64,222 matches
-
poate fi exprimat prin nimic și a fost pregătit de Dumnezeu încît să nu-i semene nimic în viitor și nici el să nu se poată întoarce niciodată înapoi la ceea ce a fost. Observăm aici germeni ai evoluționismului și ai teoriei "săgeții timpului", care nu admit ciclicitatea, ci arată că în univers fenomenele decurg evolutiv și prin salturi-transformări adînci ireversibile. Misterium magnum (misterium increatum) este pentru Paracelsus mama unică a tuturor lucrurilor pieritoare care nu au fost create nici mai devreme
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
au fost create în increat 157. Toată realitatea a fost creată în veșnicie deodată, misterium magnum paracelsic fiind un fel de mama divină 158. Creația această "sincrona" indică existența în sistemul lui Paracelsus a ceea ce putem numi un panprimordialism. Acesta teorie are afinități cu ideile lui Schelling privind viitorul conținut în prezent în stare abisal-germinală. De asemenea, teoria lui Paracelsus pare să explice existența în sistemul cosmologic al lui Blake a ideii că ființele eterne preced creația, acestea desfășurînd prin expansiune
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiind un fel de mama divină 158. Creația această "sincrona" indică existența în sistemul lui Paracelsus a ceea ce putem numi un panprimordialism. Acesta teorie are afinități cu ideile lui Schelling privind viitorul conținut în prezent în stare abisal-germinală. De asemenea, teoria lui Paracelsus pare să explice existența în sistemul cosmologic al lui Blake a ideii că ființele eterne preced creația, acestea desfășurînd prin expansiune și contracție energiile creative ale arhetipurilor ființiale increate. Această concepție denotă un dinamism "static", deoarece avem și
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vitezei luminii cu 8km/secundă∙secol față de valoarea standard acceptată și considerată invariabila. Este posibil sa intelegem această viziune paracelsiană că pe o profilare a unei nomologii (știință a legilor) dogmatice, în care totul este dat de la bun început (vezi teoria organicista a lui Schelling). Acesta este aspectul static, rigid, clasic. Totuși, accentuarea ireversibilității evenimențiale (imposibilitatea întoarcerii la materia primă, la origine, sau la inocentă după trecerea prin experiență) reprezintă aspectul evoluționist, dinamic, romantic, care la Blake se reflectă în aproape
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sau "Coaja Lumeasca" (Mundane Shell) sau "Valul lui Vala" (Vala's Veil) formează "Oul Lumii" (Mundane Egg) (formă eliptica indică starea de polarizare din sînul spațiului fizic). Acest Ou este chiar Universul, planul infinit (ideea lui va fi confirmată de teoria cosmologica a lui Einstein: universul hipersferic). Oul Lumii, care este Universul lui Los și Enitharmon, este înconjurat de cele patru Universuri Haotice (cei patru Zoa în cădere)284. 3. Sfera următoare este Beula, cu 27 de ceruri; ea este o
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Vala) la cea de unitate-comuniune, fiecare Zoa avansînd spre unificare. Albion este compozit: în el există "Cei Patru Puternici" ("Four Mighty Ones"), i.e. cei patru Zoa: Tharmas, Urthona, Urizen și Luvah ("Patru Puternici sînt în fiecare Om", Vala, I, 6). Teoria celor patru Zoa ("Nemuritorii Înstelați", "Ființele vii") este concepția fundamentală a lui Blake, derivată probabil din viziunea lui Ezechiel sau a Sfîntului Ioan (Ezechiel 1, 5-6; Apoc. 4, 6-7). În starea edenica cei patru Zoa sînt uniți în armonie perfectă
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mereu în partea opusă Pămîntului și corelativ cu Pămîntul, intercalat între Focar și Pămînt, fiind astfel invizibil pentru partea locuită a Pămîntului (Anti-pămîntul putea fi văzut doar de pe partea nelocuita a Pămîntului; în tratatul sau Despre cer Aristotel discuta această teorie; se știe și că, în urma polemicilor cu Philolaos, pitagoreicii au ajuns să admită existența chiar a doua sau mai multe Anti-pămînturi, pentru a explica numărul mai mare de eclipse lunare față de cele solare; este cert că Anti-pămîntul era considerată a
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este emanația lui Hyle, artistul nepriceput. Ea preia conducerea în fața lui Cambel (Rațiunea pervertita) în fabricarea unor strategii pentru cucerirea bărbatului. În acest scop, ele refuză satisfacția sexuală; acest refuz îi determină pe bărbați să pornească război: Blake anticipează aici teoria lui Freud conform căreia războiul ar fi rezultatul reprimării sexuale. (Cf. S.F. Damon, 1973, p. 170). Gwinefrid: Este cea mai ambigua dintre cele 12 Fiice ale Albionului. Numele ei nu apare nici la Monmouth, nici la Milton, nici în romanțele
