10,305 matches
-
este punctul de contact cu discursul lui Beigbeder, intrat pentru totdeauna În pielea de nebun al regelui). Dar În nici un alt fel n-ar putea deveni Houellebecq revelatorul unei epoci, astăzi, cînd singurele adevăruri acceptate sînt cele survenite prin vehiculul umorului negru. Dacă Daniel 1 este un comic, Houellebecq nu glumește deloc literatura sa este declarat maximalistă. Patetismul lui deranjează uneori, dar el nu face altceva decît să confirme importanța mesajului. Revin la ceea ce spuneam la Început: literatura lui Houelebecq rupe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deschizi, pentru că o să te izbească cu snobismul ei, cu lehamitea ei, cu trivialitatea ei lipsită de orice frondă. Vouă vă recomand o carte de eseuri a lui Gilles Lipovetsky, L’Ere du vide: era vidului. Despre epoca indiferenței albe, a umorului vlăguit, politicos, cool, a trăirii periculoase În jocurile de pe computer, a sexului light și a țigărilor light. Memoriile unui tînăr țicnit, o carte pe care o termini În două ore cu tot cu pauzele publicitare de rigoare, este o narațiune scrisă intenționat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
roman care Încearcă să depașească orice determinare sexuată”. În aceiași ani, Tony Duvert, romancier client al editurii Minuit ca și Monique Wittig, scrie ficțiuni de o extrem de diversă tipologie, oscilînd Însă de la romane În miniatură infuzate de cel mai senin umor - În Băiatul cu un inel de argint În ureche - la texte dense unde dezancrajul referențial și specularitatea excesivă permit desfășuarea unui limbaj greu, scatologic, al unui erotism cu atît mai violent cu cît e mai reprimat de chingile formale care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
liderul lui Queen, În 1993: este epoca numită de Frédéric Martel a „hecatombei”, cu urmări importante asupra eticii și praxisului comunității homosexuale). și În cazul lui Guibert, preferința pentru zone fetide ale imaginarului - exploatate Însă cu mai multă relativizare, cu umor și, la final, cu cinism - ne face să ajungem la concluzia lui Simone de Beauvoir: homosexualul provoacă dintr-o reacție defensivă, știindu-se mereu În centrul atenției. El nu se poate pretinde normal atîta vreme cît nimeni nu-l percepe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel mai bun roman al său, La Télévision, 1997, naratorul este un cercetător, familist, aflat cu o bursă de studiu la Berlin, bîntuit ca de un vampir de televizor și monstruosul său tub catodic prin care circulă insidiosul venin televizual. Umorul cinic echenozian se Îndulcește la Toussaint și devine umor de situație, aparent inofensiv, dar grăitor pentru incapacitatea de adaptare Într-o societate vampirizantă. În vreme ce Patrick Deville lucrează la reprezentarea simlacrului - paradoxal, Însă, conform lui Jean-Francois Lyotard, posibil - la nivel metanarativ
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
naratorul este un cercetător, familist, aflat cu o bursă de studiu la Berlin, bîntuit ca de un vampir de televizor și monstruosul său tub catodic prin care circulă insidiosul venin televizual. Umorul cinic echenozian se Îndulcește la Toussaint și devine umor de situație, aparent inofensiv, dar grăitor pentru incapacitatea de adaptare Într-o societate vampirizantă. În vreme ce Patrick Deville lucrează la reprezentarea simlacrului - paradoxal, Însă, conform lui Jean-Francois Lyotard, posibil - la nivel metanarativ și destabilizează, pe filieră beckettiană, identitatea subiectului și fiabilitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
s-a transformat brusc dintr-un estet arogant și criminal Într-un luzăr circumspect și plin de (auto)compasiune. Ce Înseamnă literatura de 20ș? Confort. Lectura romanelor publicate de editura Minuit În anii 1980 este aparent comodă: textele mustesc de umor, cinism, parodie. Este o literatură de interior, adresată occidentalului urbanizat care-și petrece toată viața În diverse interioare funcționale, standardizate, impersonale, pe care totuși, cu efort, le poate ocui și le poate impregna de locuirea lui. Este o literatură adesea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai degrabă ca o atitudine stoică. De altfel, Jean-Claude Lebrun numea scriitura lui toussaint „jansenistă”. Minimalismul francez practicat de scriitorii care publică la editura Minuit nu seamănă cu cel american, al unui Raymond Carver, de pildă. Nu Întîlnim la francezi umor