9,377 matches
-
pe cucerirea Ierusalimului; populatia generală, auzind de Conciliu, probabil că a înțeles că acesta este de fapt scopul Cruciadei. Scrisoarea lui Urban, adresată credincioșilor care „așteaptă în Flandra” deplânge faptul că turcii, pe lângă pângărirea „bisericilor lui Dumnezeu din regiunile de răsărit”, au luat „Orașul Sfânt al lui Hristos, sfințit de patima și de învierea Lui—și doar s-o spui e o blasfemie—l-au vândut pe el și pe bisericile sale în abominabilă robie.” Totuși, el nu cere explicit recucerirea
Conciliul de la Clermont () [Corola-website/Science/324309_a_325638]
-
în centrul calotei Dumnezeu Tatăl, înconjurat de îngeri. În registrul următor sunt scene din viața Mântuitorului. Printre alte icoane: „Sfânta Treime la stejarul Mamvri”, „Duminica Tomii”, „Mironosițele la Mormânt”, „Vedenia lui Petru din Alexandria” și „Duminica Orbului”. Pe semicalotă, spre răsărit, în Sfântul Altar, este pictată Maica Domnului cu Pruncul, în pandantivi, îngerii, în spatele catapetesmei „Jertfa lui Avraam”. Arcele sunt ornamentate cu sfinți în medalioane, în pandantivi, serafimii. Pe arcul dintre catapeteasmă și naos se văd alte scene, ca: „Schimbarea la Față”, „Adormirea
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80 (rar 150) cm adâncime, cu o galerie mai simplă și separată pentru pui, căptușită cu ierburi moi. Prima reproducere prin aprilie-mai, apoi alte 2-3 generații de pui (2-10), orbi (ochii se deschid
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
Geza al II-lea, adică după 1162, ca ""alii Flandrenses"", în ultimul sfert al secolului XII) au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
dreptunghiular în cruce greacă, cu arcade oarbe caracteristice. Turlele mărețe se înalță desăvârșind perfecțiunea generală a monumentului. Biserica actuală este lungă de 34,65 m, lată de 16m. Lungimea este măsurată din centrul absidei principale a altarului până în partea de răsărit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatră de calcar paralelipipedice, neegale și e înaltă de 2,30 m. Corpul clădirii este de la temelie în sus format din zidărie de cărămidă aparentă alternând cu blocuri de piatră, fiind dispuse astfel
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
armean pe nume Hovannes îi salvase viața, cărându-l în spate după ce ministrul fusese rănit pe linia frontului. Enver Pașa a inițiat după această înfrângere măsuri represive împotriva populației de etnie armeană, ceea ce a dus la strămutarea armenilor ortodocși din răsăritul imperiului. După înfrângerea de la Sarıkamısh, Enver s-a reîntors la Istanbul și a preluat conducerea forțelor otomane care apărau capitala. El considera că orașul este bine apărat împotriva oricăror atacuri Aliate. În acest timp, francezii și britanici plănuiau un atac
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
Cel de la biserica Sfântul Ludovic a francezilor zace încă nedeportat. Obeliscul de la Pantheon a fost regăsit, în anul 1373, în apropiere de Piazza di San Macuto, de la care a primit și supranumele popular de „obelisco Macuteo”. A fost reînălțat la răsărit de biserica Santa Maria in Aracoeli, pe Capitoliu. După aproape trei secole și jumătate, în 1711, a fost dus în piața din fața Pantheonului, pe timpul pontificatului lui Clement al XI-lea. Papa a cerut arhitectului Filippo Barigioni (1672-1753) să așeze monolitul
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
este prezentat frecvent drept perechea celui de la Pantheon. Provine probabil,ca și acela, de la Heliopolis. Se pare că a fost redescoperit tot în sec.al 14-lea, ca și perechea sa, și că ar fi stat circa două secole la răsărit de biserica Santa Maria in Aracoeli, pe Capitoliu. In 1582 a fost mutat de Cyriac Mattei în grădinile lui de pe colina Caelius. Familia Mattei l-a restaurat în 1820 și l-a amplasat în grădina Villa Celimontana. Obeliscul este foarte
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
lui Constans și a lui Constantiu. Cu această ocazie can. 16 de la Sardica recunoaște, ca Mitropolia Tesalonicului se administrează autonom-propriu. În anul 364 are loc o nouă împărțire a imperiului, între fiii lui Jovinian, Valentinian I luând Apusul și Valens Răsăritul. Dar împărțirea reală are loc abia în 379, fiind confirmată în 395. cu această ocazie Iliricul este definitive scindat în două, așa că Iliricul apusean, ci dieceza Panonia, vine înglobat imperiului de Apus și prefecturii Italia, iar Iliricul răsăritean, cu diecezele
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
al romei, nu îndrăznea să se amestece într-o chestiune proprie a Mitropoliei Iliricului. Împărțirea finală a imperiului în 395 creează imperiul român de apus cu prefecurile Italia și Galia, cu capitala la Romă mai întâi, si imperiul român de răsărit cu prefecturile Iliricului și Orientului, cu capitala la Constantinopol. Granița dintre ambele imperii este marcată prin cursul meridional al Dunării până la Singidun(Belgrad), iar de acolo ea ducea pe o linie dreapta spre litoralul adriatic de la Cattaro. Împărțirea această la