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prea mult să dăinuiască!/ Făcuseră că într-un spațiu strimt/ Hotarul Lumii ăsteia să treacă/ Pe lîng-al Cerului empyrean,/ Aflîndu-se la stînga Iadul, cu/ Genune lungă despărțit de ele." 65 (ÎI, 103) Principii discordante-ale Iubirii și-ale Urii: Blake reia teoria lui Empedocle despre originea universului: forțele universale eterne opuse ale iubirii și urii, atracției și respingerii. 66 (ÎI, 105) certitudine: Blake îi atribuie lui Urizen certitudinea, i.e. rațiunea științifică. Îndoială intervine atunci cînd știință ia calea filosofiei și religiei, deoarece
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mari concepte științifice despre Dumnezeu cel al lui Newton și cel al lui Shaftesbury-Blake, în faimoasa lui identificare a lui Dumnezeu cu Marele Matematician ("matematicianul de cel mai înalt rang"). În plus, există unele sugestii că Platon ar fi derivat teoria să conform căreia cele mai mici particule din lume sînt constituite din triunghiuri din niște învățături secrete ale vechilor egipteni. Potrivit sistemului copernican, existau șase planete, ale căror orbite erau direcționate prin rotirea unor sfere invizibile. Kepler a pornit de la
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din poemul Vala (vezi opera lui Piranesi, în care un element central este ruină ca imagine a trecutului, dar și a viitorului potențial). 209 (VII, 366) toate-acestea, ce-n Lumea din afara se găsesc, sînt umbre care trec: Blake sugerează validitatea teoriei platonice a Ideilor și a doctrinei despre Maya iluzia universală (corespunde copiilor lui Platon) i.e. iluzia care are fundamente adevărate, absolut reale (fundamentele acestea reale corespund Ideilor lui Platon). 210 (VII, 384) Hotarul Transparenței: Vezi supra notă despre acest concept
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a primit înțelegerea faptului pocăinței, ca drum invers, ca reintrare în dialogul cu Dumnezeu. 289 (VIII, 394-402) În continuare Blake descrie CEI ȘAPTE OCHI AI DOMNULUI (THE SEVEN EYES OF GOD), menționați în Vala, I, 545-546: Blake a preluat o teorie din Zaharia (4, 10): Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe? Acești șapte vor privi cu bucurie cumpănă în mînă lui Zorobabel. Acești șapte șunt ochii Domnului, cari cutreiera tot pămîntul." La Blake semnifică stadii de evoluție spirituală a omului, de la
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Omenească Moarte groaznică pe șine devorîndu-se, cu Douăzeci și șapte de ramificări". Este o aluzie la cele DOUĂZECI ȘI ȘAPTE DE CERURI pe care Blake le menționează de mai multe ori și în Jerusalem. Pare să fie o aluzie la teoria cosmologica a lui Eudoxos (discipol al lui Platon). Modelul cosmologic al lui Eudoxos era constituit din 27 de sfere: Soarele, Luna (cu cîte un cuib de trei sfere fiecare), celelalte cinci planete cu cîte patru sfere fiecare, si sfera stelelor
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se cuibărește învîrtindu-se mereu în jurul centrului Pămîntului În chinurile unei Nașteri Veșnice: Blake pare să descrie formarea sistemelor cosmice din "praf stelar" prin gravitarea și, în cele din urmă, "cuibărirea" în jurul centrelor. Evident că aceasta concepție are mari afinități cu teoria lansată de Pierre-Simon Laplace în 1796 în lucrarea să Exposition du système du monde (Explicarea sistemului lumii), în care "ipoteza nebulara" explică formarea sistemului solar prin condensarea unui nor dens de gaze (idee larg acceptată în astronomie). 316 (IX, 241
by William Blake[Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
kantian al finalității / 59 I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică / 77 I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic / 77 I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre om și animal și despre antropogeneză / 82 I.3.c. Teoria culturii / 86 I.3.d. Conceptul de libertate / 91 I.4. Corespondențe antropologice între personalismul energetic și filosofia kantiană / 96 Capitolul II: Ordinea de finalitate în personalismul energetic; teoria personalității II.1. Conceptul determinismului prin finalitate / 101 II.2. Justificarea "formală" a determinismului prin finalitate: timp și destin / 110 II.3. Întemeierea "materială" a determinismului prin finalitate: ipostazele personalității / 122 II.3.a. Unitate sufletească și finalitate în personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică în orizontul căreia, pe temeiul formulării unui sens originar al obiectului interpretării, să fie evaluate concepte, idei, soluții, argumente, "teorii" semnificative care îi aparțin acestuia. Intervenția în text nu a condus însă către modificarea regulilor metodei de interpretare, nici către alte concluzii ale demersului decât cele din prima ediție. E drept, însă, că au fost puse anumite accente, care să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitate în continuă evoluție, este energie, susține el, iar personalitatea apare ca formă ultimă de actualizare a acesteia: "persoana omenească indică însăși direcția evoluției înspre care merg diferitele energii ale universului"2. Personalismul energetic, inițial simplă ipoteză, va lua forma teoriei asupra identității de structură dintre persoană și totalitatea existenței (în natura sa, energie) în lucrarea ce poartă ca titlu chiar această sintagmă. În final, expresia "personalism energetic" va numi și concepția filosofică a gânditorului român. Dezvăluim, prin urmare, trei semnificații
