11,435 matches
-
Origins of the Christian Mystical Tradition: From Plato to Denys, Oxford, 1981, p. 52-74 ; de asemenea, Marvin H. Pope, op. cit., p. 183-185 și Dania Marinov, op. cit., p. 3-4. 5 teologi, exegeți și mistici din Răsărit, respectiv Apus20. Și totuși, după cum relevă o comparare a comentariilor lor cu cele ale lui Origen, ei diferă în numeroase aspecte. Într-adevăr, Cântarea Cântărilor nu a fost considerată de nimeni, niciodată, o carte ușoară. Mai mult, este chiar surprinzător că a fost cuprinsă încă de la
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
a descrie aspecte diferite ... astfel că vei găsi denumirile membrelor trupului transferate celor ale sufletului; sau, mai curând, facultățile și puterile sufletului sunt denumite membrele sale”26. Prin urmare, limbajul potent al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune accent pe năzuința constantă
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
sunt doar o parte din înaintașii, colateralii și contemporanii cu care se înrudește. Pe un asemenea fundal a deprins Sumiya Haruya cultul valorilor și al muncii, al iubirii de patrie, de oameni și al democratismului ce-l caracterizează și-i relevă talentul, viața și mai ales opera. Sumiya Haruya a făcut școala primară în satul natal și cea medie în Maebasi ( reședința prefecturii Gunma). Era perioada în care se interesa mai ales de limba engleză și de matematică. La liceul Matsumoto
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
vai, riscul aridității, al industrializării. Pe întinsul cîmp conceptual specific pe care se plasează, cîmp pîndit de rutină, autorul se arată apt a cultiva, din fericire, clipa imagistică, în care identitatea sa pulsează cu atît mai favorabil cu cît se relevă congruentă cu idealitatea poeziei. Iată cîteva din somptuoasele încrîncenări grație cărora deznădăjduita declarativitate se umple de sevă: "...spui că am cerut legi de la vulturi/ și am trăit viața norului alb: acum mă dezbrac/ de propria viață să simt că este
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
simpatiile mele ideologice m-ar așeza mai aproape de criticii decît de glorificatorii criterioniștilor". Dar ține să menționeze că această înfruntare canonică între ultranaționaliști și radical-democrați ar putea să abată atenția de la trecutul imediat, comunismul și sechelele sale de astăzi. Și relevă judicios, că majoritatea proeminentelor personalități cultural-științifice și artistice dintre războaie (și le citează) nu s-au lăsat atrase nici de extrema stîngă, nici de extrema dreaptă, ci s-au păstrat, curajos sau șovăielnic dar inteligent drept jaloane ale existenței sociale
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
simpa curiozitate, sictir ("Și lui Samson i-a zis: sictir!", Cîntec caracudesc) sau fasolire ("Știu că ai să fii catârul/ Peste nazuri, fasolire" (Miron și frumoasa fără corp, vol. VI). Desigur, multe dintre cuvintele mai rare au fost de mult relevate de cercetătorii limbii lui Eminescu; acum se pot însă înmulți atestările lor, descoperindu-se și alte ocurențe (ca de exemplu pentru neologismul astut, deja discutat de G.I. Tohăneanu). Se poate verifica rapid (chiar dacă nu exhaustiv și sistematic) prezența în jurnalistică
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
de paranteze drepte. România a avut tristul privilegiu de a fi singura țară fostă socialistă care a maltratat, astfel, scrierile clasicilor literaturii sale. Dl. Adrian Marino integrează, în finalul cărții d-sale, un capitol "Scriitorii și cenzura comunistă", în care relevă diferite comportamente răzvrătitoare ale unor scriitori în lupta cu cenzura. Sînt , mai toate, adevărate și remarcabile, deși, firește, mai pot fi pomenite și altele. Un lucru, descumpănitor, ar fi de menționat. Faptul că, totuși, în aceste vremuri de aspră cenzură
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
carte care se deschide cu o Elegie pentru canon ca o declarație de dragoste față de literatură, continuă cu niște interpretări de profunzime și propune curajos o listă „inevitabil subiectivă”. O listă de opere canonice căreia tot Mircea Martin i-a relevat paradoxul „desconsiderării fără examen” și al posibilității existenței „literaturilor necanonizabile”. Un demers, în fond, la îndemâna multora dintre cei care în câteva fraze își permit să expedieze aiurea problema canonului. În fine, cartea lui Bloom este, cum știm, o replică dată
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
înțeleg cît de important este să aloce culturii sumele cuvenite funcționării sale decente. Cu atît mai dramatic cu cît atari sume sînt derizorii în raport cu cele destinate bunăoară Parlamentului și Administrației, unde nu o dată se practică o furibundă risipă! Să mai relevăm reacția poetei la o propoziție ciudată a lui Adam Michnik, care sună astfel: „există un anticomunism sălbatic, pe care eu îl interpretez ca antiliberal”. În opinia Anei Blandiana, aceste cuvinte au „un subtext extraordinar de grav”, deoarece seamănă cu abordarea