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
a arată a fi definitivă. În felul acesta, Iliricul întreg de răsărit cu Dacia, Macedonia și celelalte regiuni vecine cădea în lotul lui Arcadie, pentru a împărtășii astfel în depanarea veacurilor soarta politică, economia și culturală a imperiului român de răsărit. Imaparatul Justinian își cinstește locul de naștere, dispunând prin Novela XI di 15 aprilie 535, creareea Arhiepiscopiei din Justiniana prima. Ea primea Macedonia secundă, Prevalis, Panonia secundă, Mesia superioară, Dacia aureliana și Dardania, cu populație română sau romanizata și grecească
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
Viața de zi cu zi a studenților europeni în Evul Mediu din Epoca luminilor"). În 2002 editura a lansat o nouă serie intitulată "Trecutul apropiat" (memorii și epistole). Printre cărțile publicate în seria "Trecutul apropiat" sunt " Viața pe vântul de răsărit" de I. Gunther, "Viață și destin. Amintiri" de A. Taho-Godi, "Девочка, катящая серсо..." de O. Hildebrandt-Аrbenina, "Chipuri și imagini" de E. K. Gherțik, "Culoare veselă: Jurnale. Eseuri despre artă" de T. A. Маvrina. În 2005 s-a reluat publicarea seriei
Editura Molodaia Gvardia () [Corola-website/Science/325823_a_327152]
-
stabilit la Congresul de la Viena, al cărei garant era Sfânta Alianță. Acest tratat a reflectat în mod oficial interesul pentru cauza poporului grec, dar și interesul fiecărui semnatar pentru ocuparea unei poziții cât mai bune în cursa pentru putere în răsăritul Mediteranei. Cele trei puteri și-au oferit serviciile de mediatori între părțile aflate în conflict. Prevederile tratului au fost acceptate de greci, dar a fost respins se Poarta Otomană. Această respingerea a fost un motiv suficient de bun pentru trimiterea
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
dar a fost respins se Poarta Otomană. Această respingerea a fost un motiv suficient de bun pentru trimiterea în apele teritoriale elene a unei „misiuni de pacificare” formate din vase militare din Regatul Unit, Franța și Rusia. Operațiunea navală din răsăritul Peloponezului pentru punerea în aplicare a tratatului a dus în cele din urmă de confruntarea din Golful Navarino. Pentru completarea punerii în aplicare a tratatului, a fost deplasată în zonă o „forță de interpunere” terestră franceză. În 1821 grecii s-
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
esplanadă pătrunde dincolo de limitele muntelui topografic, și se sprijină și pe Muntele Sion în sud-vest, și pe lanțul Beit Zeta la nord. Înălțimea esplanadei în raport cu nivelul solului atinge 50.6 metri în locul cel mai înalt - la colțul dintre Zidul de răsărit și Zidul de miazăzi. În cursul construirii precinctului, a fost lăsat intact vârful originar al Muntelui Moria, care se ivește în sectorul unde se află astăzi Mistabba - bănci scunde pentru ședere din perioada mamelucă. El nu se găsește în centrul
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
ale triburilor slave ale slovenilor în regiunea Veneto. În 711, Ansprand, pe care Aripert îl exilase, a revenit în fruntea unei mari armate puse la dispoziție de ducele Theudebert de Bavaria. Mulți longobarzi din Austria longobardă (din Veneto și din răsărit) s-au raliat lui Ansprand și bătălia a fost angajată asupra Paviei. Aripert a părăsit capitala, ducând cu el tezaurul regal și încercând să treacă în Galia în timpul nopții. S-a înecat însă în râul Ticino, iar Ansprand a fost
Aripert al II-lea al longobarzilor () [Corola-website/Science/325046_a_326375]
-
de Flandra de la 988 până la moarte. Balduin era fiul contelui Arnulf al II-lea de Flandra, cu soția sa, Rozala de Lombardia, fiica fostului rege al Italiei Berengar al II-lea. Spre deosebire de predecesorii săi, Baldwin și-a îndreptat atenția către răsărit și către nord, lăsând partea de sud a stăpânirilor sale în mâinile unor vasali ai săi, precum conții de Guînes, Hesdin și Saint Pol. La nord de comitatul său, lui Baldwin i s-a conferit provincia Zeelanda ca fief din partea
Balduin al IV-lea de Flandra () [Corola-website/Science/325113_a_326442]
-
în Medium el pierde toate itemele, în Greu el se transformă în fantomă și după ce se deconectează caracterul dispare din lista. Noaptea, diferite creaturi se spawnează, ca și zombie sau Ochi Demonici, care vor ataca constant jucătorul până dimineață. La răsărit, toate dispar, chiar dacă atacă jucătorul. Creaturile de zi sunt limitate la mâzga (slime). Depinde de teren, mai pot apărea și viermi sau viespii. În fiecare seară este o șansă să apară o lună sângeroasă. De-a lungul lunii sângeroase, mai
Terraria () [Corola-website/Science/325171_a_326500]
-
mai probabil, de la numele Păscu, foarte frecvență în zonă.Aparține de com. Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului de lângă sat.