senin sau sentimentalism suplu și fragil. și apoi, povestirea este una exclusiv interioară, a trăirilor și gesturilor unui personaj: În cazul lui Toussaint, al naratorului. Este vorba, la autorul Melancoliei lui Zidane de un minimalism tensionat. Întins. Dacă În romanele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Să faci dragoste și Să fugi! - este vorba despre iubire. Nimic din aceste iubiri nu este Însă Împlinit: iubirea, Într-un caz ca și În celălalt, este o figură a vidului: o iubire nu atît imposibilă cît neatinsă, o așteptare. Umorul autoironic din La Télévision (Televiziunea, 1997) este Înlocuit În mod hotărît cu un cinism microscopic, acela al refuzurilor abia perceptibile cu ochiul liber, dar atît de decisive În viețile personajelor: mîna Întinsă de chinezoiaca Li Qi naratorului este refuzată și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
copil, pentru tot ceea ce dă strălucire imaginii unei lumi de jucărie (animale exotice, insecte, piramide), vor contribui la Îmbogățirea butaforiilor sale romanești cu recuzite ce țin de zoologie, de fantastic, de SF, dar și de transcendențe zădărnicite de nimicuri cotidiene. Umorul debordant (“singura adevărată forță ofensivă și defensivă a omului” care “destabilizează pentru o clipă realitatea”), fantezia adesea cinică și seriozitatea de adâncime sunt principalele caracteristici ale romnelor sale. Debutează devreme, la 23 de ani, cu Mourir m’enrhume (Când mor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adâncime sunt principalele caracteristici ale romnelor sale. Debutează devreme, la 23 de ani, cu Mourir m’enrhume (Când mor fac guturai, 1987), povestea unui personaj parabolic, bătrânul domn Théo (numele nu este ales la Întâmplare), care-și contemplă cu un umor sapiențial, ceea ce nu-l Împiedică de a fi totodată absurd, agonia: “N-am murit de bătrânețe, de-acum ce accident grav mi se mai poate Întâmpla... Poate doar piaptănul să-mi mai simtă lipsa. Sunt prea bătrân ca să mor, trebuie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru adulți, mai puțin, desigur, cea à l’eau de rose se regăsește dezarmată, alterată și, literar vorbind, up-gradată. Dar succesul său rezidă probabil și În naturalețea scriiturii sale (stilul) - bine controlată, dar prudentă, vădind un acut simț al măsurii, umor - sau În coerența demersului său literar. Pe de altă parte, cititorul ideal al literaturii sale este Însuși personajul echenozian, așa cum l-am cunoscut: care nu caută nimic anume, ci Întîlnește din Întâmplare, care se amuză, gândește, dar nu filosofează niciodată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pagină o magie a intimității, redecorează clișeele franceze ale literaturii de consum - iubirea romantică, iconoclasmul - dar le determină ideologic. Literatura modernă a Început prin a rezona cu sublimul, a trecut prin absurd pentru a rămîne undeva Între cinism, cruzime și umor, În miezul sensibilității de avangardă. Or, minimalismul soft și literatura Amelie Poulain țintesc un segment de public conservator, rural, care respinge modernitatea și celebrează valorile locale și perene. Oferă și cere prea puțin. Totuși, așa după cum peisajul urban francez n-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ultima oară de un grup de turiști germani adunați ciorchine sub turnul Eiffel. Societatea occidentală duce la absurd, va să zică, obliterarea libderului-arbitru. Antoine hotărăște să se sinucidă și urmează un curs În sensul acesta. Este capitolul cel mai reușit al romanului.Umorul nevinovat sau șarjat al autorului se Înnegrește, fiind bine recuperat atît În registru politic, cît și afectiv, de critica socială, respectiv de biografie, ambele susceptibile de infuzii retorice cu patetism. Pe de altă parte, cursul de sinucidere este o parodie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi că inteligența este mai degrabă o boală, pentru că s-a dovedit că instituțiile inteligenței adăpostesc mulți impostori și că, Într-o epocă a impostiurii generalizate, inteligența nu are mai multă valoare decît oricare pretenție. În plus, inteligența n-are umor, pentru că nu se Îndoiește niciodată de ea - În momentul În care ar face-o n-am mai vorbi cu certitudine de inteligență. Cum devine Antoine prost? Decizia este a lui, dar devenirea convoacă un hazard cu care hotărîrea lui n-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