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
astfel baza materială a românilor. Vasile Tămaș consemnează, în cotidianul "Răsunetul", principalele aspecte din memoriile lui Iosif Căpățână, sub titlul "Din Carpați în America". De remarcat contribuția domnului Vasile Iuga la facilitarea apariției unor volume despre viața de emigrant. Autorul relevă impresionanta capacitate de conservare a trăsăturilor definitorii ale românului. Augustin Cozmuță, recenzentul cărții istoricului clujean Gelu Nemațu "Ciobani români în Montana", subliniază valoarea științifică a studiului etnografic, dar și antologia de versuri a românilor emigranți. Ciobanii din Montana sunt prezenți
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
din care citea din cînd în cînd cu o voce șoptita, cu oarecare greutate. Ai fi crezut că traduce, dintr-o limba foarte complicată, știuta numai de el. ăAdu-mi aminte cine ești! i-am strigata". Și bărbatul-cititor i se relevează: "mi-a căzut valul de pe ochi și am văzut că mă găseam în nefericită noastră capitala, ce ieșea că de sub cenușă, răspîndind totuși un oarecare farmec. Asta îmi strîngea inima. Personajul rîzător păstrîndu-și întreaga voioșie, era vechiul meu prieten ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
promisiunea de înălțare, încărcătură de viitor. Prin explozie, zbor, țîșnire, metamorfoza, laconism, revoltă, poetul încearcă să edifice o lume fără adîncime, un univers eliberat de origini și de nostalgie". Frumoasă încoronare a ipotezei aplicate lui Mircea Ivănescu, căruia i se relevă o atît de neașteptată valentă rimbaldiană! Ilie Constantin, Lecturi împreună (Pagini critice, 1967-1973), Editura Libra, București, 1998, 269 pag., preț nemenționat
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
Franz Werfel, Ștefan Zweig). De subliniat sinceritate analitică dusă la extrem, în care spiritul de observație întors către sine epuizează un șir lung de chinuri nu neapărat erotice, mai curând astenice, echivalente unui eșec prelungit. Mecanismul, radiografiat pe spații limitate, relevă în Ury Benador o instanță analitică de care nu ne putem dispensa, în miezul căreia deslușim o accepție ce nu s-a perimat: scindarea epicului între jurnal și miraj destructiv, totul trăit într-un carusel de stări întoarse pe dos
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
ciocul maximele și aforismele,/ drăgălașe chemări din fulgi și din gheare" (Drăgălașe serbări de fulgi). Modalitatea predilecta: o pastișa, am spune, psihocritica, în care nu e urmat un model textual, ci unul umoral, ducînd la figurarea unor origini fabuloase. De relevat factura lor resemnata, care îmbină asprimea erei geologice cu spectrul delicat al amintirii "copilului iubit" ce-a fost odinioară și care nu încetează a se caută în algiditatea climei livrești, îmbunate doar de umbra complice, prelinsa din primele lecturi, a
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
este reacția lui Nandris la apariția așteptatei Littărature roumaine. El este entuziasmat, firește, si nu sinceritatea să pune problema, ci confuzia în judecată estetică, indiscutabila. Slavistul își manifestă preferință pentru românul 1907 al lui Cezar Petrescu "care trebuie să fie relevat înaintea revoluției lui Rebreanu". Iată o frază curioasă și ușor confuză. Prin revoluție, e oare desemnat titlul Răscoală? Ori Gr. Nandris vrea să spună că Rebreanu însuși a revoluționat proza românească? Ei bine, reaua opțiune critică se confirmă limpede: 1907
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
n-a produs de mult. Folosind perspectiva străinătății (despre care o vorbă celebra spunea că este posteritatea contemporană), judecățile Dtale au de cele mai multe ori o preciziune definitivă. Ceea ce spui la începutul volumului despre psihologia românului și considerațiile finale în care relevi fondul de compilație metafizica a prezentului nostru literar, stipulând în același timp nevoia de a ne îndruma către marea simplitate umană, sunt observațiile foarte prețioase ale unui filosof și ale unui moralist. Am admirat o sumedenie de trăsături profunde sau
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
pe dimensiunea citadina a operei lui Rebreanu, ba chiar să-i confere și alte perspective decît realismul. Aș aminti, în acest sens, două studii remarcabile, relativ recente, semnate de dl Dan Mănucă și, respectiv, dl Ion Simut. Într-adevăr, cum relevă și cei doi autori, nu s-a acordat atenție suficientă romanelor Pădurea spînzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Amîndoi, Gorila. Să convenim, deci, ca Rebreanu a abordat deopotrivă mediul rural și urban, chiar dacă, poate cu exceptia Pădurii spînzuraților, capodoperele sale trebuie căutate