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
precizează că bătălia a avut loc în apropiere de Brezalauspurc, castelul ducelui Brazlavo, situat la vest de Lacul Balaton. Unele interpretări pun semnul egalității între acest "Brezalauspurc" și actuala capitală a Slovaciei, Bratislava sau situează confruntatea ca având loc la răsărit de Vienna, în vreme ce alte opinii fac trimitere la "Urbs Paludarum" - burg-ul lui Brazlavo din apropiere de Lacul Balaton din Pannonia. După bătălia de la Pressburg, maghiarii au reocupat cu fermitate teritoriul răsăritean al Austriei de astăzi până la râul Enns și
Bătălia de la Pressburg () [Corola-website/Science/325258_a_326587]
-
acordându-le drepturi de comerț speciale. În toate aceste locații, pisanilor li s-au garantat privilegii și scutiri de taxe, solicitându-i în schimb sprijin militar naval în caz de atac. În secolul al XII-lea cartierul pisan din partea de răsărit a Constantinopolului ajunsese la circa 1.000 de locuitori. Vreme de câțiva ani din acest secol, Pisa a constituit cel mai proeminent aliat militar al Imperiului Bizantin, depășind Veneția însăși. În Mediterana occidentală, cu toate că papa Grigore al VII-lea garantase
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
de Apus din 476, când a devenit reședința lui Odoacru, iar apoi a ostrogoților în timpul lui Theodoric cel Mare și imediat după aceea. În 540, în timpul "războiului gotic" dintre 535 și 554, Ravenna a fost ocupată de către generalul Imperiului de răsărit Belisarie. După acest eveniment, orașul a devenit sediul guvernatorului provincial. După "recucerirea justiniană", stuctura administrativă a Italiei a urmat, cu câteva mici diferențe, vechiul sistem instaurat de împăratul Dioclețian și menținut de Odoacru și de regii goți. În 568, longobarzii
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
cinci orașe") cuprindea orașele Ancona, Fano, Pesaro, Rimini și Sinigaglia. Statul Pentapolis se întindea de-a lungul coastei Mării Adriatice dintre râurile Marecchia și Misco, fiind situat imediat la sud față de centrul teritoriului exarhatului guvernat direct de către exarhul ravennat, la răsărit de Ducatul de Perugia, de asemenea teritoriu bizantin, și la nord de Ducatul de Spoleto, care făcea parte din Regatul longobard al Italiei (întemeiat în 568). Este probabil ca ducatul să-și fi extins teritoriul până la Munții Apenini, poate chiar
Ducatul de Pentapolis () [Corola-website/Science/324526_a_325855]
-
înfrânți categoric de către turci. Ca urmare, sultanul selgiucid Kilij Arslan I a considerat că cel de al doilea val al cruciaților nu ar fi reprezentat vreo amenințare. El și-a lăsat familia și tezaurul în Niceea și a pornit spre răsărit, pentru a lupta împotriva statului danișmenid pentru controlul asupra orașului fortificat Malatya (Melitene). Participanții la cruciada baronilor au început să părăsească Constantinopolul la sfârșitul lunii aprilie 1097. Godefroy de Bouillon a fost primul dintre ei care a ajuns la Niceea
Asediul Niceeii () [Corola-website/Science/324559_a_325888]
-
interferență celor două vai Trotusului și Oituzului, căile de comunicație ce se bifurcau din această regiune au favorizat atât incursiunile prădalnice ale cetelor tătărești cât și pătrunderea altor oști dușmane în această zonă. Se știe că în timp ce tătari năvăleau din răsărit, turci invadau din sud, iar ungurii și mai tarziu austriecii răzbeau din apus pe văile Trotusului și Oituzului. Trebuia deci că acest colț de țară să fie aparat cu îndârjire, să devină un cuib de viteji din care șoimi încercați
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]