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această sintagmă. În final, expresia "personalism energetic" va numi și concepția filosofică a gânditorului român. Dezvăluim, prin urmare, trei semnificații ale termenului "personalism energetic": a) ipoteză de lucru potrivit căreia realitatea este o unitate evolutiv-personalistă supusă ordinii de finalitate; b) teorie despre om întemeiată pe ideea identității de structură dintre personalitate și energie, teorie care ia mai întâi forma "științei obiective a personalității", apoi pe aceea a unei "filosofii a personalității" finalizată într-un program educațional; c) concepția filosofică originală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gânditorului român. Dezvăluim, prin urmare, trei semnificații ale termenului "personalism energetic": a) ipoteză de lucru potrivit căreia realitatea este o unitate evolutiv-personalistă supusă ordinii de finalitate; b) teorie despre om întemeiată pe ideea identității de structură dintre personalitate și energie, teorie care ia mai întâi forma "științei obiective a personalității", apoi pe aceea a unei "filosofii a personalității" finalizată într-un program educațional; c) concepția filosofică originală a lui C. Rădulescu-Motru. Această filosofie a apărut și în legătură cu anumite probleme specifice timpului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și le revelează prin formula sa metafizică și prin conținutul său. C. Rădulescu-Motru evaluează în fiecare lucrare a sa atât influența tradiției asupra problemelor pe care le vizează, cât și contribuția proprie la construirea răspunsurilor. Dar un sistem filosofic (concepție, teorie etc.) își dobândește locul propriu într-o istorie a filosofiei (locală sau universală) și prin interpretare. Neinterpretat, el rămâne în afara cursului firesc al istoriei, chiar dacă am putea presupune că tăinuiește în sine sensul unei valabilități metafizice reale. În cazul personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru e o operă psihologică, toate scrierile d-sale au un fond de această natură."5; 2) interpretarea filosofică, prezentă la cei mai mulți interpreți și sprijinită de un "model al filosofiei" care ar avea câteva caracteristici: a) discursul ia forma unei teorii al cărei obiect este "lumea în general", sau determinările generale ale lumii (componenta metafizică); b) metoda folosită conduce la o sinteză a cunoștințelor științifice, teoria depășind astfel nivelul de generalitate al acestora (componenta metodologică); c) gradul înalt de generalizare al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de un "model al filosofiei" care ar avea câteva caracteristici: a) discursul ia forma unei teorii al cărei obiect este "lumea în general", sau determinările generale ale lumii (componenta metafizică); b) metoda folosită conduce la o sinteză a cunoștințelor științifice, teoria depășind astfel nivelul de generalitate al acestora (componenta metodologică); c) gradul înalt de generalizare al concluziilor teoriei (componenta metateoretică). Acest "model al filosofiei" este valabil și pentru conștiința filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. Pledează în acest sens referirile sale la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cărei obiect este "lumea în general", sau determinările generale ale lumii (componenta metafizică); b) metoda folosită conduce la o sinteză a cunoștințelor științifice, teoria depășind astfel nivelul de generalitate al acestora (componenta metodologică); c) gradul înalt de generalizare al concluziilor teoriei (componenta metateoretică). Acest "model al filosofiei" este valabil și pentru conștiința filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. Pledează în acest sens referirile sale la statutul, obiectul, sarcinile filosofiei. Iată câteva exemple: "Din moment ce ne punem această întrebare (întrebarea privind valabilitatea concepțiilor despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tulbură nevoia de absolut a omului într-o încercare de refacere a ordinii lumii în absența transcendentului divin sau a imanentului spiritual, iar pe de altă parte, reacția la această mișcare riscă, paradoxal, să elimine omul însuși din spațiul umanului; teoria filosofică asupra personalității, care trebuie interpretată, prin raportare la filosofia contemporană, ca proiect personalist. Modelul explicației antropologice (împreună cu interogațiile care îl justifică) este personalist-energetic, iar personalismul și energetismul sunt integrate filosofiei contemporane. Modalitățile de abordare, soluțiile construite și conceptele modelate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]