11,293 matches
-
astfel confirmat, aplică inflexibil politica sa de luptă împotriva Casei de Austria, politică pe care o consideră necesară pentru salvarea regatului și exigențelor căreia îi subordonează întreaga politică internă. Prima sa grijă este să asigure în tot regatul autoritatea regelui, străduindu-se să supravegheze și să dirijeze opinia publică, trimițînd comisari în provincie, zdrobind fără menajamente toate opozițiile. Comploturile nobiliare, cu atît mai grave cu cît complotiștii caută sprijin pe lîngă habsburgii din Spania, sînt dejucate, iar autorii lor eliminați: ducele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ferește să meargă pînă la ruptură și, imediat după moartea lui Inocențiu al XI-lea în 1689, se reconciliază cu succesorul acestuia. În același timp, în interiorul regatului, încearcă să mențină sau să restabilească unitatea de credință, indispensabilă unității regatului. Se străduiește mai întîi, după cum a spus-o chiar el, "să distrugă jansenismul și să împrăștie comunitățile unde se ațîța acest spirit de noutate". În 1669 este înregistrat un armistițiu provizoriu. Dar cearta reîncepe la sfîrșitul secolului cu publicarea Reflecțiilor morale ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din RPR (religie pretins reformată), el intenționează, din 1661, să-i "reducă puțin cîte puțin". Pentru aceasta, preconizează o aplicare restrictivă a Edictului din Nantes: tot ceea ce nu este autorizat ad litteram este interzis. În același timp, clerul catolic se străduiește, fără prea mare succes, să obțină convertiri. Începînd din 1679, atitudinea regelui se asprește. O serie întreagă de hotărîri atacă Edictul din Nantes și îl golesc puțin cîte puțin de conținutul său: suprimarea camerelor formate din două părți, excluderea hughenoților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cele mai grave. 200.000 dintre ei părăsesc totuși Franța pentru a se refugia în țările Europei protestante (Olanda, Anglia, Brandeburg). Coreligionarii lor rămași în regat, care sînt considerați toți oficial NC (noi catolici), opun o rezistență pasivă și se străduiesc să-și practice în mod clandestin cultul reunindu-se în "deșert", adică în locuri îndepărtate. În 1702, la chemarea unor predicatori și profeți, țăranii protestanți din Cevennes cămășarii se ridică și, pentru a le veni de hac, e nevoie să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre propriile lor valori. Această tentativă de culturalizare, cel mai adesea insidioasă, răspunde totodată pretențiilor absolutiste și centralizatoare ale statului monarhic și voinței bisericii de a purifica religia populară de toate elementele sale considerate *superstițioase. Atacată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
libertăți necesare": libertatea individuală, libertatea presei, libertatea electorală, libertatea de reprezentare națională și libertatea pentru Corpul legislativ de a dirija treburile (document 2, p.300). Imperiul ia inițiative în domeniul instrucției publice. Miniștrii succesivi, Rouland (1856-1863) și Duruy (1863-1869), se străduiesc să dezvolte învățămîntul de stat și să potolească creșterea nemăsurată a învățămîntului congregaționist. Legea din 1867, cu școlile de cătun, este la originea unei mai bune pătrunderi a instrucției la sate și asigură existența școlilor laice feminine. Crearea, printr-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
hotărîrea sa le inspiră încredere. Harta de război nu este deloc favorabilă. Pacea de la Brest-Litovsk, la 3 martie 1918, cu Rusia sovietică, face statul major german să spere într-o decizie la vest înaintea intervenției corpului expediționar american. Nemții se străduiesc, din martie pînă în iulie 1918, să ajungă la spargerea decisivă a frontului, dar patru ofensive succesive eșuează. Generalul Foch, general șef al armatelor aliate din 17 aprilie, trece la ofensivă, mai întîi parțială, apoi, în septembrie, generală. Trupele germane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îl recheamă pe Poincaré în iulie 1926. Acesta formează un guvern de Uniune națională chemat să dureze mai mult