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
a format. Însă, încă o dată, mă întreb: Este asta un element de imagologie în sensul strict al termenului? Revenind la imagologia propriu-zisă, autorul îl aduce în scenă pe Ion Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot iar divizarea politică a țarii e o prea tristă realitate. Apoi Alecsandri a găsit, la nemți, metehne că, de pildă, tendința lor de autosuprapretuire (infatuare). Iar Gh. Barit
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
tăcută și tocmita spre cercari adînci și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la 1846, si gazetarului moldav Th. Codrescu. Vedea în Germania "țara cea serioasă", învățătorii și filosofii ei "profunzi", poeții "cei mai mari" și deși deosebea între nordul sumbru și partea de miază-zi "mai zîmbitoare și mai însuflețita", țara toată
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Negruzzi, D. Onciul, Puscariu. Apoi, pentru a umple, probabil, insuficientă bibliografica, autorul nostru dedică un intreg capitol (de vreo patruzeci de pagini) "germanilor din spațiul lingvistic românesc" (Banat, Ardeal, Bucovina), sașii și șvabii, încercînd să le surprindă specificitatea, așa cum se relevă românilor conlocuitori, deși, menționează, că nu-și propune "decît schițarea aspectelor mai relevante ale cadrului trasat". Pentru o prima tentativă a fenomenului, acest capitol din carte e menționabil, desi autorul ține mereu să sublinieze că "nu avem de-a face
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
la Ed. Polirom în 2002) că, în pofida candorii sau cruzimii imaginilor învolburate jucăuș de fiorul suprarealist sau dresate abrupt de logica paradoxurilor ce-i animă scriitura, biografia ei stă sub semnul Thanatosului. Dar abia al doilea și ultimul ei roman relevă grozăvia uciderii copilăriei, a violentei înăbușiri a candorilor infantile, tematizate în prima carte. Crima se comite nu prin aruncarea copilului în mămăligă, ci prin promiscuitatea, prin sfîșierea și hărțuirea din interior a unei familii în captivitatea pe care i-o
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
personajului, apare precizarea care să-l disculpe: Se vedea că nici el nu credea în propria-i viziune neagră pe care i-o inspirase reacționarismul maurrasian din cartea..." (tiparele formulării ar merita comparate cu strategiile textuale ale supunerii la cenzură relevate de N. Mecu în analiza versiunilor Bietului Ioanide, v. România literară, nr. 1 a.c.). S-ar putea dovedi astfel acceptarea de către literatură a unui principiu nemărturisit al limbajului politic al vremii: importantă e enunțarea, nu asumarea. Cuvintele sînt periculoase sau
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
131/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 22 aprilie 2004, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate, respingând criticile formulate. Cu aceste prilejuri s-a reținut că textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea obligativității întâmpinării, se asigură de plano echilibrul procesual al părților în litigiu, reclamantul având posibilitatea de a cunoaște apărările pârâtului, precum și probele utilizate în susținerea lor, posibilitate de care pârâtul beneficiază
DECIZIE nr. 474 din 4 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163973_a_165302]
-
care gestionează domenii supuse procesului de descentralizare; ... e) Grupul de lucru centralizează rezultatele dezbaterii Cărții verzi și întocmește un raport de consultare; ... f) Grupul de lucru propune Comitetului tehnic interministerial un proiect de Carte albă însoțit de studii care să releve impactul presupus al soluției identificate; ... g) Comitetul tehnic interministerial avizează proiectul de Carte albă propus de grupul de lucru și îl înaintează pentru aprobare Guvernului. ... ---------------- Litera b) a art. 9 a fost modificată de pct. 11 al art. I din
HOTĂRÂRE nr. 2.201 din 30 noiembrie 2004 (*actualizata*) privind functionarea şi atribuţiile Comitetului tehnic interministerial şi a grupurilor de lucru organizate în conformitate cu dispozitiile Legii-cadru privind descentralizarea nr. 339/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164137_a_165466]
-
acestea constituindu-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintă evident o cale de atac împotriva ordonanței. Împrejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun nu relevă nici un aspect de neconstituționalitate, fiind în deplină concordanță cu prevederile art. 129 din Constituție. Legiuitorul ordinar este deplin îndreptățit ca, în considerarea anumitor particularități, să opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decât cea de drept
DECIZIE nr. 447 din 26 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6 şi ale art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164281_a_165610]