11,500 matches
-
de ceas la mânăstire. Dar eu am să te rog să Îngădui să facem un mic ocol, abătându-ne spre dreapta, nu mult, numai o goană de cal, ca să iau niște ierburi de leac de care avem neapărată nevoie pentru rana cavalerului nostru, de la un preot, prieten al părintelui Constantius. Părintele mi-a spus apăsat să nu uit. E vorba de foi de pătlagină, pe care le pune pe rană. și de rugi uscați de zmeură pe care acest preot, mare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iau niște ierburi de leac de care avem neapărată nevoie pentru rana cavalerului nostru, de la un preot, prieten al părintelui Constantius. Părintele mi-a spus apăsat să nu uit. E vorba de foi de pătlagină, pe care le pune pe rană. și de rugi uscați de zmeură pe care acest preot, mare meșter, Îi fierbe și Îi amestecă cu miere, numai el știe cum, ca să Întărească pieptul bolnavului, să nu tușească și să i se deschidă rana din nou. Cotiră spre
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care le pune pe rană. și de rugi uscați de zmeură pe care acest preot, mare meșter, Îi fierbe și Îi amestecă cu miere, numai el știe cum, ca să Întărească pieptul bolnavului, să nu tușească și să i se deschidă rana din nou. Cotiră spre dreapta. Foarte curând, În fața lor se Înălță o movilă uriașă, pietroasă, un stouff cum spu neau localnicii, de pe care o cetățuie neagră și amenințătoare privea cu semeție către vale. Călugărul apucă pe drumeagul Îngust care ducea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
despre tainele vindecărilor, dar pe el nu-l Întrece nimeni. și ne-a trimis vorbă că vine neîntârziat el Însuși, că are să ne spună unele și altele. — Părintele Bernhard e și el aici? Ce are a face Curtea domnească cu rana lui Bodo? Uite că are! Încă foarte mult! Treaba e mult mai Încurcată decât crezi. N-a fost hoție la drumul mare. Nu, aici e o conspirație politică ale cărei urmări s-ar putea să fie cumplite și pentru el
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-mă că Îndrăznesc să vorbesc astfel. O cinstesc ne spus pe prințesă, e o domniță nobilă și frumoasă ca un În ger... Bogatul negustor avea lacrimi În ochi și tăcu de tea mă să nu izbucnească În plâns. — Nu de la rănile acestea i se trage primejdia, vorbi cu ton mult mai blând ciudatul călugăr. Sunt răni sufletești care dor mult mai tare...Cu voia Domnului, fiul dumitale se va tămădui. Dar Îl pasc alte primejdii. Durerea din suflet poate să lovească
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nobilă și frumoasă ca un În ger... Bogatul negustor avea lacrimi În ochi și tăcu de tea mă să nu izbucnească În plâns. — Nu de la rănile acestea i se trage primejdia, vorbi cu ton mult mai blând ciudatul călugăr. Sunt răni sufletești care dor mult mai tare...Cu voia Domnului, fiul dumitale se va tămădui. Dar Îl pasc alte primejdii. Durerea din suflet poate să lovească mult mai necruțător decât mânia domnului duce. Să lăsăm totul În mâna Stăpânului nostru, al
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
zăcea Bodo. — Părinte, spuse el, aș vrea să vă vorbesc Între patru ochi. Pustnicul Încuviință pe tăcute, apoi se apropie de patul ră nitului. Scoase dintr-o desagă veche o mână de frunze proas pete pe care le așternu peste răni, după care le legă strâns cu o pânză curată. Apoi Îi turnă pe gât, dintr-o sticluță, un lichid roșiatic și, ca prin minune, fața bolnavului se Învioră, ochii i se deschiseră și buzele arse de febră murmurară: — Ce-i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lucru. Îi dădu o punguță de pânză În care se aflau buruieni uscate și-i porunci să facă o fiertură din care bolnavul să soarbă de mai multe ori pe zi. De asemenea, să-i ungă din când În când rănile cu o alifie puternic mirositoare pe care o păstra Într-o cutiuță de argint. — După ce-l ungi, Îl lași așa, ca la un ceas bun, apoi pre sari iar peste răni foile pe care ți le las aici. După aceea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