de doi ani. În timpul legislaturii, deci, se operează o reclasare politică. Guvernul trece de la radicali la dreapta, Poincaré, republican laic, se străduiește să guverneze la centru. Încarnare a ortodoxiei financiare, el restabilește încrederea. După alegerile din aprilie 1928, prin legea din 25 iunie 1928, el restabilește convertibilitatea francului, suspendată din 1914. Dar francul nu mai reprezintă decît o cincime din valoarea francului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aprilie 1938, a radicalului Daladier, al cărui guvern nu conține socialiști și se deschide spre centru-dreapta, trădează din nou o reclasificare politică pe parcursul legislaturii. În scurt timp, ea înseamnă sfîrșitul Frontului popular, abandonat de radicali. Ministrul Finanțelor, Paul Reynaud, se străduiește să favorizeze relansarea economiei printr-o oarecare întoarcere la liberalism. Decretele-lege din noiembrie 1938 corectează legea celor patruzeci de ore. Sînt luate măsuri în favoarea familiei, prin promulgarea codului familiei la 29 iulie 1939. Guvernul este divizat în interiorul său, asemeni opiniei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două etape, constituie o contrapondere relativă la Adunarea națională și, asemeni Senatului în legile din 1875, ia parte la alegerea unui președinte al Republicii, care revine la prerogativele sale din timpul celei de-a III-a Republici. De Gaulle se străduiește să influențeze dezbaterea constituțională. În discursul său de la Bayeux, la 16 iunie 1946, după alegerea celei de-a doua Constituante, el își expune ideile. El dorește ca șeful statului, "plasat deasupra partidelor", ales de către un colegiu "mult mai larg" decît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celei de-a V-a Republici. Deblocarea societății. Numirea lui Jacques Chaban-Delmas, gaullist de tradiție radicală, ca Prim Ministru, intrarea în guvern a unor centriști raliați, punerea problemei unei "societăți blocate" prin declarație guvernamentală dovedesc voința de deschidere. Statul se străduiește să dezvolte negocierea contractuală în relațiile de muncă. Guvernul frînează mișcările sociale și agitația grupărilor de stînga. Dar o parte a majorității sale, conservatori în sînul UDR gaulliste, republicani independenți care vor să-și marcheze specificitatea, critică o politică considerată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
treime din portofolii, alături de centriști și de non-parlamentari. "Schimbarea" anunțată de noul președinte al Republicii se traduce prin demersuri simbolice care vizează, cu mai multă sau mai puțină satisfacție, o mai mare sinceritate în contactele cu francezii. Președintele Republicii se străduiește să deschidă un dialog cu opoziția, fără să găsească un veritabil ecou. În același timp, sînt adoptate măsuri importante: legea din 5 iulie 1974 care coboară la optsprezece ani vîrsta majoratului, legea din 31 decembrie 1975 care modifică statutul Parisului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
răspundă aspirațiilor libertare și individualiste caracteristice spiritului timpului. Legea din 17 ianuarie 1975 asupra întreruperii voluntare a sarcinii este adoptată printr-o "majoritate de idei" care reunește stînga și o minoritate a majorității guvernamentale. Ministrul Sănătății, Simone Veil, s-a străduit să prezinte legea depenalizînd avortul ca pe un rău minor, avortul fiind o "formulă de disperare". În fapt, aplicarea legii nu se va face în spiritul care a vegheat la votarea sa. O lege din 11 iulie 1975 facilitează procedurile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se distinge prin mărimea veniturilor, printr-o putere de influență în domeniul economic, politic, cultural? Fără îndoială putem situa aici o parte din profesiunile liberale, marii industriași, cadrele înalte din sectorul public și privat. Este incontestabil că aceste elite se străduiesc să-și mențină rolul și reușesc, într-o oarecare măsură; prin strategii de reproducere asupra cărora au insistat foarte mult numeroși autori. Și încă nu s-au scos destul în evidență fenomenele de mobilitate socială descendentă și ascendentă: dacă analizăm
