fost
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
1446). De la Mănăstirea Topolița pleacă, în 1781, Maica Olimpiada și construiește un nou așezămănt mănăstiresc la Văratec, între anii 1781-1785. În 1790, locțiitorul de mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița era înconjurată de casele sătenilor și hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții monahale. După mutarea obștii de maici la Văratec (1790), Biserica Topolița este preluată de către obștea satului, fiind folosită de atunci ca biserică parohială.
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
1781-1785. În 1790, locțiitorul de mitropolit Ambrozie vede că, din cauza extinderii satului, mânăstirea Topolița era înconjurată de casele sătenilor și hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții monahale. După mutarea obștii de maici la Văratec (1790), Biserica Topolița este preluată de către obștea satului, fiind folosită de atunci ca biserică parohială.
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
Lungești, din [[județul Ilfov]], dând naștere satului [[Fulga de Jos, Prahova|Fulga de Jos]]. Noii veniți erau oameni liberi, dar treptat au fost asimilați cu rumânii, iar mai apoi, transformați în clăcași. Aproximativ în aceeași perioadă a avut loc și mutarea vetrei satului [[Fulga de Sus]], din Valea Morii pe vatra actuală. În anul 1781, este atestat pentru prima dată numele de Fulga în locul vechiului nume Smârciu. O legendă transmisă oral lămurește schimbarea numelui. Noua denumire este legată de numele unei
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
sat (probabil în "Chilia Bătrână") este documentată o biserică ortodoxă din lemn încă din 1706, iar mânăstirea dominicană care poseda Chilia (sub numele de Pacfalu) ca proprietate ecleziastă este atestată documentar din 1370; în plus, năvălirile tătare în zonă, precum și mutarea vetrei satului din "Chilia Bătrână" în locația actuală (în partea dreaptă a drumului spre Satu Mare), sunt evenimente documentate istoric și administrativ.
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
este înpodobit cu motivele soarelui și a lunii, tipice simbolisticii secuiești. Placa de marmură cu numele eroilor pomeniți este plasată între rezalite. La construirea noii școli cu două etaje din 1961 - 1962, motivându-se lipsa de teren s-a hotărât mutarea monumentului. Această hotărâre a fost doar un pretext pentru a îndepărta monumentul, spațiu fiind destul pentru ambele, ba chiar se puneau reciproc în evidență. Asociația pompierilor a fost somată să dărâme monumentul, însă István László, conducătorul de atunci al asociației
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
trei vecinătăți (...), hotarul merge pe scursura veche a văii Bucovului până în punctul pe plan nr.17, hotar comun între delimitații cătunului Porcărești, între moștenitorii Răiculești și între moștenitorii C. Mihaiu, ziși Mihăilești. De notat că actualmente hotarul este schimbat prin mutarea scursurii actuale a văii Bucovului din punctele a la b, încălcând de la locuitorii cătunului porcărești porțiunea cuprinsă între vechea scursură ș aceleieași văi, porțiune în suprafață de 0 ha și 1460 m. (0 pog., 07 prăjini) și care actualmente se
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
introducere a rețelei de gaz, totuși, niciunul dintre primarii din ultimii 20 ani nu au reușit să facă acest lucru. Începând cu anul 2004, primarul comunei este profesorul de istorie Nicolae Andrușcă. Cea mai importantă realizare din mandatul său este mutarea clădirii administrative într-un nou sediu, modern. Localul nou al primăriei a fost inaugurat în 2006, și Casa Comunei (cămin cultural, bibliotecă și muzeu) a fost inaugurat în 4 iulie 2009. Din punct de vedere cultural, în apropierea Bogdăneștiului, pe
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
sau neglijență. O astfel de situație este cea a bisericii din lemn de la Enăchești, care a fost mutată - spun bătrânii satului - pe la începutul 1920-1930, undeva în zona comunii Berzunți. Nu există nici un document care să înregistreze sau să marcheze această mutare, după cum nu mai există nici biserica însăși, cu toate ale sale, care aveau ele însele valoare de document (icoane, acte, documente, pomelnice ctitoricești, carte bisericească, eventuale înscrisuri, sfintele vase etc.). Se mai păstrează vechile biserici din lemn de la Prisaca și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Sărat, denumit mai târziu Poienile Sărate sau în limba maghiară Sósmező si in limba germana Salzfelden, respectiv Poiana Sărata de azi, aparținând județului Trei Scaune - Transilvania. Guvernul austro-ungar avea ca țintă de a așeza aici cetățeni de națiune maghiară și mutarea vămii de la Oituz în apropierea vămii românești. Propunerea pentru colonizare s-a făcut mai întâi populației maghiare din Brețcu și Lemnia, care n-a acceptat. În cele din urmă s-a găsit un grup de români, economi de oi din