De asemenea, să-i ungă din când În când rănile cu o alifie puternic mirositoare pe care o păstra Într-o cutiuță de argint. — După ce-l ungi, Îl lași așa, ca la un ceas bun, apoi pre sari iar peste răni foile pe care ți le las aici. După aceea Îl ungi iar și așa mai departe. Alifia asta are grăsime de urs. Din ea și din frunzele pe care le vezi, trece În trupul rănitului toată tăria pământului și a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Împăcare și un nou Început... — știu, Neidhard, n-am crezut nici o clipă că ești trădător. Te cunoaștem de prea multă vreme ca să ne Îndoim de cinstea ta. Te-au Înșelat În buna ta credință, ca și pe noi. Îngrijește-ți rănile, după cum se vede nu te-au cruțat nici pe domnia ta. — Mărite stăpâne, m-au torturat ca pe un mișel de rând când am aflat ce gânduri au și am vrut să vă dau de veste. Au prins sluga pe care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
planuri de răzbunare cumplită. — Opriți, cine Îndrăznește să se strecoare chiar acum din cetate? Vreau să-i văd și eu pe nevinovații care se ascund cu atâta grijă. Aduceți-i la mine... XVII Bodo se Îndrepta Încet, Încet spre vindecare. Rănile lui prinseseră a se Închide. Dormita Încă Îndelung, ceea ce părea cel mai bun leac, și tinerețea lui Își spusese și ea cuvântul. Pustnicul Îl cerceta zilnic și, după sfatul lui, jupânul Urs alese unul dintre momentele de trezie pentru a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de gemetele înfricoșătoare ale bombardierelor și, după câteva momente de așteptare, exploziile au cutremurat universul. Iată, simțeam pe epiderma noastră "iubirea și blândețea" Lui. ...și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima... (Matei 11:29) Din rănile craterelor, jeturi circulare de pământ și țărână se ridicau spre cer, de unde cădeau peste oamenii ghemuiți de frică, în tranșeele morții. Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace ci sabie. (Matei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
punctul de a fi sfâșiată. Noroc de îngrijitorii prevăzători, care pregătiseră din timp furtunul de pompieri. Au proiectat jetul cu toată presiunea asupra lui, până ce s-a retras de pe câmpul de luptă și au reușit să scoată ursoaica plină de răni sângerânde. Nu, el nu vroia altă ursoaică, el o voia pe Marinica. Devenea tot mai taciturn, mai tăcut, mai introvertit. Privea cu dispreț suveran tot ce mișca în jurul său. Trăia din amintirea unei iubiri moarte. Se refugiase în trecut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
buluc, în spirit de solidaritate fățișă. Titi, Titi, am crezut că te va omorî! Ne-a fost foarte frică! N-am spus nimic. Oricum, spiritul lor camaraderesc și atașamentul spontan față de mine au fost ca niște unguente care îmi oblojeau rănile provocate de această creatură subumană. Dar, în mintea mea traumatizată de acest comportament josnic, se țesea un plan. Dorința de răzbunare mă făcea mai tare, mai dinamic, mai hotărât. Se sunase de intrare. Antropoidul nostru întârzia, ca de obicei. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
chestiuni de optică judiciară. Par exemple: Legi privitoare la vătămarea trupului (Exodul) Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, să fie pedepsit: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. (Exodul 21:24, 25) Acuma, Tu, Doamne, în marea Ta înțelepciune și bunătate, fă-mă pe mine, păcătosul și nevrednicul Tău rob, să înțeleg, căreia dintre cele două "ordonanțe" să-i dăm curs: "iubirii vrăjmașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
optică judiciară. Par exemple: Legi privitoare la vătămarea trupului (Exodul) Dacă un om va lovi cu bățul pe robul său, să fie pedepsit: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie. (Exodul 21:24, 25) Acuma, Tu, Doamne, în marea Ta înțelepciune și bunătate, fă-mă pe mine, păcătosul și nevrednicul Tău rob, să înțeleg, căreia dintre cele două "ordonanțe" să-i dăm curs: "iubirii vrăjmașului" sau "dinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fost astfel prezența, a fost în frunte, la o manifestare europeană prestigioasă. A.B.Cum a fost anul 2013 și ce pregătiți pentru 2014 ? În primul moment sunt înclinat să spun că anul 2013 a fost unul necesar pentru lingerea rănilor, dacă pot folosi o asemenea formulă în mod pozitiv. Adică am contemplat și am continuat să visez la tot ceea ce mi s-a întâmplat frumos în anul ce trecuse, la această gradată creștere de audiență și de recunoaștere care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-atât se cască rana mai ușor și-n oase simt o crâncenă arsură iar zborul slobod e amăgitor îmi intră zgura nemilos în gură și-n juru-mi fluturi cu duiumul mor (Brașov/Galați, ianuarie 2014) Mihaela Albu M-ai întrebat și despre sintagma "mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