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de viață surprinse de fiecare dintre noi, după simțirea și priceperea sa, vom fi reușit vă să transmitem ceva din bucuria noastră de a trăi pentru a vă lumina chipurile și a vă bucura sufletul, Înseamnă că nu ne-am străduit În zadar, aceasta fiind poate singura noastră mulțumire. VALENTINA ACASANDREI Născută În Iași, la 26 octombrie 1963, urmează cursuri de pictură la Liceul de Artă "Octav Băncilă", sub Îndrumarea profesorilor Jenö Bartos și Mircea Ispir. Încă din perioada de pregătire
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
absorbit de solicitările lui, modelat de normele lui care au obiectivitatea și prestigiul date de un general consimțămînt, omul își poate lăsa în letargie umanitatea profundă, își poate uita vectorul interior care îl leagă de absolut. însă căutătorul spiritual se străduiește dintotdeauna să facă diferența între omul interior și cele din afară, fie că e vorba de cadrul mental și social al epocii sau de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o privire zenitală asupra lumii și asupra propriei vieți. De aceea, el le apare concetățenilor săi ca un om admirabil, dar și straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului sau a omului spiritual constă în a inversa mișcarea ființei lor, mutîndu-i direcția de pe individual pe universal. Potrivit unui adagiu, monahul este fire întoarsă, reorientată spre Unu. Toți aceștia se nevoiesc, se străduiesc să renunțe la voia proprie nucleul dur al individualității autonomizate ori mai degrabă tind să își reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reinsereze voința proprie în Voința divină. Caută să renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în acțiune. Inaugurată în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Două dintre trăsăturile definitorii ale modernității tîrzii dezobiectivarea sensului religios și valoarea persoanei se colorează diferit, inversat, după cum sînt privite dintr-o perspectivă sau alta. Dacă e religioasă, perspectiva obiectivantă se îngrijorează de anemierea influenței sociale a credinței și se străduiește să recîștige cît mai mult teren, eventual asigurat prin lege, pentru ea. Valoarea persoanei e subordonată, în acest caz, obiectivării reușite a religiei, care, ca orice obiectivare, trebuie să recurgă la număr și la masă disciplinată pentru a se impune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar putea foarte bine să se situeze pe o cu totul altă poziție decât aceea a validității formale. Simplul fapt că ceva nu rezultă formal nu înseamnă că el nu mai rezultă deloc. S-ar putea ca cineva să se străduiască din răsputeri să găsească o dovadă validă din punct de vedere formal în favoarea existenței soției sale. Dar din neputința lui de a face acest lucru, nu rezultă în nici un caz că ea nu există și nici că omul nu ar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
recoltă bună de struguri In noiembrie Pace îndelungată, prietenie și dragoste In decembrie Potop de fructe și mare război. Descântece, doctorii, vrăjitorii băbești Înainte de doctori au existat... babele lecuitoare, zise și „doftoroaie, descântătoare, fermecătoare, vrăjitoare”. Portretul acestor femei ce se străduiau să lecuiască oamenii de boli trebuie reconsiderate, după o perioadă lungă de prigonire și punere la zid. Aceste lecuitoare au făcut semenilor și mult bine, le-au salvat (cu mijloacele lor empirice) viețile de la pieire, chiar dacă uneori au greșit amarnic
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
număr de științe.” În 1970, Franck E. X. Dance realiza o selecție a celor mai relevante definiții ale conceptului de comunicare: a) schimb verbal de gânduri sau idei; b) proces prin care noi îi înțelegem pe alții și, alternativ, ne străduim să fim înțeleși de ei; c) interacțiune (chiar și la nivel biologic); d) proces care ia naștere din nevoia de a reduce incertitudinea, de a acționa efectiv și de a apăra sau întări eul; e) proces de transmitere a informațiilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]