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
de o parte și de alta a pârâului Balta Verde, la cca.1,5 - 2 km în amonte de vărsarea pârâului, în râul Strei. Satul s-a mutat pe locul actual la începutul sec. XIX (anul nu se cunoaște). Motivul mutării satului, după afirmațiile bătrânilor, au fost frecventele incendii ce izbucneau în acea zonă de câmp deschisă, expusă vânturilor, Valea Streiului este o regiune cu predominența vânturilor. Incendiile erau favorizate de construcția caselor din lemn, acoperite cu paie sau șindrilă. Astfel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit cu pământ după colectivizare, încât astăzi nu i se mai văd urmele. Așa cum a fost prezentat anterior, casele erau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
coborau din munte la terminarea secerișului din sat pentru a paște iarbă pe „miriște".Treieratul cerealelor se făcea cu batoze tracționate, la început, cu boii sau caii din gospodărie, iar operația propriu zisă de treierat dura cca. 3-4 săptămâni. Această mutare din curte în curte a batozei era dificilă, deoarece căile de transport (ulițele) și curțile erau înguste, unele fiind în pantă. Batozele erau ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona Orăștiei, unde satele aveau locuitori mai înstăriți, terenurile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cât s-a întins, în sus, în Moldova; cu cât mai puțin nu cunoaște ca această episcopie să fi avut sediul la Trotuș. Localitatea Trotuș este cuprinsă aproape în toate rapoartele și relațiile care descriu situația bisericilor catolice din Moldova. Mutarea populației către Târgu Ocna și contopirea ținutului Trotușului cu cel al Bacăului au determinat scăderea numărului catolicilor, care au rămas o simplă comunitate mică, afiliată la parohia Grozești. Statistica bisericilor catolice din Moldova 1871-1872 notează că biserica de lemn de la
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
Terterobici. Din grupul Terterobici a provenit dinastia bulgară Terter (sau Tertereș). Alte triburi cumane: Olperliueve (Olperlu), Elobici, Emiakovie (Yemek). Secolul al IX-lea i-a surprins pe cumani în spațiul geografic dintre fluviile Ural și Volga, în apropierea pecenegilor. După mutarea (migrarea) pecenegilor spre vest, între Nistru și Carpați, pe la finele secolului al IX-lea, cumanii au luat locul acestora dintre Don și Nipru. În a doua jumătate a secolului al XI-lea, după ce resturile hoardelor pecenegilor rămase în urma decimării lor
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
oficial ca având în compunere satele: Aninoasa, Bărăști, Buda-Crăciunești, Cislău, Gura Bâscii și Scărișoara. În 1950 a devenit parte a raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, fiind reședință de raion o scurtă perioadă, înainte de mutarea reședinței de raion la Pătârlagele. În 1968 a fost reinclusă în județul Buzău, reînființat. În această comună se află și herghelia Cislău, specializată în rasa pur sânge englez. Patru obiective din comuna Cislău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
din Telcisor, Nr. 84. P.S. Iustinian sfătuiește pe cei 3.000 de credincioși să zidească o biserică oricât de mică, pentru că nu este sat românesc fără biserică. În zilele de 10 martie 1980 și 16 martie 1980, unii credincioși cer mutarea capelei de la familia Dumitru și Valerica Scuturici mai aproape de centrul satului și neapărat mai jos de Valea Poienii, pe motiv că acești credincioși din Valea Poienii să nu aibă de mers pe Telcisor, în sus și apoi în sat. Preotul
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
sus și apoi în sat. Preotul Iuliu Henciu a tratat cu Paramon și Floarea Natu pentru cumpărarea casei lor, pentru suma de 80.000 lei. Credincioșii, în frunte cu Gheorghe Burduhos, sparg cuptorul casei pentru a largi spațiul în scopul mutării capelei. În ziua Înălțării Domnului 1980 au fost mutate Sf. Taine de la capelă din casa familiei Dumitru și Valerica Scuturici în casa familiei Paramon și Floarea Natu. În anul 1982 începe construcția bisericii din Telcisor Pentru că nu se putea obține
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
le-a adus țării, satul poarta acest nume. Referitor la vechimea satului, documentele istorice spun că poate fi atestat dinainte de anul 1687, în vremea domniei lui Șerban Voievod . Nu s-a putut admite, ca satul Parceanii să fi dispărut prin mutarea locuitorilor la alte sate și chiar în Dudescu de astăzi, deoarece în documente nu se spune ca au fost și alte sate în cuprinsul acestei moșii și nici azi nu este alt sat pe aceasta moșie decât Dudescu. Totuși Robitu
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]