înregistra înțepătura gravitației ca un spin în călcâiul tău, și omoplații te vor durea de imperativul aripilor. Îți făgăduiesc să te fac atât de viu, încât căderea prafului pe mobile să te asurzească, să-ți simți sprâncenele ca pe două răni în formare și amintirile tale să-ți pară că încep de la facerea lumii. (Din volumul "Spectacol în aer liber o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961) În ce privește exilul, nu m-am consolat cu "inima", ci cu LIMBA, cea care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lângă altele fac centură de apărare, iar bărbații fac cu schimbul de pază. Pornesc din nou la drum. Deodată, din dosul unei stânci apar penele unui indian. La un semn, apare gloata și Începe o luptă Înfricosătoare. Oamenii Își spală rănile, Își Îngroapă morții și pornesc mai departe cu Încredere că vor Învinge. La urmă se aude un cântec. E o melodie din patria Îndepărtată și În fund umbra marelui Lincoln, care cu legea Homestead le garantează proprietatea. La ieșirea din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin Meaux și Epernay. Șoseaua e Îngustă și puțin animată. Diferența dintre circulația transoceanică și cea de aici, la 40-50 km depărtare de capitală e imensă. Intrăm În regiunea Champagne, cu colinele ei mărunte Încărcate de vii. Apar și urmele rănilor lăsate de luptele ce au avut loc Între 1914-1918. La ora 14 intrăm În Verdun. Îmi vine În minte o poză publicată În 1915 de ziarul Universul pe care o admiram ca elev al liceului din Tulcea; cetatea Verdunului Înfășurată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci siliți de amenințarea torturii. Unele victime au avut ocazia să își vadă agresorii la dușuri, observând că trupurile le erau brăzdate de răni ori că nu mai aveau fese din cauza bătăilor încasate. După o perioadă care putea varia de la două-trei zile la câteva săptămâni, în funcție de numărul de deținuți din cameră, de cantitatea informațiilor obținute, de atitudinea victimelor, dar și de contextul general al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prin închisorile de la Craiova, Pitești, Gherla, Canal, Constanța și Periprava. A fost torturat la camera 4-spital la începutul lui ianuarie 1950 și își amintește că, după trei zile de bătăi, stătea întins pe burtă, fiindcă pe fese nu putea din cauza rănilor, iar lângă el se aflau Cornel Pop și Costache Păvăloaie, ambii desfigurați. Coriolan Gherman îi dezinfectase și îi unsese rănile cu alifii, pentru că începuseră să puroieze. A fost lovit cu curelele, pierzându-și vederea la un ochi, lucru de care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1950 și își amintește că, după trei zile de bătăi, stătea întins pe burtă, fiindcă pe fese nu putea din cauza rănilor, iar lângă el se aflau Cornel Pop și Costache Păvăloaie, ambii desfigurați. Coriolan Gherman îi dezinfectase și îi unsese rănile cu alifii, pentru că începuseră să puroieze. A fost lovit cu curelele, pierzându-și vederea la un ochi, lucru de care și-au dat seama și Țurcanu, și Gherman. Cei doi l-au dus la doctorul Ionescu, dar acesta i-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
stare încât și-a acuzat logodnica, părinții, prietenii și colegii, iar mai târziu a fost folosit ca provocator, turnător și bătăuș (al prietenului său Mihai Tufeanu), făcând parte și din echipe de conducere ale agresiunii, dar afirmă că urina sânge, rănile începuseră să-i puroieze (era negru pe tot corpul), avea bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați și ficatul zdrobit. A fost torturat și în altă cameră, unde Aurel Popa i-a spus că în prima zi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]