avertizează cititorul asupra riscurilor la care este supus trăind În societatea occidentală a spectacolului. Atenție, exclamă el, pericol de moarte! Nu vă lăsați păcăliți, nici de bani, nici de succes - refuzați mondenitatea, combateți-o cu armele fanteziei, combateți-o cu umor, nu vă lăsați mințile colonizate de idei primite de-a gata! Ușor de zis, greu de scris. Ucigîndu-și eroina, tînărul scriitor vrea să apară mai grav decît În M-am hotărît..., iar prin felul În care descrie actul sinucigaș, tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
le judecă. În cele din urmă, veți rămîne vag nemulțumiți de această a treia cale pe care Page Încearca s-o urmeze În practica literară : nici teorie, nici prozelitism ; nici violență, nici pasivitate ; nici realism minimalist nici naturalism maximalist ; puțin umor, puțină gravitate. Ajungeți la concluzia că e cam greu de triumfat aici, pe drumul ăsta - și că nu se știe dacă chiar duce undeva. VI. Literatura antimodernă. Pascal Quignard Fatalmente, am cuprins În paginile acestei cărți doar o parte a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o practicantă a amorului liber este trăită cu înfrigurare de personaj și cu evidentă satisfacție a persiflării de narator. Capacitatea de a fixa o psihologie și de a reface discursul interior al personajului, care conține comentarii mute ale întâmplărilor vizibile, umorul inteligent și proaspăt, alimentat cu observații și calificative proprii registrului comic, produc o narațiune modernă, alertă, cu fraze scurte și adecvate, care mențin textul viu. Meditația asupra forței (oarbe, nocive) a iubirii este continuată în romanul Buruieni de dragoste (1936
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
basm. C. păstrează spiritul autentic național nu numai în suita tradițională a momentelor ceremonialului, ci mai cu seamă în sacralitatea de care se încarcă iubirea prin nuntă, unită cu prețuirea bucuriilor lumii (tradusă în vioiciunea armonioasă a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea de viață datorează mult din expresivitatea lor ritmului captat în versificația impetuoasă. Moartea lui Fulger revelă, în dialogul exemplar a două „voci lirice” (suferinței individuale din jalea și revolta mamei împotriva
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
debutat în 1891, în revista „Amicul copiilor”, condusă de Z.C. Arbore și Victor Crăsescu. A colaborat la „Epoca”, „Gazeta politică și literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața Basarabiei” ș.a. Volumul Povestiri din copilărie (1896) aduce în fața cititorului un scriitor plin de umor și de candoare, universul copilăriei fiind evocat prin simboluri delicate. În cărțile de versuri C. se dovedește doar un bun versificator al unor motive patriotice. SCRIERI: Povestiri din copilărie, pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]
-
satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același mediu rural crește și evoluează și eroina
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
a trăit sub mai multe regimuri politice și a suferit rigorile fiecăruia. Având un nume străin, cunoscând mai multe limbi străine, cu o formație complexă de sociolog, istoric și jurist, a trezit mai curând suspiciuni decât aprecieri. Îmi povestea cu umor unele tracasări la care a fost supus, cu o undă de amărăciune pentru necazurile îndurate, dar mai curând cu ironie față de stupizenia autorilor acestora. În perioada dictaturii fasciste din România, a fost anchetat de Siguranță și, în mod discret, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță un semn al maturității științifice în domeniul psihosociologiei din România. Chiar dacă autorul - după o expunere anecdotică în care analizează rolul transmiterii semnalelor nonverbale de natură sexuală în cuplu - afirmă cu umor, într-o paranteză, că „rândurile acestea nu ar trebui citite de copiii sub 16 ani decât cu acordul părinților... Păcat că s-a instituit o bulină numai pentru filme, nu și pentru cărți!”, trebuie spus că această lucrare nu dăunează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
un caracter mozaical. Termeni regionali („jăchilă”, „brusnat”, „chisnovat” etc.) stau alături de neologisme, în asocieri neobișnuite („fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit”, „apologia jirului” etc.). Procedeelor vechilor poetici - fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș nu e de esență clasică, ci e homerismul romantic al lui Victor Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]